Tratatul moldo-roman privind regimul frontierei "nu are o semnificatie politică majora cu atat mai putin istorică", el va avea "un impact tehnic", ce va facilita incheierea altor acorduri bilaterale si, din perspectiva Bucurestiului, "este un document ce asigură un pas suplimentar in privinta integrarii in Spatiul Schengen", spune fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Mult-discutatul document a fost semnat luni, la Bucuresti, de premierul moldovean Vlad Filat si de ministrul de externe roman Teodor Baconschi, după ani de negocieri si tensiuni create de acuzatiile fostei guvernari de la Chisinau privind intentiile unioniste ale Romaniei.
Pretentiile innacceptabile ale lui Voronin
Șef al diplomatiei din 2008 pană in 2009, Diaconescu explică de ce nu a fost semnat pană acum tratatul. "Voronin (Vladimir, fostul presedinte comunist moldovean - n.r.) incerca să introducă in document o serie de afirmatii de natură politică ce excedau cadrul unui acord privind reglementarea frontierei si aveau conotatii de natură istorică absolut inacceptabile si fară niciun sens, evaluari privind situatii din trecut, asa cum erau vazute de fosta guvernare moldoveană", spune fostul ministru.
"Noi am avut in vedere reglementarea pe baze juridice a frontierei Romaniei, dar si a UE, si a NATO la est. Nu am dorit să transformam tratatul intr-o reglare de conturi privind trecutul, am dorit un document de parteneriat european si cred că in acest moment s-a reusit", adaugă el.
Vestea privind semnarea tratatului negociat de atâția ani de Bucuresti si Chisinau nu a venit de la vreuna din cele două capitale, ci de la presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat luni la Bucuresti la Summitul Dunarii.
"Vedeam necesar si natural ca mai intai partea romană si cea moldoveană să anunte acest document", spune Cristian Diaconescu.
Tratatul nu priveste recunoasterea frontierei
Adrian Severin, ministru de externe in perioada 1996-1997, in prezent vicepresedinte al grupului socialist din Parlamentul European, subliniază că "din punct de vedere psiho-politic, semnificatia semnarii documentului este mare".
"Foarte multi au legat in mod abuziv de semnarea sau nesemnarea acestui contract recunoasterea, respectiv nerecunoasterea statalității si integrității teritoriale a Republicii Moldova. Ori problema recunoasterii statalității este una rezolvată de mult, din momentul in care Republica Moldova, fostă republică sovietica si-a proclamat independenta. Recunoasterea statului s-a facut evident in frontierele mostenite de la URSS", explică Severin.
"Faptul că s-a atasat o asemenea semnificatie acestui tratat face ca, prin semnarea lui, cei care au incercat să invenineze relatiile bilaterale acuzand Romania de intentii iredentiste să fie lipsiti de argumente", spune Severin, care crede că semnarea documentului va ajuta fortele proeuropene de la Chisinau in contextul alegerilor din 28 noiembrie.
În 2009, presedintele Traian Basescu refuza semnarea unui tratat de frontieră care "să consfintească pactul Ribbentrop- Molotov". Severin crede insă că discutia privind pactul Ribbentrop- Molotov e lipsită de fundament.
"Multi au vorbit despre frontieră ca fiind cea stabilită in siajul pactului Ribbentrop-Molotov. Tratatul nu priveste strict recunoasterea vreunei frontiere, ci doar administrarea frontierei deja recunoscute", explică europarlamentarul roman. "Chiar si asa, frontiera nu e creată in virtutea pactului, e o frontieră ce a fost stabilită prin tratatul de pace de la Paris si reconfirmată printr-o serie de instrumente juridice internationale, culminand cu actul de la Helsinki", adaugă el.
Nu sunt motive de insatisfactie la Moscova
Severin crede ca "in principiu nu sunt motive de insatisfactie nici la Moscova", cu privire la semnarea documentului si că acest pas ar putea ajuta in reglementarea conflictului transnistrean.
"Cu cat există mai putinte temeri in legatură cu amenințările externe la adresa Republicii Moldova cu atat mai mult există sanse ca problemele constitutionale interne să fie rezolvate", spune europarlamentarul. "Pană la urmă eu cred si sper că si relatiile Rusiei cu SUA si UE se imbunatățesc, Rusia nu poate decat să-și dorească rezolvarea tuturor conflictelor inghetate de pe teritoriul fostei URSS, adaugă Severin.
Sensibilități romanesti, semnale europene
Vorbind despre continutul tratatului, care indică documentele prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei, istoricul Adrian Cioroianu, ministru de externe in perioada 2007-2008, spune că "in subtext se face referire si la documentul din 1947, care la randul lui consfintea o situatie de fapt din 1940, din pacate".
În vreme ce observă sensibilitatea Romaniei privind semnarea tratatului, Cioroianu atrage atentia asupra semnalelor trimise de Germania care s-a aratat interesată de parafarea documentului.
"Exista o confuzie in UE privind relatia Bucuresti-Chisinau, in privinta tratatului, a numarului de cetățenii acordate, confuzie intretinută si de Voronin. Cred că tratatul poate imprăștia confuzia", spune Cioroianu.
El subliniază că Bucurestiul a preferat să semneze acest Tratat cu un guvern moldovean european. "Nu vad de ce nu am spune-o. Pentru Romania nu era indiferent cu cine semnează acest Tratat, cine este de partea cealalta Preferam la Chisinau o echipă care merge pe directia europeană", spune Cioroianu.
Istoricul are o explicatie si pentru faptul că presedintele Comisiei Europene a fost cel care a anuntat primul semnarea Tratatului. "Sunt sensibilități pe care si noi si guvernul de la Chisinau am vrut să le menajam si cred că acesta este motivul pentru care acest anunț a fost facut de Barroso", spune el.
"Faptul că a anuntul a fost facut de o institutie europeana de un omul care o reprezinta nu face decat să sublinieze mesajul nostru pe care vrem să il transmitem UE precum si guvernului si electoratului de la Chisinau", adaugă Cioroianu.
EvZ
aflu si eu (dupa ceva timp si accidental) ca Senatul a aprobat un nou plan de regionalizare: cica nu mai fac parte din regiunea NV, ci din macroregiunea V , care (culmea) se suprapune 99% peste granitele Ardealul de Nord din 1940. Interesant! studiind harta, observ ca senatorii prefera linia de separatia orizontala, nu cea verticala. Ca au unit CV,HR ,MS cu judetele de la granita cu Ungaria, "sacrificand" CJ,SJ si BN- pentru a crea o regiune pe criterii etnice e evident, dar pe bune de inteleg logica celorlalte impartiri.
