14-08-13

Nu ne injurati prea tare / Gandim clar in continuare!

Mai in gluma mai in serios descoperim zilnic cum dreptul la sport, pe langa alte drepturi fundamentale, ne-a fost si ne este luat de sub nas.

In anii de dupa ‘89, cam tot ce am avut bun ne-a fost furat sub pretextul nevoii unei democratii care de fapt nu este, fiind un capitalism pervers dar foarte premenit, atat de deghizat incat unii chiar si dupa 23 de ani se lasa pacaliti. Acest sistem este statal valabil, si are ca mijloc de functionare incalcarea oricarei legi in special legea bunului simt si a normalitatii ,banul si averea fiind scopul in sine. Propun insa sa ne oprim cu lupa pentru o clipa pe lumea sportiva.

Pe plan sportiv acest virus numit capitalism a infestat tot insa mai ales ramurile sportive din care ies bani. In timp ce suntem persiflati zilnic de niste chipuri perverse, vedem cum cluburi de traditie ne sunt efectiv furate “legal”, ducand de multe ori efectiv la desfiintarea lor.

Ne-au dezradacinat cluburile de pe domeniul public si le-au plantat in gradina curtii lor, dupa ce zeci de ani inaintasii nostri le-au udat si le-au ingrijit din pasiune, dar si din dorinta de a lasa un nume copiilor lor.

Si cum inima unui club este formata din insasi suporterii lui, acesti pseudo-afaceristi, au avut grija sa inlature sau sa cucereasca orice forma de revolta, prin frica ori prin ban, pentru ca inima sa bata in ritmul dorit de ei. Vedem pseudo-lideri de galerii: interlopi, membri de partid, bisnitari, etc., instalati in functie de personaje cu caractere asemanatoare.

Acest plan a fost pus la punct de farisei si noi suntem victime prin inactivitate. Astfel, nu mai putem face un sport la un club sportiv, fie suntem interzisi pe stadioane in timp ce infractorii se plimba neinterzisi, liberi si linistiti, fie ca ideile ne sunt subminate, toate acestea pe principiul: “Ce e bun tre’ sa dispara”. Vorba Biblica, "“Iubirea de bani este radacina tuturor relelor"”, se pare ca este planetar valabila, mai ales acum cand banul genereaza putere, si ei vor puterea cu orice pret, pentru a se putea imbogatii in continuare, in special prin fotbalul modern.

In dorinta de imbogatire excesiva a autointitulatilor “patroni de cluburi sportive”, echipele mari si-au pastrat casa doar in adresa clubului, spiritul stadioanelor precum Ghencea, Stefan cel Mare, etc. fiind inlocuit de National Arena, un stadion frumos dar construit la suprapret, un stadion spectaculos in care lumea vine sa guste noi retete de pufuleti si hot-dogi, un stadion etalon in Romania, dupa care trebuiau construite si alte stadioane exclusiv ale cluburilor, in curtea lor, insa un stadion care nu are legatura cu Steaua, Dinamo sau orice alt club, devenind un stadion comun. De ce asa totusi? Pentru ca asa se scot bani multi. Observam cum acest stadion se potrivea mai bine generatiilor de jucatori care chiar stiau sa jongleze cu balonul, in prezent fiind oarecum in antiteza cu mocirla damboviteana si nu numai.

Si astfel asistam la o comedie neagra si persistenta in care au de pierdut suporterii fie ca ei constientizeaza sau nu aceste lucruri, comedie mai dureroasa pentru cei care chiar constientizeaza, o comedie care trece de granitele “Cetatii lui Bucur”, intinzandu-se peste intreaga tara precum umbra noptii. O umbra care s-a asternut peste echipe de traditie: FC Arges, National (Progresul), U Craiova, Farul Constanta, Poli Timisoara, Rapid Bucuresti ,etc; in timp ce altele(Steaua, Dinamo,U Cluj etc.,) privesc apusul soarelui din cauza scandalurilor, datoriilor, mizeriei prin care sunt tarate in urma intereselor individuale a catorva.

In acest razboi in care farmecul suporterilor, si atmosfera de pe stadioanele emblema a fost inlaturat, depinde dar de noi sa nu ne lasam echipele sa capituleze in fata ciocoilor, si sa asiguram un nou rasarit luminos. Nu trebuie sa ne lasam inactivi, doborati de realitate, ci sa intelegem ca istoria se scrie acum.

Aceasta este imaginea unei ape tulburi asa ca hai sa ii indepartam de apa, ca asta e sursa vietii lor. Performanta se face pe ape line.
Ne vrem cluburile inapoi, ne vrem Romania inapoi!

Ivanski aka John