Nu e constrangere administrativa ca da bani din bugetul de stat la BOR? Oau , ar trebui sa mai citim odata Friedrich Hayek noi doi sa vedem care cum ce.
Hopa ! Libertarian in zona !
PS : Cum ai putut mai Robert sa-l mentionezi pe Hayek in lipsa lui Mises ?? Blasfemie ! Macar ceva de Ayn Rand sa fi zis si tu .. 
E ciudat cum toti se lauda ca sunt 87-90% ortodocsi in Romania dar cand vine vorba de finantare nicio fata bisericeasca nu ar avea curaj sa propuna metode mai directe de finantare, gen 2% ori chiar conturi speciale pentru anumite investitii. Se ajunge invariabil la poseta bugetara pentru ca cei care o controleaza depind de influenta parohiilor, preotii fiind in majoritatea satelor cei mai buni agenti electorali ai partidului. 
in Spania fiecare da 0,52% din impozitul sau pe venit Bisericii sau ii doneaza pentru cultura. Inainte de 2007, parca isi deduceau pana la 10% din venitul impozabil pentru donatii la Biserica Catolica, insa au protestat celelalte culte religioase. Cred ca si in Germania platesc o taxa (impozit de salar de 8% ) pentru Biserica, obligatoriu pentru toti credinciosii, iar daca nu-ti declari apartenenta la un cult, statul foloseste banii in alte scopuri. De banii astia beneficiezi de servicii religioase ( nunti, botezuri, inmormantari...)
in Spania fiecare da 0,52% din impozitul sau pe venit Bisericii sau ii doneaza pentru cultura. Inainte de 2007, parca isi deduceau pana la 10% din venitul impozabil pentru donatii la Biserica Catolica, insa au protestat celelalte culte religioase. Cred ca si in Germania platesc o taxa ( nu stiu cat la suta din salar) pentru Biserica Catolica ( evident cei ce apartin de cultul asta).
Mi s-ar parea asa mai cinstit: te declari ortodox, platesti in mod direct partea care ar fi mers la BOR de la buget. Numai ca pe aici nu se incearca dintr-un motiv extrem de simplu: ar disparea iluzia celor 90%. E usor sa te autorecomanzi ortodox cand nu te obliga nimeni sa platesti taxe pentru asta; daca ar trebui sa sustina biserica ortodoxa cu un procent din venituri, multi romani si-ar da brusc seama ca de fapt sunt agnostici.
app de faza asta, mai e o tara ( am un lapsus), unde ori platesti pt Biserica( care e recunoscuta oficial de stat) ori esti obligat sa dai banii aceia la Crucea Rosie, deci nu scapi de taxa respectiva.
Coasta de Fildes ori Somalia 
Mi s-ar parea asa mai cinstit: te declari ortodox, platesti in mod direct partea care ar fi mers la BOR de la buget. Numai ca pe aici nu se incearca dintr-un motiv extrem de simplu: ar disparea iluzia celor 90%. E usor sa te autorecomanzi ortodox cand nu te obliga nimeni sa platesti taxe pentru asta; daca ar trebui sa sustina biserica ortodoxa cu un procent din venituri, multi romani si-ar da brusc seama ca de fapt sunt agnostici.
Evident ca ar fi de mii de ori mai onest ca BOR sa nu primeasca sume stabilite in mod arbitrar de catre guvern/parlament. Cine se declara ortodox, sa sustina BOR din veniturile proprii, fie redirectionand o parte din sumele retinute de stat (2% mi se pare ca e procentul actual) fie acceptand un impozit suplimentar. Ateii, agnosticii si alte culte pot dupa caz fie sa nu plateasca nimic fie sa directioneze suma spre cultul de care apartin. Si uite asa am lamuri si povestea cu "90%" ortodocsi, ar disparea un etern subiect de critica, samd ...
Edit : articolul asta de pe riscograma.ro afirma ca cei 5 milioane de salariati romani au castigat impreuna 19 miliarde de euro, venit net, in 2009. Pai cu "90% ortodocsi", BOR ar trebui sa topaie de bucurie la gandul de a fi finantata prin redirectionare de fonduri. Chiar si la doar 2% din venitul actual, vorbim de un potential peste 300 de milioane de euro, doar din sumele ce ar putea fi redirectionate de "covarsitoarea majoritate" a credinciosilor. Constructia Catedralei Mantuirii Neamului ar fi infinit mai simpla de finanta ..
ai avut dreptate cu Spania, nu e religia catolica de stat, insa are un statut privilegiat.la fel ca si in Portugalia,Polonia,Slovacia,Italia si Elvetia
Tarile europene care au religii oficiale de stat sunt:
- cultul romano-catolic: Malta, Monaco, Vatican, Liechtenstein
-cultul ortodox: Grecia , Finlanda ( statut privilegiat)
-cultul luteran: Danemarca, Islanda,Norvegia ( in Finlanda si Suedia are un statut privilegiat)
-cultul anglican: Anglia
p.s daca religia ortodoxa ar fi recunoscuta drept oficiala de stat sau cu statut privilegiat, atunci le-ar putea impune o taxa din salar/impozit pe venit etc., la fel ca in alte tari. Streaza, sarcasmul tau denota ca nu esti ortodox Nimeni nu va mai accepta o taxa suplimentara, cel mai bine e ca din impozitul datorat statului, o parte sa mearga spre Biserica/culte religioase, iar statul sa nu mai aloce fonduri pentru ele. Te declari ateu si directionezi tot impozitul spre stat, atunci nu vei beneficia de serviciile religioase (inmormantare, nunta, botez).
CITAT ,dee"
daca religia ortodoxa ar fi recunoscuta drept oficiala de stat sau cu statut privilegiat, atunci le-ar putea impune o taxa din salar/impozit pe venit etc., la fel ca in alte tari.
)))) Foarte tare asta, serios!!!! Sa vezi cum ar aparea instant toti ateii, agnosticii si alte,, culte religioase" care prefera la ora actuala sa se declare adepti ai ortidocsiei ca n-au nimic de pierdut, ba chiar ,,da bine" sa te declari asa, in spiritul unanimitatii ( al spiritului de turma , cum altfel?!))
Daca le-ar cere bani tuturor ,,ortodocsilor" declarati sa vezi atunci soc si groza, ca s-ar injumatati numarul si atunci cum sa mai declari ca aceasta credinta majoritara......mama, ce mi-ar place treaba asta!!!!
e suficient un 2% din impozitul pe salar datorat statului. Ori ii dai la Biserica, ori ii dai la stat, e simplu. Nu vor mai exista discutii de genul "de ce se aloca bani din buzunarul meu pentru catedrala".
Trecand peste faptul ca tu din 2006 esti abonat la Monitorul Oficial pe care il citesti in fiecare dimineata, fix legea cultelor ai citit-o, ca la facultatea de vorbe goale (cica stiinte politice ) tocmai despre culte se vorbeste.
Arata-ne domne clar cum se contrazice legea aia.
Sunt 2 situatii mari si late:
1-orice cult poate sa ceara bani de la stat
2-nimeni nu e obligat sa dea bani la culte/religii lucru pt care nu pateste nimic
Unde vezi tu contradictia aia? lumineaza-i tu pe astia intunecatii la minte cu marea contradictie.
Alexandru, aia cu daca romanii ar da direct bani la partid suna a propaganda otevista, bazate pe argumente inatacabile. Mai lipsea sa afisezi nr de sms la care lumea sa-si spuna parerea. Eu totusi cred ca si asa, cu saracia asta lucie si cu toate campaniile de indobitocire, de descurajare, de manipulare, tot s-ar gasi destui romani care sa cotizeze. Sigur ca si eu doresc metoda asta, dar in acelasi timp sunt constient ca, din pacate, democratia de la noi si-a varat coada si in conducerea BOR.
Cum sa nu fi avut ortodoxia nici un rol in mentinerea poporului si a ststului roman? Romanii sunt singurul popor latin ortodox, nascut cu aceste caracteristici, si nu dobandite pe parcurs.
Alexandru, aia cu daca romanii ar da direct bani la partid suna a propaganda otevista, bazate pe argumente inatacabile. Mai lipsea sa afisezi nr de sms la care lumea sa-si spuna parerea. Eu totusi cred ca si asa, cu saracia asta lucie si cu toate campaniile de indobitocire, de descurajare, de manipulare, tot s-ar gasi destui romani care sa cotizeze. Sigur ca si eu doresc metoda asta, dar in acelasi timp sunt constient ca, din pacate, democratia de la noi si-a varat coada si in conducerea BOR.Cum sa nu fi avut ortodoxia nici un rol in mentinerea poporului si a ststului roman? Romanii sunt singurul popor latin ortodox, nascut cu aceste caracteristici, si nu dobandite pe parcurs.
a) Nu stiu de ce ti se pare asa de extraordinar sa propui ca fondurile bisericilor sa vina din contributiile enoriasilor. E tot o masura necesara daca vrem sa mai descentralizam bugetul si sa-l facem astfel neatractiv hotiilor de la varf. Plus ca ar ajuta BOR-ul: in loc de 90% populatie pasiva, neimplicata, dezinteresata, ar avea 60-70% ortodocsi, ce-si asuma aceasta credinta, cheltuie timp si bani pentru a o demonstra si care pot deveni o masa critica, daca nevoia ar cere-o. Si cred ca ar fi o activitate ce ar forta reformarea bisericii, in sensul orientarii ei spre lucrari sociale.
b) Din nou, nu stiu cum formulati voi termenii. Ortodoxia nu e acelasi lucru cu biserica ortodoxa; ortodoxia nu e acelasi lucru cu religia ortodoxa. Pe teritoriul romanesc bisericile si lacasurile de cult de dinainte de 1300 sunt o raritate. Dupa 500 nu mai avem cunostinta de niciun ierarh bizantin care sa isi faca aparitia in zona iar pana la crestinarea bulgarilor si crearea unei biserici autonome din 870 romanii din spatiul nord-dunarean nu sunt controlati de nicio institutie ortodoxa. Pana la Nicolae Alexandru si Alexandru I, pur si simplu lipseste ierahia, lipseste controlul liturgic, lipseste omogenitatea. E corect sa spui ca romanii erau crestini dar nu stim in ce masura credinta lor corespundea cu ideile religioase ale Patriarhiei de la Constantinopol. Lipsa cartilor de cult e foarte grava deoarece doar cuvantul scris asigura unitatea credintelor si riturilor ortodoxe. Judecand dupa superstitiile care inca domina gandirea romaneasca, cel mai probabil biserica oficiala dupa 1350 a fost nevoita sa munceasca destul de mult pentru a forta adoptarea unui cult fara erezii. Si tot nu a reusit, suficiente superstitii populare au intrat in panteonul ortodox romanesc.
Chiar daca crestinismul defineste populatia romaneasca, in opozitie cu vecinii care dupa 600 sunt cam toti fie pagani, fie catolici, e exagerat sa spui ca religia a mentinut unitatea poporului, mai ales ca unitate politica nu a existat pana in secolul 19.
Nicolae Alexandru nu e prin sec. XIV? exista un "control" ortodox asupra credinciosilor si dinainte de sec. XIV.In perioada prefeudala activau episcopii misionari bizantini, insa o data cu cristalizarea primelor formatiuni politice, deci sec. IX " X, locul acestora este luat de eparhioti (episcopi stabiliti intr-un loc), fiecare cetate avand pe langa conducatorul militar si un episcop, peste preotii si credinciosii din formatiunea respectiva. Chiar si cronica lui Anonymus ( Gesta hungarorum) mentioneaza existenta unei astfel de episcopii ortodoxe, desfintata de catre regele Stefan I.
Alexandru, zilele astea am citit ceva despre continuitatea ortodoxiei romanesti in primul mileniu. Romanii au cunoscut cuvantul Lui Dumnezeu din ceasloavele preotilor si calugarilor, care la randul lor le preluau, in slavona, greaca, sau traduse de la ierarhi rusi, greci. Lipsa organizarii oficiale si a unui numar proportional de mare de ierarhi denota si usurinta cu care romanii au imbratisat aceasta credinta, nefiind nevoie de control sau constrangere.
Pai tocmai de aia, ca unitate politica nu prea a existat pana in secolul al XIX-lea, altele au fost reperele care i-a mentinut uniti pe romanii din Transilvania, Moldova, Oltenia, Banat, Muntenia, Dobrogea, avand aceeasi continuitate si evolutie in istorie. Printre izvoarele romanismului se numara si ortodoxia.
Uite ca tin sa te anunt ca de cativa ani tot citesc orice mai apare in monitorul oficial asta pe langa constitutie care am citito de cateva ori.
bai, uite chestia asta m-a amuzat si m-a frapat in acelasi timp.
eu mi-as paria banii din salariul pe un an de zile ca tu, fara google, nu faci doua parale in orice discutie din orice domeniu.
si nu stiu de ce am vaga impresie ca nu sunt singurul care are aceeasi parere.
Nicolae Alexandru nu e prin sec. XIV? exista un "control" ortodox asupra credinciosilor si dinainte de sec. XIV.In perioada prefeudala activau episcopii misionari bizantini, insa o data cu cristalizarea primelor formatiuni politice, deci sec. IX " X, locul acestora este luat de eparhioti (episcopi stabiliti intr-un loc), fiecare cetate avand pe langa conducatorul militar si un episcop, peste preotii si credinciosii din formatiunea respectiva. Chiar si cronica lui Anonymus ( Gesta hungarorum) mentioneaza existenta unei astfel de episcopii ortodoxe, desfintata de catre regele Stefan I.
Iar o luam cu povesti Dupa cum am spus mai sus, pana la crestinarea bulgarilor romanii de la nord de Dunare nu au nicio episcopie proprie (si exclud aici eparhiile dobrogene de dupa Constantin, ca niciun om normal nu poate sustine ca romanii erau constituiti ca popor in secolul IV. Dupa 600, nu mai trece picior de misionar bizantin pe aici, ca doar nu era niciunul dement sa o ia prin tara slavilor/bulgarilor pagani si in razboi cu Imperiu. Nu avem nimic consistent referitor la o viata bisericeasca stabila la nord de Dunare, nu avem deloc semnele unei continuitati religioase. Renasterea crestina a Bulgariei din timpul lui Boris e si inceputul renasterii crestine la nord de Dunare iar dominatia elementului slavon in rituri o dovedeste. Cand oameni precum Coresi, Varlaam sau Dosoftei incep sa creeze ortodoxie in limba romana, nu exista nicio legatura cu perioada pre-900. S-a vorbit (si Dimitrie Cantemir o pomeneste in Descriptio Moldaviae) de o ardere a cartilor romanesti de catre un episcop slavon, care a vrut sa impuna aceasta limba in biserica. E o legenda extrem de improbabila.
Cat despre Anonim, permite-mi sa nu-l cred. Stiu ca e un obicei ca romanii sa creada tot ce scrie omul ala iar ungurii sa nu creada, dar in multe privinte omul se inseala. Iar existenta unei episcopii, nementionata in alta parte, nici macar in lumea ecleziastica bizantina, e practic imposibila. Poate fi un soi de episcopie bulgara, dar e mult prea devreme: Boris se crestineaza pe la 864, formeaza o biserica autocefala in 870 insa opozantii pagani sunt destul de puternici inca vreo 30 de ani. Desi bulgarii controlau indirect Transilvania, nu cred ca ar fi avut cum sa intemeieze episcopii atat de rapid.
Controlul ortodox e practic nul. Si dau 2 exemple: cand Nicolae Alexandru face mitropolia, il numeste mitropolit pe episcopul Vicinei, episcopie de pe teritoriu bulgar. Nu are asadar structura ierarhica in Valahia pentru a putea promova un "autohton". Nici in Moldova nu e prea diferit: Iosif, alesul lui Alexandru, e episcop de Cetatea-Alba, oras ce doar in ultimii ani ajunsese in sfera romaneasca. Ba mai mult, patriarhia de la Constantinopol ii excomunica pe domnii moldoveni de dupa Petru Musat tocmai pentru ca insista pentru el. Cele 2 gesturi sunt suficient de stangace pentru a nu crede in existenta unei structuri organizatorice cu vechime in spatiul romanesc.
PS. Ca sa nu mai vorbesc ca fondatorul monasticismului romanesc, Nicodim, e contemporanul lui Nicolae Alexandru.
Alexandru, zilele astea am citit ceva despre continuitatea ortodoxiei romanesti in primul mileniu. Romanii au cunoscut cuvantul Lui Dumnezeu din ceasloavele preotilor si calugarilor, care la randul lor le preluau, in slavona, greaca, sau traduse de la ierarhi rusi, greci. Lipsa organizarii oficiale si a unui numar proportional de mare de ierarhi denota si usurinta cu care romanii au imbratisat aceasta credinta, nefiind nevoie de control sau constrangere.
Nu prea circulau cartile prin spatiul romanesc deoarece nu aveai manastiri pana in secolul 14, adica centre de copisti si miniaturisti. Daca exista vreun ceaslov, era sigur proprietatea unui bogatas si la fel de clar nu era folosit in slujbele poporului. O carte era extraordinar de scumpa pentru ca era o marfa rara: o lucrare scrisa la Constantinopol era poate copiata in 50 de exemplare iar una ajungea cu noroc la un roman cu stare. Nici dupa fondarea manastirilor romanesti nu ne-am omorat cu cartile: putinele lucrari, evangheliare in special, sunt comori istorice prin insasi raritatea lor.
Ceea ce vreau sa spun e ca romanii au imbratisat aceasta credinta pentru ca nu exista prea mult control si constrangere (aici ai dreptate) insa asta nu inseamna ca au tinut ortodoxia cum trebuia. Daca nu erau bulgarii (cu limba slavona, alfabetul chirilic si centrul intelectual de la Preslav, care scotea carti pe banda), probabil ca in 1300 ne-am fi trezit ca suntem precum bogomilii din Bosnia. Cultura slavona din evul mediu timpuriu si dezvoltat nu ne-a dat prea multe monumente ale spiritului insa din punctul de vedere al bisericii a fost esentiala pentru ca ne-a reasezat pe trunchiul principal al religiei ortodoxe.
Cat despre Anonim, permite-mi sa nu-l cred. Stiu ca e un obicei ca romanii sa creada tot ce scrie omul ala iar ungurii sa nu creada, dar in multe privinte omul se inseala. Iar existenta unei episcopii, nementionata in alta parte, nici macar in lumea ecleziastica bizantina, e practic imposibila. Poate fi un soi de episcopie bulgara, dar e mult prea devreme: Boris se crestineaza pe la 864, formeaza o biserica autocefala in 870 insa opozantii pagani sunt destul de puternici inca vreo 30 de ani. Desi bulgarii controlau indirect Transilvania, nu cred ca ar fi avut cum sa intemeieze episcopii atat de rapid.
e normal ca unii sa discrediteaza Gesta Ungarum, atunci cand interesul dicteaza. (nu e cazul tau) In fine, Anonimul se referea la episcopia ortodoxa de la Alba-Iulia, deci nu de la S de Dunare.
În jurul anului 600, intreaga organizare bisericească de la Dunarea de Jos s-a prabusit sub presiunea triburilor avaro-slave. Prin asezarea slavilor in Peninsula Balcanica legaturile daco-romanilor din nordul Dunarii cu populatiile romanizate din sudul ei au slabit. Dar procesul de romanizare si increstinare fiind incheiat, stramosii nostri au putut să asimileze unele grupuri de popoare cu care au fost nevoiti să convietuiasca Iar credinta crestină - ca formă superioară de manifestare spirituală - au reusit să o impună si popoarelor migratoare asezate la noi, ea devenind astfel un factor de cultură si de civilizatie in randul acestora. În schimb, slavii au reusit să impună limba slavă in cultul Bisericii noastre - incepand cu secolul al X-lea " si care s-a mentinut pană in secolul al XVII-lea.
Știrile privitoare la viata bisericească a romanilor, după anul 600, sunt destul de lacunare. Continuitatea unei vieti crestine este atestată insă de descoperirile arheologice: sase bisericute rupestre intr-un masiv calcaros la Basarabi - jud. Constanta, desigur o asezare manastireasca (secolele IX-XI, după unii istorici chiar din secolele IV-XII), fundatiile a doua biserici in nordul Dobrogei, una la Niculitel (secolele X-XII), alta la Garvan (fosta Dinogetia) din aceeasi perioada În jurul celei din urmă s-au descoperit resturi de pictura la care se adaugă numeroase obiecte de cult crestine intre care si bucăți dintr-un clopot, cel mai vechi cunoscut la noi in tara O serie de cruci-relicvar si chiar matrite pentru confectionarea crucilor s-au descoperit in diferite parti ale țării, inclusiv dincolo de Prut. Fundatiile de biserici s-au descoperit la Dabaca, la CCA. 30 km Nord Vest de Cluj-Napoca (secolele X-XI), altele sub bisericile catolice de mai tarziu din Alba Iulia si Prejmer, jud. Brasov si altele.
În teritoriile intracarpatice, din secolele IX-X, poate chiar mai de mult " o dată cu cristalizarea primelor formatiuni politice cunoscute (Gelu in Transilvania propriu-zisa se pare cu centrul la Dabaca, Menumorut in Bihor si Arad, Glad in Banat, altul in jurul orasului Alba-Iulia), locul horepiscopilor si al episcopilor misionari a fost luat de episcopii propriu-zisi (eparhioti). Cu alte cuvinte, in noua situatie politica cu conducatori care iși aveau resedinta intr-o cetate, institutia horepiscopilor s-a dovedit necorespunzatoare, intrucat fiecare conducator politic voia sa aibă in "cetatea" sa un episcop, care să-și intindă carmuirea peste preotii si credinciosii din formatiunea politică respectiva
După cucerirea Transilvaniei de catre Regatul catolic maghiar (secolele XI-XIII), in locul vechilor formatiuni politice romanesti s-au creat asa-numitele "comitate" (Bihor, Alba, Hunedoara etc.). Acelasi lucru s-a intamplat si cu institutiile bisericesti ale romanilor, adică in locul episcopiilor ortodoxe de aici au luat nastere episcopii catolice maghiare. Deci, o data cu crearea comitatului Bihor, cu resedinta in Biharea, in locul episcopiei ortodoxe s-a creat o episcopie latina mutată mai apoi la Oradea, unde a ramas pană aproape de zilele noastre, fapt recunoscut si de unii istorici maghiari. Tot asa, sediul comitatului Alba a fost stabilit in Alba-Iulia, unde s-a creat si o episcopie romano-catolica, existentă pană azi, in locul celei ortodoxe. Episcopia catolică de Morisena (Cenad) a fost creată de regele Ștefan cel Sfant al Ungariei, in anul 1038, după ce a cucerit cetatea de la principele Ohtum sau Ahtum (tot aici a adus si calugari latini in manastirea ortodoxă Sfantul Ioan Botezatorul ). Deci, episcopiile catolice din Transilvania au luat ființă pe locul vechilor scaune episcopale - sau horepiscopale - ortodoxe de la Biharea (Oradea), Alba-Iulia si Morisena - Cenad. Fenomenul inlocuirii unor biserici si manastiri ortodoxe cu altele, catolice, poate fi urmarit si in alte parti ale Transilvaniei.
În ciuda acestor schimbari si a politicii de catolicizare a romanilor dusă de regii Ungariei, de multe ori instigati de papa organizarea bisericească a romanilor ortodocsi a supravietuit. De pilda intr-o scrisoare a papei Inocentiu III catre arhiepiscopul de Calocea, din 1205, era mentionată o episcopie ortodoxă "pe mosiile fiilor cneazului Balea". Episcopia respectivă putea fi ori in partile Bihorului ori ale Hunedoarei, unde existau cneji cu acest nume, unii dintre ei ctitori de biserici.
O organizatie bisericească superioară la romanii transilvaneni este sugerată de insăși existenta unor manastiri ortodoxe din secolele XI-XIV. În afară de bisericile de la Dabaca, sunt atestate documentar manastirile de la Morisena, la inceputul secolului al XI-lea, de la Meseseni, in satul Moigrad-Salaj, de la Hodoș - jud. Arad, cateva biserici rupestre in partile Silajului si la Cheile Cibuui, in jud. Alba etc. În 1204 regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocentiu al III-lea, că unele biserici "ale calugarilor greci", adică ortodocsi, din regatul sau, se ruinează "din lipsa de grijă a episcopilor diecezani si din pricina acelor greci insisi". Înseamnă că in Transilvania fiintau - incă din secolul al XII-lea - puternice nuclee de viață monahală ortodoxa care presupun si existenta unor ierarhi ce indrumau intreaga activitate bisericeasca
În afară de acestea, in toată Transilvania existau numeroase biserici romanesti de piatra din care unele dainuiesc pană astazi, cele mai multe in judetul Hunedoara, ctitorii ale cnejilor romani din acele locuri: Densus (mentionată mai sus, refacută in secolul al XIII-lea), Streisangeorgiu (secolul al XII-lea) - cu fresce din 1313-1314 si cu o inscriptie in care sunt mentionati preotul Nanes si zugravul Teofil, refacută in 1408-1409 de cneazul Candres si sotia sa Nistora , Strei, Santamaria Orlea, Cetatea Coltului, Gurasada (toate din secolul al XIII-lea), Ostrov, Sanpetru, Nucsoara, Pesteana, Lesnic, Criscior, Ribita, manastirea Prislop (toate din secolul al XIV-lea), iar in alte parti ale Transilvaniei: manastirea Rameti - jud. Alba (secolul al XIV-lea), cu o inscriptie din 1377 care consemna numele arhiepiscopului Ghelasie si al zugravului Mihu, Zlatna si Lupsa, in judetul Alba, biserica Sfantul Nicolae din Șcheii Brasovului (secolul al XV-lea, pe locul uneia mai vechi), Vad si Feleac, in judetul Cluj (secolul al XV-lea) si multe altele. Acelasi lucru se poate spune despre manastirile din Banat: Bezdin, Partos Lipova, Semlac, Sangeorge, Sredistea Mica, Varadia, Mesici, Voilovita, Cubin, Zlatita, Cusici, Bazias, Ciclova, Ogradena Veche, toate din secolele XIV-XV. În Bihor, cnejii romani au ridicat manastirea de la Voievozi (secolele XII-XIV), bisericile din Seghiste, Remetea, Tileagd (secolele XIV-XV) s.a. În Maramureș consemnam manastirea Sfantul Mihai din Peri, pusă sub jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol in 1391, bisericile din Cuhea, Ieud, Biserica Alba, Apsa de Mijloc, Sarasau, Barsana etc., toate din secolele XIV-XV. În actele medievale sunt mentionati - incepand cu a doua jumatate a secolului XIV - numerosi protopopi, preoti si egumeni, care slujeau in bisericile si manastirile respective.
Continuitatea cultului ortodox in spatiul romanesc in evul mediu timpuriu nu poate fi dovedita prin apelul la descoperiri arheologice din Dobrogea. Imi pare rau dar asta e o inselaciune: Dobrogea ramane in imperiu pana in 602, apoi devine zona strans legata de cnezatele slave, hanatul si imperiile bulgare. Pur si simplu in spatiul romanesc nu exista dovezi ale unei organizatii ortodoxe serioase pana in secolul X, cand bulgarii crestinati incep marea ofensiva religioasa slavona. Plus ca e o aberatie sa spui ca romanii i-au crestinat pe altii cand avem cunoscuta foarte bine campania bizantina a secolelor VIII-XI de impunere a ortodoxiei in lumea slava. In lipsa unei ierarhii, unei culturi scrise, unui rit complex, nu aveam nicio posibilitate sa convingem pe nea hanul avarilor ca e bine sa ajunga crestin. Desi pecenegii si cumanii stau in acest spatiu destul de mult timp, singurele incercari de crestinare apartin Bisericii Catolice, care si infiinteaza o episcopie la Baia cu putin inaintea invaziei tatarilor.
Ah, dupa 1000 ok, e alta discutie.
PS. Nu vorbeam de episcopiile de la S de Dunare cand ma refeream la Anonim. E un fapt bine stiut ca dupa infrangerea avarilor, bulgarii si-au extins stapanirea pana in Pannonia iar in perioada invaziei ungare, inca controlau zona Valahiei in mod direct iar Transilvania indirect, prin principi supusi de genul lui Glad sau Menumorut.
Si totusi romanii de la Sf. Apostol Andrei incoace au continuat pe "calea cea dreapta". Cum s-ar explica faptul ca nu au incetat sa fie ortodocsi, ca nu au fost conflicte cu caracter confesional, excomunicari, erezii?
Petre P. Panaitescu, Istoria Romanilor Istoria ( a romanilor), Bucuresti, 1942
Majoritatea popoarelor care au salasluit pe teritoriul Imperiului Roman sau in zonele adiacente, dupa devenirea crestinismului religie oficiala a Imperiului (fie el de apus sau de rasarit) au fost crestinate de sus in jos cate odata prin forță. Aceasta forță a fost exercitată din partea unui singur conducator militar, ca Sviatoslav din Kiev pentru rusi sau Sfantul Ștefan, regele maghiar pentru unguri, sau din partea unor elite militare. Nu cunoastem exact felul in care populatia proto-romana a fost crestinata sau cum aceasta populatie s-a crestinat, nu exista izvoare scrise, traditia ne transmite ca nu au fost convertiti prin forță, ci prin actiuni pornind de la elite catre mase. Crestinismul romanesc, cum afirma parintele Dumitru Staniloae, a fost unul de dor si de taina Poate da sau poate nu, in nici un caz nu avem nici o proba istorica care sa infirme spusele ale acestui mare duhovnic si carturar.
Primul preot daco-roman cunoscut este Montanus, care a fost innecat ca martir impreună cu sotia sa Maxima, pentru că a marturisit credinta sa crestină in 26 Martie 304. Sapaturile arheologice din anul 1971 sub bazilica paleo-crestină de la Niculitel (langă anticul Noviodunum, in Scitia minor) au dezgropat un Martyrion si mai vechi, asezat la temelie.
Terminologia eclesiastica romaneasca este aproape total latina biseric㝠" basilica, Dumnezeu- Domine Deus, Paste " Paschae, Pagan " Paganus, Înger " Angelus, cruce " crux, -cis, crestin " christianus, a boteza " batizare. Analizarea etimologica descrie un fenomen extrem de interesant: probabil ca primele contacte ale crestinilor proto-romani au fost cu crestinitatea latina si nu cu cea greaca. Alte nume rezervate unor locatii geografice sau onomastice sunt si ele de sorginte latina, de exemplu: Santamaria, Sampetru, Sangiorgi, Sanmedru , Sanandrei, Santoader, etc. Pana si onaomastica pagana pastrata de traditia romaneasca, de exemplu Sanziana si Cosanzeana au radacini romane " Sancta Diana si Qua Sancta Diana. Traditiile primare ale crestinismului proto-roman, care-l nominalizau pe Sfantul Andrei drept apostolul lupiilor, sunt strans legate de mitologia Dacilor care aveau ca stindart un cap de lup, asadar Sfantul Andrei este apostolul dacilor.
Cea mai veche dovada scrisa a crestinismului proto-roman gasita pe teritoriul Romaniei este o inscriptie de pe un mormant care dateaza din al doilea secol d.Hr., gasita in Napoca, care purta inscrisul Sit tibi terra levis [1]. Inscriptia a fost facută de catre o breasla (o asociatie), ale carei membrii provineau probabil din Orientul Mijlociu. Printre persoanele mentionate in inscriptie, majoritare au fost cele care purtau nume romane, ceea ce sugerează că a existat o raspandire a crestinismului in randurile soldatilor si ale colonistilor daco-romani incă din secolul al II-lea d.Hr., pe teritoriul national.
Si totusi romanii de la Sf. Apostol Andrei incoace au continuat pe "calea cea dreapta". Cum s-ar explica faptul ca nu au incetat sa fie ortodocsi, ca nu au fost conflicte cu caracter confesional, excomunicari, erezii?
Pai e o dovada a afirmatiilor mele. Conflictele confesionale si ereziile apar in societati in care patura ecleziastica e foarte puternica, diversificata si complexa. Exemple: crestinismul de imediat dupa anul 300, bizantinii cu iconoclasmul, nestorianismul, monofizitii, Reforma etc... De ce sa te certi pe probleme religioase cand in intreaga lume romaneasca de-abia ai vreo 5 oameni care au studiat intr-o scoala manastireasca bulgara si care detin maxim 5 carti? Intre 500-900, adica anii fundamentali ai aparitiei poporului roman, ortodoxia romaneasca e atat de sublima ca lipseste cu desavarsire din orice fel de cronica sau descoperire arheologica.
Cat despre terminologie, din nou: noi avem din slavona si greaca majoritatea termenilor care se refera la cultul religios propriu-zis, la ritual. Fara el, nu exista biserica, exista doar niste oameni ce cred in ceva foarte general si cam atat. Mostenirea latina e importanta, dar tine mai mult de generalitati: e ca si cum nu as frecventa biserica, nu m-ar interesa slujbele, patriarhul, sarbatorile de an dar as considera ca sunt ortodox deoarece "cred in Dumnezeu". E misto ca biserica vine de la cuvantul latin basilica, insa cum primele biserici se construiesc la 700 de ani dupa ce am invatat cuvantul, se vede ca nu are nicio relevanta in contextul unei religii organizate.
Totusi a existat o continuitate care trebuie justificata cumva. Faptul ca biserica vine de la basilica si ca primele biserici ar fi fost construite abia la 700 de ani de la aparitia cuvantului vine sa sustina aceasta continuitate. Nu se poate sa le fi venit "random" aceasta idee.
ceea ce sugerează că a existat o raspandire a crestinismului in randurile soldatilor si ale colonistilor daco-romani incă din secolul al II-lea d.Hr., pe teritoriul national[/b].
Izvoarele istorice au dovedit că incă de la inceputul secolului al IV-lea, deci indată după promulgarea edictului de la Mediolanum (Milano) din 313, sunt atestate documentar aproximativ 15 scaune episcopale in diferite cetăți de pe malul drept al Dunarii:in provinciile romane Pannonia Inferior, Dacia Ripensis si Moesia Inferior (azi in Iugoslavia si mai ales Bulgaria) - la Sirmium, Singidunum, Viminacium, Oescus, Bononia, Marcianopolis, Novae, Appiaria, Abbvitus, Durostorum, ai caror titulari au participat la lucrarile unor Sinoade ecumenice sau locale. Presupunem că acestea erau si mai vechi, pentru că in jurul anului 300, in cursul persecutiei lui Diocletian, in cetățile respective au suferit moarte martirică un numar apreciabil de preoti.
În nordul Dunarii se cunoaste un singur episcop si anume Teofil "al Gothiei", participant la lucrarile primului Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325; titulatura lui se explică prin aceea că la data respectivă teritoriile nord-dunarene erau sub stapanirea gotilor.
În anul 336 a fost hirotonit la Constantinopol un ucenic al lui Teofil, Ulfila, unul din marii misionari din tinuturile nord-dunarene (unul din parinti era grec, altul got). Potrivit relatarilor unui istoric de atunci, Filostorgiu, el "a fost hirotonit episcop pentru toti crestinii din tara getică", deci dintr-o tară ai carei locuitori erau considerati ca "geti" (acum daco-romani). Reintors in nordul Dunarii, el a predicat in limbile gotica latină si greacă (pentru descendentii grecilor luati in captivitate de goti). La inceput a fost ortodox, dar mai tarziu a devenit arian sau semiarian. În chip deosebit trebuie aratat că acum a inceput traducerea Bibliei in limba gotica folosind si un alfabet nou, creat de el.
Pe langă acestia, au putut activa in nordul Dunarii si alti episcopi, dar si asa numitii "horepiscopi", adică episcopi de sat, atestati in Biserica veche intre secolele III-XI, care locuiau in sate si activau numai din incredintarea unor episcopi cu eparhie sau episcopi "perihoreti" (misionari).
Totusi a existat o continuitate care trebuie justificata cumva. Faptul ca biserica vine de la basilica si ca primele biserici ar fi fost construite abia la 700 de ani de la aparitia cuvantului vine sa sustina aceasta continuitate. Nu se poate sa le fi venit "random" aceasta idee.
Mostenirile lingvistice rareori explica realitatile de pe teren. Latinii occidentali folosesc fara probleme "ecclesia" in loc de "basilica" si niciun latinofon nu se supara.
