22.11.2010 12:24
Astea sunt ca alea cu nu stiu =)))
Astea sunt ca alea cu nu stiu =)))
Amu cică era intr-un sat un tăran. Si tăranul acela a iesit odată in tarină să samene niste păpusoi. Si cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos si cu Sfantul Petrea. Hristos să nu tace molcum si să-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? intrebă el.
- Ia, niste pule semăn, răspunse tăranul cu obrăznicie.
- Pule ai zis că semeni, pule să dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos, blagoslovind semănătura din treacăt cu amandouă mainile, si apoi se tot duse in drumul său cu Sf. Petrea, care nu-si putea stăpani mierarea de cuvintele ce auzise că au esit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mantuitorul asa de buruenos.
Tăranul, după ce mantui de semănat se intoarse acasă. Apoi, la vremea prăsitului a venit de a prăsit păpusoii după randuială si iar s-a intors acasă. Dar cand vine la cules, ce să vadă? În loc de păpusoi, de fiecare strujan erau cate trei-patru drăgălete de pule, care-de-care mai imbojorate, mai darze si mai răsbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toată vara, zice tăranul, scărpinandu-se in cap si trantind cusma de pămant cat ce putu. Asta n-am pătit-o de cand m-a făcut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de făcut? - 'Tu-i-as descantecul celui cu blagoslovenia, că pocit a mai fost la gură.
Si cum sedea tăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potang de babă.
- Bună-vremea, om bun, zise ea.
- Să-mi bag genunchiul in vajoiul cui stiu eu, mătusă, zise tăranul indrăcit de năcaz...
- Dar ce, Doamne iartă-mă esti asa măshcărăgios, măi omule, zise baba posomorată. Nu ti-i oarecum să vorbesti asa, de fată cu o bătrană ca mine?
- D-apoi cum să mai vorbesc si eu, mătusă, cand vezi cum s-a făcut Dumnezeu ras de muncusoara mea. Da', la sărăciea in care mă găsesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata dacă ai ce...
Cand se uită baba pe ogor, isi pune mainile in cap de ce vede... pule si iar pule, belite si răsbelite , in toate părtile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta incă-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, mătusă! Dar asa sunt sute si mii de mii, in cur să le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo că nu stiu ce să mai fac. Îmi vine să mă spanzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitandu-se cu jale la pule De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, mătusă, dar unde s-a mai auzit o chiznovătie ca asta - să mănanci pule in loc de păpusoi! Ia invată-mă si dumneata ce sa fac? căci pe mine nu mă mai ajunge capul.
Stă ea baba oleacă pe ganduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as invăta ce să faci ca să te desfaci de dansele răpede - răpede si să scoti bani inzăcit si insutit decat pe păpusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, mătusă? Învată-mă, că t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Cand a auzit baba de pule, i-a zvacnit inima... căci ii curgea ochii după dansele, cand le vedea asa de zdravene si barzoete...
- Apoi eaca ce să faci, nepoate: incarcă-le in car si le du la targ că ai sa le vanzi ca chiperiul. Dar manca-te-ar norocul să te mănance, acum trebue sa las rusinea laoparte si să te invăt cum ai să inveti pe cumpărători a le intrebuinta.
- Că bine zici, mătusă, ia spune-mi, rogu-te!
- Cand a fi să le vie dor de pulă, s-o shuere cum shueri oile la strunga si atunci, numai să-ti poată curul... Iară cand s-ar sătura de ea, să zicăs ho! ho! haram nesătios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dansa.
Si drept dovadă, baba isi infăshcă o mătrăgană, care era mai mare, de pe un strujan, si incepe s-o pue in lucrare cum se cade Tăranul a incremenit, cand a mai văzut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? mătusă, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am tăiat lemne Nu mă mai intreba cum, si zi bogdaproshti că t-am deschis ochii ce să faci...
Tăranului atata i-a trebuit. Da babei ce-i făgăduise, apoi se duce acasă, isi pune scoartele la car si-l infundă bine, injugă boii, se intoarce la ogor incarcă un car zdravăn de pule - si la targ, băete, cu dansele la vanzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupanese mari...
O cucoană văduvă, auzind asa vorbe din gura tăranului, trimite o slujnică să-l cheme la dansa ca să-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheamă pe tăran. Si cum vine tăranul, cucoana il si ia la trei parale, zicand:
- Dar bine, măi tărane, ce porcării spui pe langă cerdacul meu, că te mănancă mama dracului! Acus te pun la scară si-ti trag o bătae, de te-or duce cu cerga acasă... Înteles-ai?
- Apoi, da', milostivă cucoană, zise tăranul scărpinandu-se in cap. Să ierte cinstita fata dumneavoastră, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la targ, să vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dansele, că ne mănancă si pe noi o multime de angării si de nevoi de tot felul...
- Măi, tărane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fată cu mine?
- Ba ferească Dumnezeu, cinstită cucoană, vorbesc vorbe sănătoase, săracul de mine! Iacă să vă aduc una ca s-o vedeti, dacă nu mă credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plămădit, că m-a făcut să intru in dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea dacă-ar fi de partea femeească, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odată se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dansa deadreptul in casă la cucoană.
- Iacă, cucoană, sagă-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata mă mai inghii si cu bătae, că pesemne nu-s eu destul de bătut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu să-i ***, că au inceput a mă lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum că tăranul are dreptate, si se face a se uita intr-o parte, dar tot trăgea cu coada ochiului si la cinstita pulă din cand in cand.
- Bată-te focul să te bata, măi tărane, că ticălos mai esti! S-apoi cum s-ar face ca s-o poată cineva intrebuinta, cand ar vre? Nu-i vorbă, că mie una nu-mi face trebuintă. Dar tare mă mier si eu de asa comedie!
- Cum să se face, cucoană! Să ierte cinstita fată a dumneavoastră ia, cand vine cuiva pofta de dansa, o shueri de cateva ori, cum shueram noi oile la shtrungă, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cat ce-i pute, că las' dacă m-a da de rusine. Iară cand te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, să strigi la dansas ho! ho! Haram nesătios!
Si atunci indată numai ce-o vezi că se trage inapoi frumos, ca serpele la lapte dulce Si pe urmă, de cate ori ti se scoală... tot asa să faci. Si dacă nu te-i multămi, atunci să mă blastemi pe mine.
- Bată-te pustiea sa te bată, mojic măscărăgios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care incepuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleacă afară din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, că avem oleacă treabă.
Tăranul tace molcum si ese. Iară cucoana, drept cercare, incepe a suera nătăranga, si atunci cinstita pulă face zbarc! in **** cucoanei! Vorba ceea: găina bătrană nu se spărie de **** groasă.
Sedea, sărmana, cum sede mielul la tata oaei, pană ce se satură de supt. Cucoana era de cele mai tartose!
Stramtă-n pizdă, tare-n sele,
Crască **** din măsele,
Că-i cam iute la otele!
În sfarsit după ce s-a săturat cucoana bine, apoi zice incetisor: ho! ho! haram nesătios! **** atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana indată o rădică cu mare sfintenie si o pupă drept in bot... Apoi strigă pe tăran in casă si luandu-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a intamplat de ai tu blăstămătii de-aiste, măi tărane?
- Cum să se-ntample, cucoană? Ia mai astă primăvară, sămănand păpusoi in tarină, a adus dracul - că mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a intrebat ce semăn? Eu nu-mi stăpanesc gura? M-a impins păcatul să răspund in ciudă că pule semăn, să iertati dumneavoastră! Si atunci el pocit la gură sau naiba il mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amandouă manile spre ogorul meu din treacăt, zicands "Pule să dea Dumnezeu să se facă". Si cum vedeti dumneavoastră, pule s-au făcut, fără stirea lui Dumnezeu. Si **** mea si trei bani, s-o cărută de jidani, să ierte cinstita fata dumneavoastră.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheamă, cum hastă pulă sa le mai zicem?
- Măi omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfantul Petru? Că numai ei sunt asa făcători de minuni...
- D-apoi, da, cucoană, mai stiu eu cine să fi fost? Dumnezeu ori dracul, să-i bag in pchizda mane-sa, că mai bine nu le-oiu zice, să ierte cinstita fata dumneavoastră, că stiu ca mi-a făcut-o bună...
- Dacă-i asa cum spui tu, măi tărane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai să-ti cumpăr si eu una, spre aducere aminte de anul cand s-au făcut pe ogoară de cele care spui tu... că după mine aista-i semn de belsug.
- Pule, vrei să zici, cucoană.
- De-acelea, manca-le-ai să le mănanci, că mult le mai porti prin gură.
- Apoi da, dac-asa ni-i deprinsă gura, ce să facem? Iertati si dumneavoastră! Dar si dac-a fi după vorba dumitale, cucoană, apoi mult stau eu si mă mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el altă treaba decat numai se-apuce de făcut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iartă-mă, dar pulos trebuie să mai fie si Dumnezeu acela, de-i plac asa de mult pulele! Însă mai stii păcatul? Oiu face si eu ca dumneata, cucoană. Poate a vrut Dumnezeu să se cace cu bani in punga mea, că de mult sade pustie - frantă de para n-am la sufletul meu.
- Ei, ce zici, cucoană, iei-ti una ori ba? - că mă prea intarziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scarnăvia asta, zise cucoana, facandu-se că i-i greată oarecum... Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.
- Apoi ce să-ti cer, cinstită cucoană! Ca să nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei in capăt si pace bună.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii că esti de duh, măi tărane!
- Apoi, da, cucoană, mult mi-au asudat si mie coaele, pan-am prăsit atat amar de pule, si le-am adus in halul ista, cum le vezi si dacă de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la tărance de-a noastre ti-ai găsit sa mă pricopsesc? Că ele ar voi să le dai cate-o teshtea de pule de-o para si cate-un vraf pe deasupra... Asa-i la noi la tărani, băga-mi-as, Doamne iartă-mă, să-mi bag! Să iertati de vorba ceea proastă!
- Măi, tărane, dar trei sute de lei nu ti-i deajuns?
- Nici o letcae mai putin, cucoană.
- Patru sute, măi.
- Nu se poate, cucoană.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei si 39 parale. Nu te mai pune si dumneata, cucoană, pentru 50 de lei. Fă-mi incaltea o saftea să nu mai stea c-ai să ai bunătate de pulă, de mi-I pomeni, si mi-i indrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastră.
- Hai, na-ti 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva să te obrăznicesti să spui cuiva că mi-ai vandut mascarale de-aiestea, c-apoi al tău e dracul. Înteles-ai?
- A... da! cucoană, d-apoi eu grija asta o am, păcatele mele?
În sfarsit, cucoana dă 500 de lei, isi ie **** - si tăranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui să vandă cum a puté si pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plange el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se intreabă.
Dar ce mai atata vorbă. Cum s-a dus tăranul, cucoana cea pashnită si spăshită face o cutie de argint poleită cu aur, impodoleshte sfanta pulă in bumbac, stropit cu arome, o asază sh-o incue in cutie ca pe un odor nepretuit, ia cheea la sine, si cand ii venea haghitele se aseza gospodăreste pe treabă, isi astampăra pofta, si ca mai ba să-i duca dorul, sau să umble pe apucate, ca pană atunci. Se inchipuluise biata cucoană cate se poate de bine pentru bătranete.
Amu, intr-una din zile, iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roagă de toti Dumnezeii să-i boteze un copil. Cucoana, ca să nu strice hatarul popei, pune caii la cărută si se duce cu dansul in sat să-i boteze. Si după ce-i botează copilul, rămane la popa la masă in acea zi. Si la masă luă si cucoana mai mult un păhărut două de vin, cum ii treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l măcar pană la braul preotesei, ba, atata rău sa fie! Pe cucoană o ia vinul de cap, si pe loc ii si vine pofta de pulă Ei! Ei! ce-i de făcut? Da cucoana să se ducă acasă, popa si cu preoteasa n-o lasă.
- Ai să mai la noi in astă noapte, cumătrită, ziseră ei, că doar nu-ti plang copiii acasă.
În sfarsit, cucoana scăpără de dor de pulă...
- Cumătre părinte, zise ea de la o vreme, dacă nu mă lăsa-ti să mă duc, tine cheea asta, si fă bine sfintia ta de te du acasă la mine, deschide lădoiul de langă patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o adă-ncoace, că-mi trebuie ceva dintr-insa: chitibusuri de-a noastre, stii, cum ii treaba femeilor...
Popa, chitind că-s niste daruri pentru preuteasa, pe dată si porneste călare.
Si ajungand pe la amează, in mijlocul verii, si da inima din popa de caldură. Cand pe la mijlocul drumului, trecand prin marginea unei păduri, sta la umbra unui copac pletos să se răcorească oleacă. Si cum sta de se răcorea, ii dă dracul in gand să umble in cutie si să vadă ce-i acolo? Suceste el cutiea, o invarteste si nu stiu cum face c-o deschide. Si cand se uită inăuntru, ce să vadă? Vede coscogemite mascara, invelită in bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, incepe a suera. Si cum se mira el suerand, **** face zmarc! in curul popei... Popa atunci incepe a răcni si zice: Doamne, izbăveste-mă de vrăjmas! Nu lăsa pre robul tău de batjocora diavolului! Că tie unuia am slujit si afară de tine pre altul nu stiu. Dar toate erau in zadar. În sfarsit, dacă vede popa si vede ca nu mai este scăpare, scoate barnetul de la izmene si cu un capăt il leagă de copac, iar cu celalalt capăt de barnet, leagă **** cum poate, si unde nu incepe popa a se smuci si a cotigi in toate părtile, cum se smucesc boii la tanjală, cand trag ceva din greu, dar nu era chip Se roagă el popa, răcneste el popa, carneste el, popa, dar nu-i nădejde de scăpare, c-o dat peste pulă mare.
În sfarsit oleacă de nu era să iasă sufletul din popa; cand noroc de la Dumnezeu, eaca o vacă, pe care o pălise strechia, cat pe ce erea sa dee peste dansul să-l zdrobească. Atunci popa, de spaimă, incepe a striga desnădăjduits ho! ho! haram, manca-te-ar lupchii să te mănance! Vaca dă in lături si atunci numai eaca si **** ese din curul popei!... Si cand se vede popa scăpat, o si croieste la fugă prin pădure ca un nebun, lasand si cal si cutie si barnet si preuteasă si cucoană si tot, si se va mai duce in toată lumea. Si dus a rămas si pană in ziulica de astăzi.
Povestea lui Ionică cel prost
de Ion Creangă
Amu cică era odată intr-un sat un baetan, care n-avea nici tata nici m-amă si nici o rudă; asa era de strein, de parcă era cazut din ceriu. Și fiindcă baetanul acela era supus, rabdator si tacut - si barbatii si femeile din acel sat se luaseră a-i zice "Ionică cel prost, Ionică cel prost" si asa ii ramasese acum numele. Dar stiti că este o vorbă ca: "dracul in curu' prostului zace.
În satul acela erau o multime de feciori de gospodari, care de care mai chiaburi si mai tantosi - tot de cei care umblă cu chebea intre umere si poartă caciula pusă de-a cățeaua. Și Ionică cel prost n-avea cap să se amestece in vorba lor, c-apoi ce pățea cu nime' nu impartia, sermanul! El si la crîșmă si la joc si pe la nunti sedea tot deoparte, ca un pui de bogdaprosti, se facea "Tanasă", si numai asculta ce pun la cale ceilalti; si cind ii placea ce fac ei, da si el din cap si zicea că "tot bine este". Asta era vorba lui Ionica Iară cind nu se mulțămea cu ceea ce fac ei, atunci numai icnea si el si tacea molcum - cum ii omul cel strein si nebagat in sama
V-am spus că satul acela era plin de flacai. Negresit că unde-s flacai multi, fete sunt si mai multe; asta-i de cind lumea: si tinere si batrine, si frumoase si slute, si bogate si sarace, si harnice si lenese - de toată mina.
Și bietele fete, cum is fetele, iși asteptau si ele ceasul de maritiș cum iși asteaptă porcul ziua lui Ignat... Vorba ceea: "Joi, tapule, joi, la tine ici (arată gitul tapului) si la mine ici (arată la chiperniță...). Și apoi stiti că este o vorbă ca: "tot paiul are umbra lui si tot sacul iși gaseste petecul". Ș-apoi cind mai este ș-oleacă de noroc la mijloc, atunci stiu că-i bine, vorba lui Ionica
Dar să venim iar la vorba noastra Între toti flacaii din satul acela si din vecinatate era un flacau fruntas anume Vasile, care s-a insurat si a luat de nevastă iarăși o fată de fruntas anume Catrina lui Popa Cioric, care era cea mai frumoasă si mai hazulie fată dintre toate fetele din sat si de prin imprejurimi.
Dar parcă vad că vă tineti să intrebati că de ce-i ziceau lui Popa Cioric, Cioric? Mai aveti putintică rabdare că indată veti afla si asta. Dascalul din sat a zapsit odată pe popa molfaind un potloc de cioric in postul cel mare, chiar in sfintul altari. Și de la o imparteală de colaci, dascalul avea ciudă pe popa l-a dat pe bete. Și apoi ferască Dumnezeu sfintul să nu te afle oamenii macar cu cit ii negru supt unghie că indată iți pun coada cum i-au aninat si popei codiță de cioric. Anapoda mai sunt si oamenii: cind vad cu ochii parcă dracul li spune.
Acum să venim iar la vorba noastra de unde am lasat.
După ce s-a ispravit nunta, toti flacaii ceilalti au ramas ca opariti si batind din buze. Și ca să mai alunge aleanul din inima lor, s-au adunat si ei acum cu toti la crîșmă si s-au asternut pe baute o zi intreagă; parcă nici nu le pasa că au boi si vaci de hranit si de adapat, cai de sacelat si cite alte trebi nu-s la casa omului gospodar, cind vre omul să le faca
Ionică cel prost, cit ici cit cole, s-a luat si el pe urma lor, a intrat in crîșma a strigat la crîșmareasă să-i aducă o singeacă de rachiu, s-a aprins cionca si s-a pus si el deoparte intr-un ungher, ca un baet sarac si strein ce era. Flacaii ceilalti, după ce-au luat betia de coadă au inceput a-și varsa inima unul catre altul, cum ii omul cind prinde si el, sermanul, la oleacă de chef.
Unul zicea: Mă! da' natarai am fost de-am lasat asa draguț de fată să scape dintre noi! Asa trupusor mladios, asa sin azurliu, asa ochisori negri si scinteietori si asa sprincene incordate, nu stiu, zau, de ne-a mai de ochii a vede! Șiretul acela de Vasile a facut ce-a facut si ne-a sters papusoiul de pe foc
Altul zicea: Mă! Eu aș da o pereche de boi, cei mai frumosi, numai să mă lese s-o pup odată colé, cum stiu eu
Altul: Eu aș da si camesa de pe mine, numai să mă lese să-i pun mina pe țițe oleacă
"Te cred si eu, zise altul, de asta nici popa nu s-ar da in laturi " da' eu, mai pulica m-aș da rob la Turci ca să mă lese numai odată să mă culc la sinul ei cel azurliu, vorba lui Taplan.
"Bine ti-ar mai fi, zise atunci un holtei tomnatic, care nu mai avea acum grijile aceste dar prea departe ai ajuns; dacă ț-a fost de dinsa, cind era fată mare la parinti acasa de ce-ai sezut deoparte ca un felteleu ș-ai cascat gura? Acum na-vă cite un pai, scobiti-vă pintre dinti, si vă clatiti gura cite c-oleacă de vin. V-ati trezit si voi tocmai a treia zi după Ispas. Ea are acum bucataria ei si degeaba vorba.
Ionică cel prost, cum sta deoparte si-i asculta, nu s-a mai putut stapini să taca ci s-a sculat iute de unde sedea, a lasat si frică si tot la o parte si s-a dus drept intre dinsii, zicind: Mai flacai, tot imi ziceti voi că eu sunt prost, dar, după cum vad eu acum, mai prosti sinteti voi de o mie de ori decit mine. Degeaba vă mai tineti cu nasul pe sus si sinteti asa țifnosi Ce-mi dati voi, mai, si s-o ferchezuiesc eu pe Catrina de față cu barbatu-sau, chiar acum, dacă vreti?
Atunci toti flacaii, indraciti de ciuda au sarit drept in picioare si s-au rapezit ca niste vulturi asupra lui Ionica zicind: Ce-ai zis tu, mai Saracila Dacă ai baut rachiu, nu trebuia să-ți bei si mintile.
" Ia luati-l, mai, de cap, zise unul, să se invete el de altadată a mai vorbi intr-aiurea. " Da, ia, dati-i pace, mai, zise altul, poate că omul stie ce vorbeste Să-i vedem mai intii lauda si apoi să-și iee plata Ia spune ce să-ți dam, mai Ionica ca să faci ce-ai zis tu?
" Ia una de noauă lei, zise el, ș-o vadră de vin vechi, nu vă cer mai mult.
" Iaca una de noauă lei, zise un flacau; vadra cu vin om be-o pe urmă; numai să vedem ș-aist pacat.
" Fie ș-asa, zise Ionica Acum haideti cîțiva cu mine si puneti-vă la pindă la paretele din dosul casei lui Vasile, de vă uitati pe ferestruica si-ți vede cu ochii ce-am să fac eu. Numai incet, să nu tropaiti cumva ori să faceti larmă ca să virîți omul in prepus, ș-apoi atunci să nu fie vina mea. Eu mă cunsc cu cinii, dar voi luati pine muetă in rachiu, de i-ți ingaima, pin-oi face eu pe treabă
Atunci se ieu vreo trei-patru flacai după Ionică si hai, hai! hai, hai! ajung la casa lui Vasile in puterea noptii. Deschid ei portita binisor si intră in ograda fară să-i zapsească cinii, pentru că chiar atunci aveau si ei o nuntă-n sat Dar cu atita mai bine.
Flacaii cei patru se pun de pindă la paretele din dosul casei, după cum le-a fost vorba, iară Ionică se duce la ușă si incepe a clampani si a bate, strigind: baică Vasile, baică Vasile, acasă esti?
Catrina atunci se trezeste din somn si zice: Badica badică! Te scoală că nu stiu cine bate la ușă. Vasile atunci se scoală repede, se duce la ușă, in tinda si intreabă rastit: cine-i acolo?
" Eu, baică Vasile.
" Cine, eu?
" Eu, Ionică cel prost.
" Că numai unul ca tine trebuia să fie, ca să sparii oamenii din somn la vremea asta. Da ce cauti pe la noi tocmai acum in puterea noptii, mă Ionica zise Vasile cascind.
" Mă rog, baică Vasile, deschide-mi usa si ti-oi spune eu ; nu mă lasa, că la dumneata mi-i toată nadejdea Vasile, cum aude asta, dă drumul in casă lui Ionica inchide iar usa, impinge zavorul la loc si apoi intră amindoi in casa bojbaind pe la usori si impedecindu-se de prag pe intunerec.
" Da ce-i, mai Ionica zise Vasile aprinzind opaitul; au dat turcii in tara de umbli sculind oamenii de pe la case acum in puterea noptii?
" Of! baică Vasile, of! ba mai rau decit turcii. Satul ș-a pus ochii pe mine, vazindu-mă că-s baet strein si fară nici un sprijin, si vre numaidecit să mă dee la oaste. Vornicul, pasnicul si alti cîțiva oameni, cit pe ce erau să pue mina pe mine. Și eu simtind asta, am scapat dintre dinsii ca dintre niste cini turbati, m-am furisat cum am putut si rapede am spulichit-o, tiind tot o fugă pină la dumneata. Și numai mort m-or lua de-aici; afară numai dacă-i vre să mă dai si dumneata, baică Vasile!
" Da tine-ți firea, mai Ionica nu fii asa de fricos, că doar nu-i tara in prada Socru-meu ii Popă in sat la noi, Nanasu-i vornic, Mosu-i pasnic si Tata-i vatman, nu dracul; oi pute eu să fac ceva sub minică si pentru tine, ca să te scap. Numai la vara cind oi ave si eu de lucru, cred că om ii fi si tu.
" D-apoi mai incape vorba baică Vasile? Numai mult stau eu de mă mier, ce dracu' au ăștia cu mine, de mă urmaresc si mă prigonesc pină la atita; parcă le-am mincat capul
" Lasa mai Ionica nu te mai ingriji de atita; dacă te-ai vazut odată in casă la mine, n-ai habar, că uite pistoalele cele cum stau incarcate colo in cui! Dar nu stiu cum să mai zic si eu ca să nu gresesc. Ș-or fi pus ei ochii pe tine, nu-i vorba dacă tot umbli ca un fulau prin sat de colo pină colo si n-ai nici un capatii. Ia insoară-te si tu si atunci ai scapat de oaste: n-or mai ave ce zice nici ei. Hai să te toporim iute si degrabă! Iaca fată bună pentru tine: ie pe Ioana Todosiicai din deal " fina socru-meu " si te cununam intr-o noapte eu si cu nevastă-mea, chiar aici in casă la mine. Ce zici si tu, bre Catrina asa-i c-avem să facem o casă buna cum se cade? S-avem să jucam la nuntă ca să scuturam toti puricii de astă-vara
" Mai asa ?! Nunta-i gata, numai de-ar vre fata, zise Catrina inghitind
" Da ce-a mai cauta` si ea, zise Vasile, că doar n-a să umple borș in vesca ceea a ei
" Ia amu stiu că ai vorbit si tu de te-ai prichit, zise Catrina bosumflată; macar că leorbiti voi barbatii cum vă place, dar eu, slavă Domnului, n-am vazut gunoi de fete pină acum.
" Apoi dacă nu vă veti tine voi parte una alteia, cine are să vă tie? zise Vasile. Dar ce, Ionică nu-i bun? Ba zau, incă nu-i ea de nasul lui Parcă cine stie cine-i ea să-i rupă cineva minecile pină pe-acolo. Știu că n-a fi asteptind s-o iee feciorul lui Pulea Spatariul
" Da ce-i mai ai grija atita, zise Catrina, minca-i-ai ceea să-i maninci! (să mă erte Ionică de vorba cea proastă ).
Ionica nu-i vorba avea bun sprijin in Vasile dar in Catrina si mai bun: pentru că el, ca baet strein si sarac, slujise mult si la tata lui Vasile si al Catrinei. Cu Catrina scarmanase Ionică lina si facuse caere; cu Catrina scosese cinipa din topitoare. Povestea cintecului:
A zis lelea că mi-a da
Cind s-o coace cinipa
Ș-a duce-o la topitoare
Și mi-a da dintre picioare!
Cu Catrina depanase Ionică fuse si-i ajutase a lua calepe de pe raschitoriu. Cu Catrina la nevedit, cu Catrina la ghilit, cu Catrina la cules fragi si capsune din padure, cu Catrina in toate partile În sfirsit, ce mai la deal la vale, Catrina stiea treaba lui Ionica cum se cade, si Ionică pe-a Catrinei incă hat! de pe cind era ea fată mare. Cum s-ar zice, s-a scapat si ea atunci in tarina ia asa, in saga cite oleacă: adecalea Ionică daduse peste Catrina. " Norocul lui Vasile, ca să nu mai trudească si el atita a face inceputul
" Ce zici, mai Ionica să iei treaba pe mineca Te hotarăști să te insori?
" Apoi da baică Vasile, zise Ionică scarpinindu-se in cap; dumitale usor ti-i a zice. Dar eu ce am să fac cu femeea?
" Ă' ra! Mai Ionica prost mai esti! D-apoi nu stii tu ce face omul cu femeea lui? Uită-te! Pune mina, unde-i lina, cum am pus-o eu la Catrina (apucind-o tocmai de colo ).
" Doamne, badica Doamne, tare mai esti si dumneata nu stiu cum; faci copilarii si vorbesti nimicuri față cu oamenii streini in casa
" Da' ia las'mai Catrina las' nu te mai marghioli si tu atita, că doar Ionică-i de-a nostri
" Ei, cum ț-ai mai luat sama mai Ionica Tot nu stii ce-ai să faci cu nevasta cind te-i insura? S-o dai pe mina mea, că de-asta, slava Domnului, nu-i suparare
" D-apoi dumitale asa ti-i a zice, baica că ai avut tată si m-amă să te invete. Dar eu de la cine era să invăț, c-am ramas de mic copil sarac de parinti
" Apoi dar tot bine zic oamenii, că esti prost, mai Ionica Hai! Ce-mi dai tu mie să te invăț eu?
" D-apoi ce nu ț-aș da, baica din toată saracia mea! Dar numai una de noauă lei am la sufletul meu.
" Bună-i ș-aceea, mai Ionică; dacă n-ai mai mult ad-o-ncoa, mai baiete, si te invăț eu tot mestesugul gospodariei,
Că dacă nu-i pulă
Casa nu-i satula
Ionică scoate atunci cea de noauă lei ș-o pune in palma lui Vasile. Vasile o ie cu bucurie, o stupeste si zice: noroc să de Dumnezeu! Apoi o pune in pungă si zice Catrinei:
"Catrină-hai! Ia asază-te tu oleaca bre, cole cum stii tu, ia ridică-ți poalele să vadă si prostul ista ce facem noi, ca să invete a face si el
" Vai de mine si de mine, zise Catrina, cu mina la ochi, de rusine, asta-i incă una: parcă vorbesti de pe ceea lume, barbate. Nu cumva te-ai apuca de facut nazbitii de față cu oamenii? Stringe-ți mintile acasa zaludule!
"Ia taci, bre Catrina taci! Iaca ceea de nouă lei, să-ți iei margele si cercei. Ș-odată o pravale pe pat, ii ridică poalele frumusel si zice: Apropie-te, mai Ionică si deschide-ți ochii in patru si te uita ca să vezi si tu Și dă-i si dă-i, de-i mergeau petecele Catrina, vazind si ea pe barbatu-sau că-i asa de natarau, a inchis ochii ca mîța si s-a facut moartă-n papusoi Dar Ionică cel prost, holbind ochii mari, a ramas inlemnit, cu gura cascată si numai nu-i curgeau balele ca la cinii cei turbati!
"Ei, mai Ionica zise Vasile, cu limba scoas-afară si gifiind, după ce s-a mintuit, nici acum nu te-ai dumirit ce-ai să faci cu nevasta, după ce te-i insura?
"Doamne, badica tae-mi capul, dacă stiu ce-ati facut dumneavoastra
"Ptiu, mai! Da greu mai esti de cap! Se poate să nu-ți intre aista chitibuș in bostan după cit ti-am aratat eu? Se vede că esti facut spre zile mari, sau dracul mai stie cum, de-ai iesit asa un boț cu ochi si fară oleacă de pricepere in capul tau, punihosule ce esti! I-auzi, fa Catrina ia peste-asa barbat să fi dat tu, ș-apoi te vedeam eu ce faceai, cind iți vin haghitele
Catrina, auzind asta, se marghiolea si se prefacea minioasa ducind mina la ochi si zicind: Nu ti-i oarecum să-ți fie, nebunule! M-ai facut de rusine in fata lui Ionica minca-l-ar jegul să-l minince, că numai mi-a stricat somnul cu oastea ceea a lui!
"Doamne, mai Catrina cum il blastemi si tu curat degeaba; da' unde era să se ducă si el, saracul, dacă n-are pe nimene Hai, mai Ionica ce zici, nu ti-ai mai inchipuluit tu, in capul tau, ce-ai să faci cu Ioana ta, cind a fi să fie?
"Tae-mi capul, baica nu ț-am mai spus?
"Mai, da drept să-ți spun că proastă lighioaie-mi esti! Nu, zau, dacă te-ar prinde si te-ar duce la oaste, cum ai duce-o, dacă esti asa de bucciu la capul tau?
"Ia, ar face si el mamaligi la ceilalti, zise Catrina, cu capul ascuns in cerga că de alta nici nu-i bun, cred eu
"Ia lasă-l, fa Catrina si tu acum; nu-l mai pildui atita, că-l vezi citu-i de necajit, sarmanul! Ia mai bine invață-mă ce să fac cu dinsul?
"Ce să faci? Fă ce stii, dacă ț-ai luat beleaua pe cap!
"Apoi dar eu gasesc cu cale să te mai asezi tu oleacă cole la muchea patului si cu picioarele de-a umere, să vadă si punihosul ista mai bine ce facem noi; poate a pute si el odată baga la cap Ca zau, imi vine să-l umflu cu dintii de par de ciudă ce mi-i pe dinsul; că incă n-am vazut asa tigoare de om, de cind is eu.
"Ia las', baică Vasile, zise Ionica nu mai necaji degeaba pe Catrina, că vad eu bine că n-am să invăț citu-i lumea si pamintul
"Ba nu, mai Ionica nu te las din casa mea pină ce nu-i invăța in astă noapte, ferească Dumnezeu! Că am de gind numaidecit să te insor si să fii de casa noastra Catrină-hai! ia asază-te, bre, odata cole, cum ii stii tu mai bine; nu mai fii asa de rusinoasa că Ionică-i de-a nostri si ca mine-poimine are să facă si el cu Ioana lui ce facem noi acum.
Catrina nu prea voia să se aseze, cam umbla cu sopirleala. Ca-n povestea tiganului: șopircai cu cine sopircai, dar cu Ivan nu sopircai.
Tocmai asa si deliul de Vasile nu mai asteptă multă rugaminte; ia pe Catrina lui cam cu nepus pe masa o asaza cole, frumusel la muchea patului, cu picioarele de-a umere si strigă la Ionică să ie sama si să bage la cap, că-l manincă mama dracului.
Și cum se mintuie Vasile intreabă:
"Ei, mai Ionica mai poti zice si acum că n-ai invățat?
"Doamne, baică Vasile, numai că mi-i groază de dumneata să-ți spun drept; dar zic zau că n-am putut invăța defel.
"Tă-te pustiea să te bata netotule, că bolindă tigoare de om mai esti; imi vine să-ți sucesc gitul, nu altceva, ticaitule si puhinosule! Catrină-hai, ia las', fa, să facă si el odata că poate atunci s-a deschide mai bine la cap
"Vai de mine si de mine! Ce spui, barbate, ce-ți iese din gura Nebun esti, ori te faci numai? Dar cum ai crede tu c-aș face eu una ca asta, că doar n-am mincat matragună! Alei! Nu ti-i rusine să-ți fie! Dar de care femeie mă crezi tu pe mine?
"Ia las', fa Catrina las'! Unde a mers miea, meargă acum si suta: că doar, futu-l, n-a să ț-o minince din loc. Ș-odata c-o mină trinteste pe Catrina pe pat, iar ceielaltă il apucă pe Ionică de camesoi si-l trage peste dinsa, cu de-a sila!
Atita i-a trebuit lui Ionică cel prost, ș-apoi atunci las' pe dinsul că pe loc s-a dat la brazda Povestea cintecului:
Scoas-o vină cit o mina
Bortelită-n capățina
Strujită la radacină;
Și cum o puse,
Cum se duse,
Parcă fu, pustiea, unsă!
Și unde nu incepe a lua pe Catrina cam in raspar, coleá, cum stia el de mai demult de pe la parintele Cioric de-acasă de prin papusoi si de prin cele dudae cind taiau tavi de cucută si de soc si le destupau cu huduletul Catrina, la inceput, ar cam fi suvait ea parca de ochii lui Vasile; dar de la o vreme a lasat si rusine si tot la o parte si s-a pus si ea pe drum. Vorba ceea:
Stai, cumatra nu misca
Că de pulă nu-i scapa.
Nici eu nu vreu ca să scap
Că mi-i a fute de crap!
"Valeu, baica m-a ajuns tocmai la lingurica zise Catrina, buricindu-se cit ce putea si apoi cazu intr-un lesin!
"Ia asa, zise Vasile: cu prostul ti-i in cird; cit nu stie, cică nu stie, d-apoi si cind incepe a invăța, dă de tocmeală
"Încet, mai nataraule, că mi-i spinteca nevasta Hai, scoală-te acum de pe dinsa, mormolocule!
"Poti să-l mai lasi oleaca baica nu-l zminti tocmai acum, că parcă mă unge cu unt, zise Catrina, tragindu-și rasuflarea, de parcă se frigea
Ionică cel prost, sireicanul, era:
Ciobanaș de la minzari
Cu **** pe trei spinari
Face prin pizdă carari
Un flacau din cei care pindeau după casa miscat pină la rarunchi, incepu atunci a cinta incetisor, zicind:
Dă-i, dă-i, dă-i! Dă-i, dă-i, dă-i! Pin-ce-a plati nouă lei.
Fata popii lui Cioric
Betejită-i la buric!
Dă-i, dă-i, dă-i! Dă-i, dă-i, dă-i! Pin-ce-a plati nouă lei.
Multumesc lui Dumnezeu
Că n-am betejit-o eu!
Ș-a betejit-o Irimiea
Că-i e mare maciulia!
Și mai dă-i si iarăși dă-i, pin-ce-a plati nouă lei!
Iară ceilalti flacai, cind au vazut pe Ionică că se scoală de peste Catrina si pe Vasile că-i asa de natarau si nu-i zice nimic, si-au pus miinile in cap si crapau de ciuda Ș-odat' au si inceput a tropai inadins ș-a face larma ca să dea pe Ionică de gol. Ionică pe loc a inteles viclesugul lor, ș-odat' a inceput si el a striga:
"Nu mă lasa, baică Vasile! Auzi-i ș-aici m-au nimerit! Au venit după mine, ca să mă prindă si să mă dee la oaste Vai de mine! Ce-am să mă fac?
"Da' nu te spaiminta asa, mai Ionică! Fricosule, doar esti cu mine, zise Vasile. Ș-odată pune mina pe pistoale si sloboade vro două-trei pe fereastră afara de s-a stins si opaitul de pe prichici ș-a sarit inima din Catrina, de frica
Atunci flacaii, na! Pe ici li-i drumul. S-au impăștiat toti ca puii cei de potirniche, luind-o la sanatoasa Și după ce s-au mai departat oleacă iar au inceput a cinta: Dă-i, dă-i, dă-i! si a chiui ca la nuntă " in pilda lui Ionică si a Catrinei, tiind tot o fugă pină la crîșmă si ducind vestea celorlalti despre ceea ce au vazut. Iar Vasile, după ce s-a incredintat bine că nu mai este nime' pe-afara a dat drumul lui Ionică din casă si i-a zis să se ducă intins la Todosiica din deal si să-i spună că l-a trimis el si pentru ce anume l-a trimis.
Ionică insa care nu avea grija Todosiicai si a fetei sale, Ioana, cum a iesit din casa lui Vasile s-a dus intins la crîșmă după ceilalti flacai, ca să bee impreună ramășagul si să le dee acum de obraz si despre rautatea, fala si fuduliea lor.
Și de atunci ca mai ba să se arate ceilalti flacai fuduli față de Ionică si să-l mai tie de prost ca pină atunci. Iar lui Vasile i s-a dus buhul in toate partile, de-l rideau toti si cu curul. Și a trebuit numaidecit să-și ieie talpășita din sat si să se ducă in toată lumea, cu femee cu tot, de raul crancalailor.
Și iaca asa, oameni buni si boeri D-voastra am gasit si eu cu cale, că decit oi vorbi mascarale, mai bine de-aestea Și cine-a zis c-acestea-s mascarale, să aibă in pungă multe, multe parale! Iară cine-a zis că-s vorbe de masa să aibă ticnă si liniste in casă!
Scrisă de Ioan-Vintură-Țara in Iasi, la 22 Octomvrie 1876 si dedicată caracudei din Junimea imbatrinită in rele cu prilejul aniversarii a treisprezecea, numarul dracului.
fa ba un rezumat
Stie careva un stream unde sa mearga dolce sport non stop? 
Semnatura noo, bitchies.
Fostul tehnician al lui Ujpest: "Atmosfera de pe Ghencea m-a facut să-mi dau seama că vreau să fiu antrenor" de pe prosport=minciuna 
Fostul tehnician al lui Ujpest: "Atmosfera de pe Ghencea m-a facut să-mi dau seama că vreau să fiu antrenor" de pe prosport=minciuna
de ce crezi ca e minciuna?
La ce atmosfera a fost pe Ghencea la meciul cu Ujpest cred ca si Alex Ferguson sau Guardiola ar fi fost impresionati.
La ce atmosfera a fost pe Ghencea la meciul cu Ujpest cred ca si Alex Ferguson sau Guardiola ar fi fost impresionati.
subscriu:D
Atmosfera a fost super , dar nu mai am deloc incredere in Prosport , si cum de nenea ala a dat declaratia chiar acum cateva zile( la mai mult de un an de la meci).
Nu trebuie sa imi zica mie un bozgor imputit ca atmosfera de pe Ghencea e fenomenala , stiu asta deja .
E scotian.
Ori sunntem stelisti ori nu mai suntem?
fanii astia ai lui Real Madrid.....ntza ntza ntza [-(
Aeroth Gow: daniele daniele ce-ti mai place Barcelona)
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: F.C. Barcelona
Aeroth Gow: cum plm sa va dea gol pedro
Daniel-Ionut â"¢: taci
Aeroth Gow: pedro in plm)
Aeroth Gow: lasa ma daniele ca in viata mai si pierzi
Aeroth Gow: doar ca realu pierde cam mereu in ultima vreme
Aeroth Gow: de cati ani va domina Barcelona?
Aeroth Gow: usor daniele ca te faci ros-albastru la fatza)
Daniel-Ionut â"¢: ))
Aeroth Gow: astea sunt tachinarile mele clasice anti-dinamovisti
Aeroth Gow: da le adaptez special pt tn
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: Barcelona Barcelona ole ole ole
Aeroth Gow: da cine a dat celalalt gol ca nu stiu?
Daniel-Ionut â"¢: nu stiu
Daniel-Ionut â"¢: ca ma tii de vorba
Daniel-Ionut â"¢: si nu ma uit la meci
Aeroth Gow: si nu e mai bine?
Daniel-Ionut â"¢: NU
Aeroth Gow: decat sa vezi umilinta maxima
fanii astia ai lui Real Madrid.....ntza ntza ntza [-(
Aeroth Gow: daniele daniele ce-ti mai place Barcelona)
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: F.C. Barcelona
Aeroth Gow: cum plm sa va dea gol pedro
Daniel-Ionut â"¢: taci
Aeroth Gow: pedro in plm)
Aeroth Gow: lasa ma daniele ca in viata mai si pierzi
Aeroth Gow: doar ca realu pierde cam mereu in ultima vreme
Aeroth Gow: de cati ani va domina Barcelona?
Aeroth Gow: usor daniele ca te faci ros-albastru la fatza)
Daniel-Ionut â"¢: ))
Aeroth Gow: astea sunt tachinarile mele clasice anti-dinamovisti
Aeroth Gow: da le adaptez special pt tn
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: Barcelona Barcelona ole ole ole
Aeroth Gow: da cine a dat celalalt gol ca nu stiu?
Daniel-Ionut â"¢: nu stiu
Daniel-Ionut â"¢: ca ma tii de vorba
Daniel-Ionut â"¢: si nu ma uit la meci
Aeroth Gow: si nu e mai bine?
Daniel-Ionut â"¢: NU
Aeroth Gow: decat sa vezi umilinta maxima
fanii astia ai lui Real Madrid.....ntza ntza ntza [-(
Aeroth Gow: daniele daniele ce-ti mai place Barcelona)
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: F.C. Barcelona
Aeroth Gow: cum plm sa va dea gol pedro
Daniel-Ionut â"¢: taci
Aeroth Gow: pedro in plm)
Aeroth Gow: lasa ma daniele ca in viata mai si pierzi
Aeroth Gow: doar ca realu pierde cam mereu in ultima vreme
Aeroth Gow: de cati ani va domina Barcelona?
Aeroth Gow: usor daniele ca te faci ros-albastru la fatza)
Daniel-Ionut â"¢: ))
Aeroth Gow: astea sunt tachinarile mele clasice anti-dinamovisti
Aeroth Gow: da le adaptez special pt tn
Daniel-Ionut â"¢:
Aeroth Gow: Barcelona Barcelona ole ole ole
Aeroth Gow: da cine a dat celalalt gol ca nu stiu?
Daniel-Ionut â"¢: nu stiu
Daniel-Ionut â"¢: ca ma tii de vorba
Daniel-Ionut â"¢: si nu ma uit la meci
Aeroth Gow: si nu e mai bine?
Daniel-Ionut â"¢: NU
Aeroth Gow: decat sa vezi umilinta maxima
Ajungea s-o pui odata 
caut o votca si nu gasesc , toate votcile sa apeleze la mine
Asta e ultima vorba de carciuma=))))
Cum vrei sa fie votca?
SA FIE! =))
Chiar ca sa fie
Vodka sa fie ca dupa aia vedem noi ce Finlandia , ce Absolut e
Asta-i ala care a spart seifu !!
Sarbatori Bericite !
Afara-i frig, si-n casa-i cald
Si-n soba arde mama
De grinda-i tata spanzurat
Iar eu ma tai cu lama
Lungit e mosu Mihu-n pod
Cu un cutit in spate
L-am urmarit de la parter
Pe viata si pe moarte
Iar unchiul meu e-n dormitor
Pitit intr-o valiza
Legat cu doua fire lungi
Ce duc direct in priza
Bunica-i langa aragaz
Cu un furtun in gura
Si-n jurul ei miroase-a gaz
Si nu a prajitura
Ascuns e frate-meu in dulap
Nu-i pasa de nimica
Are-un topor infipt in cap
Sa-i tina ciupilica
Si-n frigider e congelat
In pungi de-un chil bunicul
Dar eu sunt mic, nu stiu nimic
De-abia imi vad buricul
Dormi puiul tatii, somn usor,
Caci tata se gazeaza
Iti taie gatul cu-n topor
Si apoi te impaiaza.
Iar tu, iubita mea, sa stai
Taiata fin in doua
Sa-ti scot inima cu-n pai
Si s-o consum cu oua.
=))