Cand te desparti din vina ta, incerci o vreme să te lupti cu ireversibilul, iți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să intelegi ce s-a intamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui să pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.
La fel se intamplă si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, inselat, manios, indurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Țara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a intamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.
Romaniei i-a disparut rostul. E o tară fară rost, in orice sens vreti voi. O tară cu oameni fară rost, cu orase fară rost, cu drumuri fară rost, cu bani, muzica masini si toale fară rost, cu relatii si discutii fară rost, cu minciuni si inselatorii care nu duc nicaieri.
Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.
Batranii. Romania ii batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine in foame si in frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afară iarna, fară macar o mană de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonotecă vie de experiență si intelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsă de pe banda ca să tragem manele peste. Fară batrani nu există familie. Fară batrani nu există viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant in tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intitulează Sufficiency Economy, prin care oamenii sunt incurajati să crească pe langă case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma o gaina un purcel. Foarte inteligent. Dacă se intamplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravietui fară ajutoare de la țările prietene.
La noi chestia asta se numeste agricultură de subzistenț㝠si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, că de-aia avem UE.
Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghiță pană de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot intelege si, prin urmare, le califică drept niste arhaisme barbare. Să dispară!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum.
Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau in stare să-l munceasca Nu stiu ce inseamnă pamantul, cată liniste si cată putere iți da ce povesti iți spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat intotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba in sufertas Pe toti gangavii si pe toti puturosii ăștia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti ăștia, care au neamul ingropat la marginea cimitirului, de mila de sila crestineste.
Credinta. O mai poartă doar batranii si țăranii, câți mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de imbracat, greu de dat jos, care trebuie impaturit intr-un fel anume si pus la loc in lada de zestre impreună cu busuioc, smirnă si flori de camp. Pus bine, că poate il va mai purta cineva. Cand or să moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, in schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si țațele si portofelul burdusit. Se poartă la nunti, botezuri si inmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizează cu cruci facute in grabă si cu un Tatal nostru spus pe jumatate, că trebuie să raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca să ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul să facă ăștia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se inmultesc, credinciosii se imputineaza sfintii de pe pereti se gandesc serios să aplice pentru viza de Canada .
Fetele noastre se prostituează pană gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita Baietii nostri fură bancomate, joacă la pokere si beau de sting pentru că stiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează pană gasesc un italian batran cu care se marita Parintii nostri pleacă să culeagă capsuni si să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor
Sună-ți bunicii, pune o samanță intr-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.
Să traiesti.
Un articol de Bradut Florescu