Interviu cu Dan Dungaciu, din revista AS. http://www.formula-as.ro/2011/976/mica-enc...-dungaciu-13920
Dan Dungaciu este profesor universitar si Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI). Prin studiile, materialele si cartile sale despre realitatile politice din stanga Prutului, a ajuns vocea cea mai credibila la Bucuresti, Chisinau si Bruxelles, in ce priveste situatia de ansamblu din R. Moldova. In anul 2010, a detinut functia de consilier prezidential pentru integrare europeana, al presedintelui R. Moldova.
''
Momentul de cotitura va fi atunci cand cele doua maluri ale Prutului isi vor asuma si vor intelege ca ceea ce le uneste este incomparabil mai mult decat ceea ce le desparte. Asta e tot. De aici incepe orice discutie. Cand va fi si daca va fi acel moment, urmeaza sa vedem.
Eu cred ca pentru a intelege semnificatiile si particularitatile Basarabiei confruntate cu comunismul trebuie sa asezam acest caz pe ecranul mai larg al URSS si sa pornim de la o ipoteza esentiala. Experienta post-sovietica a aratat ca rezistenta la comunism a populatiilor ocupate a fost direct proportionala cu nivelul de constiinta nationala a respectivelor populatii. Cu cat stiai mai bine cine esti, cu atat intelegeai mai bine cum te afecteaza regimul de ocupatie si cu atat mai puternice deveneau reactiile sau instrumentele de rezistenta. Aceasta observatie este cruciala, pentru ca proiectul comunist nu a fost in niciun caz numai unul politic sau economic, ci si un proiect identitar, iar in stanga Prutului - la fel ca si in dreapta lui - acest proiect a devenit evident de la inceput. Diferentele dintre cele doua maluri tin insa nu doar de nivelul de agresivitate identitara a ocupantului - incomparabil mai mare in stanga Prutului -, dar si de nivelul de constiinta identitara a populatiilor (mai precar, istoric vorbind, acolo). La care se adauga actiunea sistematica a ocupantului sovietic din Basarabia de a extermina tocmai purtatorii cei mai competenti de constiinta identitara. Chiar daca cifrele nu coincid de fiecare data, primele actiuni de deznationalizare nu au avut nimic intamplator. Dincolo de romanii care s-au refugiat in dreapta Prutului - si care au slabit si ei consistenta identitara a regiunii -, selectia celor deportati sau ucisi de sovietici nu a fost intamplatoare. Cei exterminati erau selectati in functie de cateva trasaturi esentiale - erau liderii comunitatii, inclusiv identitar, respectiv, cei care aveau capacitatea de a perpetua, si in perioada sovietica, o zestre nationala.
Deznationalizarea tarista, intervalul relativ scurt petrecut in Romania Mare, asasinatele sau deportarile bine tintite pentru a elimina purtatorii de constiinta etnica, la care se adauga refugierile masive in Romania, au lasat populatia din stanga Prutului prost inarmata in fata unui ocupant care nazuia sa modifice nivelul cel mai profund al constiintei celor pe care ii ocupase: nivelul identitar-existential.
Asumarea reciproca si sincera a comunalitatilor care fac din relatia dintre cele doua state o relatie unica! Daca ne asumam aceasta mostenire comuna, care tine de limba, istorie, unica la nivel european, atunci noi avem obligatii fata de R. Moldova, dar si R. Moldova are obligatii, nu doar fata de UE, dar si fata de Romania. Exista anumite bariere sau limite ale relatiei bilaterale peste care nu putem trece. Sunt, cum ziceam, chestiuni care tin de identitate, sunt chestiuni care tin de limba, nu se poate negocia orice, si nu cred ca Bucurestiul va castiga daca ajunge sa fie incolor etnic si identitar pe relatia cu Chisinaul. Miza principala este aceasta: cum suntem noi in raport cu istoria noastra? Suntem strict "civici", adica nu ne mai raportam la ce ne caracterizeaza din punct de vedere identitar? Dar atunci, de ce o facem cand e vorba de trecutul nostru? De ce suntem romani, cand ni se reproseaza si cand ne asumam - si pe buna dreptate! - politica din anii '40, pe dimensiunea estica (Transnistria, Odesa), dar astazi, brusc, ne decoloram identitar in relatia cu acelasi Est? Daca suntem "civici", de ce sa ne asumam, vinovati, trecutul? Iar daca ni-l asumam din motive "etnice", de ce sa nu ni-l asumam pana la capat? Inclusiv azi? De ce nu spunem, foarte clar, de pilda, ca un tratat dintre Romania si R. Moldova trebuie semnat in limba romana? Ce e atat de greu sa facem asta? Dar, dupa 20 de ani, inca nu reusim ca acest punct, care mi se pare elementar, sa fie convenit si acceptat de catre cele doua capitale.
R - Chiar zilele acestea, la Chisinau, ti-a aparut cartea "Basarabia e Romania?" Semnul intrebarii apartine editurii?
DD - Ideea titlului mi-a venit atunci cand mi-a trimis cineva o fotografie cu un imens banner afisat la meciul de fotbal Franta-Romania, din 5 septembrie 2010, de pe faimosul Stade de France: "Basarabia e Romania!".
''
?? Pe bune, erai cam ultimul om de pe aici pe care l-as fi banuit de reflexul de a acuza de "comunism-ateism" pe oricine se apuca sa critice BOR ...
poti lectura rapid sau treci cu vederea, daca nu te intereseaza subiectul.
ARKA....ar trebui sa spui si ce crezi tu ca era, nu doar sa te limitezi sa spui ca nu era evreu. E posibil orice, pana la urma nici existenta lui nu e sigura.
? Nici nu vreau sa ma gandesc ce va iesi, daca ne apucam sa tocam subiectul existentei lui Isus ca personaj istoric.