Câștigãtor al Cupei Campionilor cu Steaua, Ladislau Boloni a fãcut publicã astãzi o scrisoare deschisã în care vorbește despre clubul cu care a fãcut istorie.
var fpg16172 = new FPGallery( 'fpg16172' ); fpg16172.add( 'image', 'fpg16172_image0', '/uploads/modules/news/16172/loti_boloni.jpg', ''); fpg16172.load('fpg16172_image0'); "Bunul simț al echipei de odinioarã
Pentru faptul cã, între anii 1984 si 1987, am putut face parte din legendara echipã Steaua, mã consider un norocos. Tîrgumureșanul Bölöni, sosit în Capitalã, s-a integrat foarte repede în familia clubului. Simțeam inteligența lucrînd peste tot: din biroul lui Alexandrescu, pînã în vestiarul jucãtorilor. În mod firesc, organizarea perfectã domnea și ea, de la cizmar, pînã la cabinetul medical.
Dar mai cu seamã respectul și bunul simț se manifestau de la îngrijitorul terenului pînã la Duckadam, de la bucãtar pînã la antrenorul Ienei, de la suporteri pînã la domnul Valentin Ceaușescu. Aceste sentimente de stimã reciprocã între club, suporteri și jucãtori reprezentau FORÞA necesarã marii performanțe.
Da, mã consider norocos pentru cã - datoritã și acestei forțe - am fãcut parte dintr-o echipã ale cãrei rezultate au oferit o picãtura de mîndrie unui popor întreg, un popor care, în perioada respectivã, era umilit zi de zi.
Pîna în 2000, îmi era strãinã existența actualului patron
Nu am avut ocazia sã cunosc îndeaproape conducerea actualã a Stelei. Pînã la venirea mea ca antrenor la echipa naționalã, în 2000, îmi era strãinã existența actualului patron. Ulterior, de cel mult trei ori am schimbat cîteva fraze cu el. Prima datã, cînd l-am vizitat pe Pițurcã - pe atunci antrenorul Stelei - la stadionul Ghencea. Fostul meu coleg a fãcut prezentãrile.
A doua oarã, cînd, dupã declarații urîte ale patronului la adresa mea, cu ocazia unui trial pe stadionul "Lia Manoliu", Sorin Satmari a încercat sã mã convingã sã dau mîna cu "șeful".
A treia ocazie... a treia... cred cã nici nu a existat. Sau am uitat-o. E o calitate a mea cã pot uita ușor lucrurile neplãcute.
De mult se știe cã între actuala conducere și Bölöni este greu sã obții un numitor comun. Cu toate astea, sentimentele mele profunde fațã de Steaua nu s-au schimbat deloc. Iubesc Steaua, dar Steaua pe care eu am cunoscut-o, nu Steaua de azi!
"Mișcarea Steaua" e cãlcatã în picioare
Cu cîteva sãptãmîni în urmã, am declarat la televiziune cã nu sunt de acord cu o conducere care șifoneazã blazonul Stelei. Ce fel de șef de club este acela care-i jignește laolaltã pe Alexandrescu, pe Ienei, pe Iordãnescu, pe Lãcãtuș, pe Balint ori pe Hagi? Dar simbolul cel mai important, cãlcat astãzi în picioare, se numește "Mișcarea Steaua"!
"Am cumpãrat echipa, nu o vînd, fac ce vreau cu ea!"- astfel își justificã excentricitãțile proprietarul echipei. Dar școala de gimasticã româneascã nu aparținea orașului Deva sau antrenorului Karoly, ci era proprietatea întregului popor. Þiriac și Nãstase nu erau numai mîndria Federației Române de Tenis, ci mîndria NOASTRÃ, a tuturor. ªi Gațu, și Birtalan, și Patzaichin, și Iolanda Balaș, și Dobrin... și alții și alții. Toți au fost și trebuie sã ramînã în tezaurul sportului românesc.
Așa stau lucrurile și cu Steaua! Nu e o problemã cã Steaua aparține unui anume proprietar. Problema este cã proprietarul acestui bun național nu are priceperea și capacitatea intelectualã sã-l respecte și sã-l administreze.
Ce fel de conducere este aceea, care abia peste 7 zile ia atitudine fata de un banner incalificabil, afisat la un meci din cupele europene? Mai mult, mass-media gazduieste zilnic injuraturile si amenintarile venite direct de la " conducatorul suprem ". Cum pot sa inteleg un astfel de comportament? De unde isi ia dreptul patronul sa spuna ca suporterii sunt " vagabonzi " si " drogati "? Ce drept are sa puna asemenea calificative o persoana implicata in dosare grave, precum celebrul "Valiza"?
Un vocabular iesit dintr-un total intuneric intelectual
Din 2000, am aflat ca pentru conducerea Stelei sunt un "vagabond". Mai tirziu, am fost calificat drept "jigodie si derbedeu". Mi s-a mai indicat sa-mi tin gura, pentru ca sunt "doar un ungur" si, daca vreau sa vorbesc, sa ma duc acasa, in Ungaria. Dar în cartea mea de identitate, si astazi figureaza ca adresa Tirgu Mures, Str. Köteles.
Insulte si iarasi insulte, puse in valoare de un vocabular iesit dintr-un total intuneric intelectual!!!
Bine, accept ca patronul clubului meu de suflet sa ma desconsidere. Dar n-are niciun drept sa-i desconsidere pe suporteri, pe cei care nu stau in lojele climatizate pe timpul verii, pe cei care infrunta ploaia si lapovita, pe cei care nu detin conturi in banci! Acesti oameni, fara de care fenomenul sportiv nu exista, au o singura avere: dreptul de a visa. Oricit de proprietari ati fi, NU AVETI DREPTUL SA LE CONFISCATI VISURILE! Eu unul le voi sustine pina in pinzele albe dreptul de a visa.
Nu pot sa nu pomenesc ultima isprava a conducerii Stelei, care a hotarit sa suspende abonamentele de la o anumita tribuna. In viziunea sefului de club, asta e respect "a la 2009"! Am citit ca, in tribuna respectiva, au dreptul sa intre doar copiii si posesorii de diploma. OK ! Copil nu mai sunt, dar diploma am! V-am mai spus ca sunt un norocos. Eu pot sa intru la meci.
Permiteti-mi insa o ultima intrebare: de ce nu se aplica aceea?i regula si in loje?
Ma astept, ca de obicei, sa se abata asupra mea avalansa binecunoscuta de murdarii. Nici o problema, pentru ca nu degeaba sunt norocos: cu timpul, m-am imunizat! Asa ca nu ma deranjeaza.
Dimpotriva"
LADISLAU Boloni