Sã fim sinceri, nu mai e nimic de comentat în ceea ce privește jocul Stelei.
Mediocritate și nimic mai mult. Câteodatã chiar mai puțin...
Ne întrebam cu toții anul trecut ce s-a întâmplat la Middlesborough ?
Poftim, ce a urmat dupã ne-a oferit rãspunsul.
Rãspuns care putea fi gãsit mai repede, nu era nevoie sã treacã atâta timp.
Un an învãluit în mediocritate, în neputințã și într-o lipsã acutã de profesionalism.
Nici mãcar nu cred cã trebuie sã mai discutãm despre fiecare partidã în parte a Stelei.
Putem foarte bine sã avem o singurã discuție despre toate meciurile la un loc, e același lucru.
Toate sunt la fel. De fapt, cred cã ne pãcãlim. Ce vedem acum, astea nu-s meciurile Stelei.
Astea sunt DVD-urile antrenorului pe care probabil acesta le difuzeazã prin intermediul televiziunilor în fiecare zi în care Steaua are de disputat vreo partidã.(cupã, campionat sau cupe europene)
Pe mine nu mã poate convinge nimeni și nimic cã ceea ce vãd la TV de aproximativ un an de zile, se poate numi Steaua !
E o glumã macabrã, o psihozã în masã, sau pur și simplu suntem victimele unei hipnoze colective.
Mã gândesc totuși cã poate la varã o sã mã trezesc. Sau poate cã nu, cine știe ? Poate cã la varã s-ar putea sã fie invers, sã nu-mi doresc sã mã mai trezesc !
Cineva spunea mai sus un mare adevãr.
Nu de sindromul Middlesborough suferã Steaua, ci de sindromul Becali și Olãroiu.
Cât despre meciul cu Urziceniul, nu putem decât sã enumerãm 11-le care era pe teren la sfârșitul partidei și cu asta consider cã ne putem încheia "pledoaria".
Case closed !