Good morning Kosovo
DACA ESTI THACI TE BUCURI, DACÃ ESTI SÂRB TACI
Bye bye Serbia. Asta e pe buzele tuturor albanezilor din Kosovo. Duhul a fost scos din lampã și nimeni nu îl mai poate bãga la loc. Un nou stat se naște prin cezarianã. Albanezii jubileazã, iar sârbii sufera și se tem. De 10 ani își doresc albanezii un stat al lor pe teritoriul Serbiei, iar acum, când se formeazã, sãrbãtoresc pe strãzi fluturând steagurile statelor care îi susțin.
Premierul Hashi Thaci este cel care a adus Kosovo pe calea independenței. A luptat pentru asta folosind toate mijloacele. Întâi a fost lider al gherilelor albaneze din sudul Serbiei, apoi a recurs la instrumente mai pașnice, cum ar fi mapa de politician. Ziariștii strãini acreditați la Pristina au fost avertizați prin mail de autoritãți sã fie extrem de atenți prin zonele în care se deplaseazã, deoarece existã pericolul ca pe fondul euforiei manifestanții sã devinã violenți. Fiesta care e în plinã desfãșurare în Pristina și în alte localitãți din Kosovo e un motiv serios de îngrijorare pentru sârbi. Oamenii din enclave nu dorm noaptea de teamã sã nu fie atacați de albanezi și izgoniți din case. La Gracanicã una dintre cele mai mari enclave, sârbii au ieșit pe strãzi în semn de protest fațã de desprinderea provinciei de Serbia. Militarii KFOR, înarmați pânã în dințI, au încercuit practic localitatea și au verificat fiecare mașinã suspectã.
Insulele iadului
Veritabile lagãre fãrã garduri din sârmã ghimpatã. Așa sunt vãzute, de sârbi, enclavele în care au fost alungați de albanezi. Își trimit copiii la școalã cu fricã, supraviețuiesc cu câteva ore de curent pe zi, iar un drum prin zonele controlate de albanezi e o aventurã la care puțini se încumetã sã porneascã. Înaintea proclamãrii independenței provinciei, sârbii se tem de ceea ce ar putea sã urmeze. Într-una din enclavele din apropierea Pristinei, sârbii întreabã ziariștii ce va urma. Oamenii își fac deja bagajele și viseazã la țãri cât mai îndepartate unde sã fie siguri cã o pot lua de la capãt. "Tot ce vedem la televizor e propagandã ieftinã. Albanezii îl arata pe Hashim Thaci cum se pupã cu sârbii, iar ai noștri îl arata pe Tadici cum ne asigurã cã nu va permite dezlipirea provinciei și asta o zice în timp ce se pupã cu reprezentanții UE. Într-un final, toți se pupã, iar noi suferim…", povestește Nenad Grubovic, un sârb de 60 de ani. Oamenii din enclave sunt convinși cã nu vor mai putea conviețui cu albanezii dupã proclamarea independenței. ªi totuși viața e ciudatã în provincie.
Sârbul și prietenul lui albanez
Zoran (Zoki) a fost pe vremea Iugoslaviei inginer șef specialist în poduri și tunele. Avea atunci un prieten bun, Bairan, un albanez, șef la cãile ferate pe toatã regiunea Kosovo. Bairan, în timpul rãzboiului din 1998-1999, a rãmas în Kosovo pentru cã nu avea unde sã plece. Rãzboiul s-a terminat, iar albanezii lui Bairan s-au întors în Pristina de peste tot. L-au demis atunci pe Bairan și l-au alungat pe motiv cã e "sârbofil". Zoki se întâlnește cu el și în ziua de azi, chiar asearã au bãut un pahar împreunã. "Acum nu mai are un ban, toți l-au renegat. Vine pe la mine, iar eu când aflu ce ți trebuie din puținul meu mã duc dupã câteva zile îi cumpãr și îi duc acasã." Pe buzele tuturor e acum un singur cuvânt. Independentã e Elodia din Kosovo. Viața de zi cu zi cade pe planul doi, important fiind ce zic unul și altul despre independențã. "L-am întrebat și eu pe prietenul meu Bairan ce crede despre asta", îmi spune Zoki. "Daca aș susține cã nu o doresc, te-aș minți și asta nu vreau sã fac. Îmi doresc dezlipirea, dar nu vreau sã aud de violențã", i-a raspuns sincer Bairan.
Recensãmântul nu minte
"În 1931, în Kosovo s-a facut un recensãmânt. Atunci, sârbii erau majoritari. În 1946, din nou s-a publicat un recensãmânt care arãta la fel. În scurt timp, zona s-a umplut de albanezi. Nimeni nu le-a avut grija pânã în 1968, când au inceput primele revolte. În anii '70, nici nu am avut curajul sã spun ca sunt sârb. Mã scoteam din situații critice invocând cã toți suntem iugoslavi. Am stat 60 de zile în inchisoare numai pentru cã am ascultat o melodie patrioticã sârbeascã veche. A venit Milosevic și singurul lucru bun care l-a facut e cã pe vremea lui nu îmi mai era fricã sã îmi pronunț cu voce tare naționalitatea. Acum ne-am întors la perioada dinainte de '89, când, dacã ești sârb, ești stigmatizat", se destãinuie, cu o voce sfârșitã, Miroslav, un barbat din Laplje Selo care la 58 de ani e cât un munte și pare mai tânãr cu 15 ani.
Marea de steaguri
Albanezii au inceput încã de vineri, cãnd era ziua naționalã a Serbiei, sã împânzeascã provincia cu steaguri albaneze și americane. Oriunde te uiți, vezi câte un drapel roșu cu negru și un steag al Americii lângã. Pe strãzi au ieșit oamenii îmbrãcați în costume populare, iar atmosfera e similarã cu cea de dupã un meci de fotbal. Albanezii se cațãrã pe mașini, șoferii claxoneazã, iar pe stradã ești oprit și pupat de câte un localnic mai entuziast. Chiar dacã sunt multe grade sub zero, orașele mari sunt pline. Toti sãrbãtoresc ca și cum independența s-ar fi proclamat dinaintea zilei de 17. Focurile de artificii sunt deja ceva firesc în Pristina și la fel și rafalele de pistol mitralierã trase în aer de bucurie. Albanezii au de ce sa jubileze, au spus Bye Bye Serbia – Welcome Independence.
Ambasadele SUA și Sloveniei, atacate cu pietre
La Belgrad, mai multe sute de protestatari, care manifestaserã pașnic pânã când Parlamentul de la Priștina a proclamat independența, au atacat cu pietre și torțe zidurile ambasadei Statelor Unite și ale ambasadei Sloveniei. Poliția sârbã a intervenit cu grenade lacrimogene și bastoane pentru a împrãștia mulțimea violentã. Manifestații, dintre care mulți suporteri ai echipelor de fotbal (dupã cum au anunțat ulterior surse din Poliție), nu au reușit sã provoace pagube majore asupra ambasadei americane, clãdirea fiind înconjuratã de un dispozitiv important de scutieri. Poliția a precizat totuși cã un om al ordinii a fost rãnit și cã o fereastrã a misiunii diplomatice a fost spartã. La ambasada Sloveniei, țarã care deține președinția semestrialã a UE, protestatari zgomotoși au reușit sã strice ușa de la intrarea în clãdire, au spart mai multe ferestre, au smuls drapelul de la intrarea în ambasadã și l-au rupt în mai multe bucãți. Pe de altã parte, ambasada Franței, deși nu a cãzut victima violențelor de stradã, era protejatã asearã de un cordon de scutieri.
Incidente la Mitrovița
Forța de pace a NATO din Kosovo (KFOR) a desfãșurat ieri un important dispozitiv (zeci de vehicule și trupe) în orașul divizat etnic, Kosovska Mitrovița (în nordul provinciei). Orașul este divizat etnic de o parte și de cealaltã a râului Ibar, informeazã AFP, citatã de Mediafax. Circa 40.000 de sârbi locuiesc în nord și aproximativ 80.000 de albanezi în sud. Tensiunile dintre cele douã comunitãți au generat adesea incidente violente. Aproximativ jumãtate dintre cei 120.000 de sârbi rãmași în Kosovo dupã rãzboiul din 1998-1999 locuiesc în nordul regiunii, care s-ar putea separa dupã proclamarea independenței Kosovo de cãtre liderii albanezi ai provinciei. În ciuda mãsurilor de securitate, sediile UE și ale Națiunilor Unite din Mitrovița au fost atacate ieri dupã-amiazã cu mai multe grenade de mânã, informeazã Reuters, preluat de Mediafax. Potrivit unor surse occidentale, oficialii UE au evacuat clãdirea, iar grenadele nu au provocat pagube semnificative.
Kosovo: Suveran și independent
Parlamentul kosovar, reunit ieri în sesiune extraordinarã, a votat independența provinciei fațã de Serbia. Ecourile nu au întârziat sã aparã. Statele Unite și marile puteri europene au salutat vestea și au urat noului stat Kosovo "mult noroc".
Drapelul statului Kosovo independent și suveran, care aratã forma teritoriului, cu galben pe un fond albastru, însoțit de șase stele, a fost prezentat ieri în Legislativul de la Priștina. Parlamentarii kosovari s-au reunit de urgențã, la cererea premierului Hashim Thaci, pentru a proclama independența provinciei. Declarația a fost aprobatã de 109 deputați, iar 11 deputați ai minoritãților etnice din Legislativ, printre care și sârbi, au fost absenți.
RUSIA. Reacțiile mult așteptatului moment istoric au apãrut imediat. Rusia, unul dintre cel mai vehement critic al independenței Kosovo, a cerut ieri ONU sã declare "nulã și neavenitã" declarația de independențã de la Priștina. Potrivit ambasadorului Federației Ruse la ONU, Vitali Ciurkin, Moscova vrea ca misiunea ONU din Kosovo (MINUK) "sã aplice Rezoluția 1244 și alte documente pertinente, conform cãrora trebuie sã declare nulã și neavenitã proclamarea unilateralã a independenței". Diplomatul a exprimat binecunoscuta poziție a Kremlinului înaintea desfãșurãrii, asearã, la ora 18:00 GMT (20:00, ora României), a unei reuniuni de urgențã a Consiliului de Securitate al ONU, convocatã la cererea Rusiei.
SERBIA. O poziție similarã a avut-o și ambasadorul sârb la București, Dusan Crnogorcevici. Diplomatul a declarat pentru Mediafax cã declararea independenței provinciei Kosovo creeazã "un cvasi-stat" cu încãlcarea Cartei ONU, a Rezoluției 1244 și a normelor dreptului internațional, iar misiunea UE în zonã este ilegalã. Ambasadorul a ținut sã reitereze poziția oficialã a Belgradului, conform cãreia Serbia nu va recunoaște niciodatã independența Kosovo (Kosovo nu a avut niciodatã statut de republicã în cadrul Iugoslaviei, iar Serbia s-a folosit de acest aspect pentru argument suplimentar la opoziția sa fațã de independența unei provincii pe care o considerã drept leagãn al istoriei și culturii sale, comenteazã AFP). Despre prezența trupelor NATO (KFOR) în Kosovo, Crnogorcevici a explicat cã acestea sunt pe deplin responsabile pentru securitatea din regiune, mandatul lor bazându-se pe Rezoluția 1244 a ONU, care prevede în preambul integritatea teritorialã a Serbiei. Despre misiunea UE în Kosovo, care a primit girul de la Bruxelles sâmbãtã, diplomatul a spus cã aceasta este ilegalã, "asemenea oricãror altor misiuni care ar putea fi trimise pe altã bazã decât Rezoluția 1244".
Premierul sârb, Voislav Koștunița, a condamnat ieri Kosovo ca fiind un stat fals, într-un discurs adresat națiunii și difuzat de televiziuni, dupã ce provincia majoritar albanezã și-a proclamat independența. ªeful guvernului de la Belgrad a ținut sã declare cã noul stat apãrut pe harta europeanã a fost propulsat ilegal de Statele Unite, care sunt "pregãtite sã încalce ordinea internaționalã pentru propriile interese militare". "Astãzi (ieri, n.r.), aceastã politicã a forței crede cã a triumfat prin înființarea unui stat fals", a spus Koștunița.
VOR ªI ELE INDEPENDENÞÃ. De altfel, Abhazia și Osetia de Sud, regiuni separatiste ale Georgiei, au cerut ieri sã le fie recunoscutã independența, dupã modelul Kosovo. Serghei Bagapsh, președintele autoproclamat al Abhaziei (teritoriu prorus), a declarat ieri cã "situația din Kosovo constituie un precedent. Nu se poate vorbi de un caz unic. Abhazia se va adresa în curând Parlamentului rus și CSONU pentru a le cere sã îi recunoascã independența". "Ceea ce Kosovo face astãzi (ieri, n.r.) s-a produs deja în Abhazia și în Osetia de Sud în urmã cu 17 ani", a comentat președintele Osetiei de Sud, Eduard Kokoity, citat de Interfax.
REACÞII EUROPENE. Noul stat de pe harta Europei a primit ieri semne pozitive de la mai multe țãri europene. Albania a salutat proclamarea independenței provinciei și a apreciat ziua de ieri ca fiind momentul în care Kosovo a renãscut. Potrivit premierului albanez, Sali Berisha, momentul istoric mult așteptat a apãrut "dupã atâtea sacrificii ale tuturor celor care au luptat pentru a apãra onoarea și demnitatea națiunii".
Roma "a luat la cunoștințã" proclamarea independenței Kosovo, dar "își va rezerva un timp pentru a evalua" situația cu partenerii sãi europeni, la Bruxelles. Surse diplomatice citate de agenția italianã de știri ANSA au cerut ieri Serbiei și Kosovo sã dea dovadã de "moderație".
La Londra, vestea a fost primitã cu emoție, o purtãtoare de cuvânt a Ministerului de Externe precizând cã proclamarea independenței este un eveniment important pentru Kosovo, iar o declarație oficialã a Marii Britanii urmeazã sã fie fãcutã în cursul zilei de astãzi, la finalul reuniunii de la Bruxelles.
ªi Berlinul a fãcut apel asearã la "calm și moderație", iar Franța a urat "noroc pentru Kosovo" prin vocea ministrului de Externe, Bernard Kouchner, aflat într-o vizitã la Ierusalim. La rândul sãu, Vaticanul i-a invitat pe "responsabilii Politici din Serbia și din Kosovo" sã fie prudenți și "sã se angajeze pentru a evita devieri violente", dupã proclamarea independenței Kosovo.
Autoritãțile de la Geneva au declarat ieri cã se așteaptã la un angajament privind protecția minoritãților în Kosovo. "Declararea independenței Kosovo era așteptatã. Politica externã elvețianã va ține cont de acest fapt", se aratã într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Berna, citat de Mediafax.
De la Praga, Cehia, președintele Vaclav Klaus a tras ieri semnale de alarmã privind un potențial "efect de domino" pe care decizia istoricã de la Priștina l-ar putea avea în Europa. Klaus, care a mai vorbit de aceste riscuri și care a apreciat cã proclamarea unilateralã a statului Kosovo reprezintã "o decizie cu adevãrat unicã în Europa", a reiterat cã "unele pãrți din alte state își pot da seama cã nu se simt deloc în largul lor în interiorul unui mare stat, unde se aflã acum".
Belgia a avut o reacție seacã. Ministerul de Externe de la Bruxelles "a constatat" proclamarea independenței, dar va aștepta reuniunea de luni a miniștrilor de Externe din țãrile UE înainte de a se pronunța asupra recunoașterii acesteia.
Biserica a instigat la violențã
"Declarația ªefului Statului Major, generalul Zdravko Ponos, conform cãreia Kosovo nu va fi apãrat de armatã este o rușine. Serbia ar trebui sã cumpere arme de la Rusia și alte țãri și sã cearã Rusiei sã trimitã voluntari și sã stabileascã o prezențã militarã în Serbia"
Episcopul Artemije, liderul Bisericii Ortodoxe sârbe
Tãcere la Cotroceni și Victoria
Președinția și Guvernul României nu au avut ieri o poziție oficialã fațã de proclamarea independenței provinciei Kosovo. Totuși o reacție a venit de la ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, care a declarat cã poziția României rãmâne aceeași și cã "o declarație naționalã referitoare la ultimele evoluții din Kosovo va fi fãcutã luni, în a doua parte a zilei". În urmã cu aproape douã sãpentruãmâni, președintele Bãsescu declara ferm cã România va fi un partener extrem de loial al deciziilor UE, dar cã nu va recunoaște independența Kosovo declaratã unilateral. La rândul sãu, premierul Tãriceanu atenționa sãpentruãmâna trecutã cã țara noastrã nu va recunoaște independența Kosovo, dar nici nu va bloca o atitudine la nivel european cu privire la aceastã chestiune. Asearã la Cluj aproximativ 30 de maghiari au participat la o acțiune de scurtã duratã pentru a saluta proclamarea independeței Kosovo.
Partidele politice au avut în schimb poziții pro și contra. Europarlamentarul PD-L Marian Jean Marinescu a avertizat cã precedentul Kosovo ar putea fi utilizat în mai multe zone ale Europei, iar senatorul PRM Gheorghe Funar a declarat cã proclamarea unilateralã a independenței Kosovo "este un precedent extrem de periculos". UDMR a salutat constituirea statului Kosovo, susținând cã România nu trebuie sã întârzie recunoașterea acestuia. De altfel, doi reprezentanți ai Uniunii, deputatul Antal Arpad Andras și europarlamentarul Sogor Csaba, au fost prezenți ieri la Priștina, primul atențIonând încã de vineri cã reprezentanții comunitãții maghiare trebuie sã se foloseascã de cazul Kosovo și sã semnaleze doleanțele maghiarilor cu privire la autonomia Þinutului Secuiesc.
Putin și capra vecinului
"Rusia se opune categoric independenței unilaterale a provinciei Kosovo", declara Vladimir Putin într-un material transmis recent de canalul european de televiziune EuroNews. Președintele rus și-a exprimat de la început opoziția fațã de decizia istoricã anunțatã ieri în Kosovo. Liderul de la Kremlin a încercat pe toate cãile sã împiedice declarația de-asearã a autoritãților kosovare. Evenimentele din Kosovo creeazã un precedent care ar putea afecta și România în privința Transilvaniei, a mai spus Putin. În Bulgaria, agenția de presã Focus News scria zilele trecute cã "România este îngrijoratã de emanciparea teritorialã a etnicilor albanezi din Kosovo, din cauza potențialelor cereri ale comunitãții maghiare din Transilvania, în numãr de 1,5 milioane". Un ziar american obscur – San Antonio Express News – ne ia însã apãrarea, scriind cã România este datã ca exemplu pentru cã a reușit sã aplaneze conflictul cu Ungaria, în privința Transilvaniei: "De exemplu, Ungaria și România, state membre NATO, au redus mult un potențial conflict în privința Transilvaniei, o regiune româneascã locuitã în majoritate de etnici maghiari". Putin este îngrijorat de caprele vecinilor mai ceva decât orice altã țarã care și-a exprimat opoziția fațã de independența Kosovo. Președintele Vladimir Voronin, care a afișat o atitudine neutrã fațã de ziua istoricã din Kosovo, a reușit sã obținã de la Putin promisiunea cã Rusia nu va recunoaște independența Transnistriei, dupã modelul Kosovo. Federația Rusã nu ar avea oricum nici un interes sã recunoascã Transnistria, dar nici sã contribuie la reintegrarea Republicii Moldova.
Destrãmare în etape
Toate republicile care au fãcut parte din fosta Iugoslavie și-au câștigat independența în decursul anilor. Slovenia a fost prima țarã care s-a desprins din Iugoslavia, printr-un referendum organizat la 23 decembrie 1990. O majoritate covârșitoare – 88% – s-a pronunțat pentru independențã, aceasta fiind proclamatã la 25 iunie 1991. În Croația situația a fost puțin mai delicatã. Preluarea președinției de Franjo Tudjman, la 30 mai 1990, a fost urmatã de schimbãri constituționale care au provocat nemulțumirea Serbiei. La referendumul din 1991, boicotat de sârbii care reprezentau atunci 12,6% din populație, 92% dintre alegãtori au cerut proclamarea independenței. Aceasta a fost anunțatã în aceeași zi ca și în Slovenia.Parlamentul din Bosnia-Herțegovina a proclamat suveranitatea la 15 octombrie 1991. În 1992, președintele bosniac, Alija Izetbegovici, a organizat un referendum în februarie '92. Sârbii au boicotat votul, dar independența a fost aprobatã cu 62,8% din voturi. Aceasta a fost proclamatã la 5 aprilie 1992, într-un moment în care începuserã deja conflictele armate. Macedonia și-a obținut independența fãrã vãrsare de sânge. Aprobatã de 95% dintre alegãtori la referendumul de la 8 septembrie 1991, aceasta a fost proclamatã la 15 septembrie. Muntenegru a fost ultima republicã iugoslavã rãmasã alãturi de Serbia dupã rãzboaiele din anii '90. În aprilie 1992, cele douã țãri formau Republica Federalã Iugoslavia, care a devenit în februarie 2003 o uniune flexibilã, denumitã statul Serbia-Muntenegru. Muntenegrul a organizat la 21 mai 2006 un referendum pentru independențã, aceasta fiind aprobatã de 55,5% dintre alegãtori. Independența a fost proclamatã la 3 iunie 2006.