Comunismul in Romania

Cum a fost posibil ca acest regim criminal sa acapareze tarile pe care le-a calacat in picioare. Cum a fost posibila "reeducarea Romaniei". Sursa:

http://foaienationala.ro/directivele-nkvd-...opa-de-est.html

Directivele NKVD pentru țările din Europa de Est

În iunie 1947, NKVD (precursorul KGB) distribuia, in regim strict secret, setul de directive destinat sovietizarii tarilor din sfera de influenta a Moscovei. Aceste directive intitulate Moscova 2-6-1947 (Strict secret) K-AA/CC113, indicatia NK/003/47, au fost elaborate de Lavrenti Beria, unul dintre cei mai cumpliti (si eficienti) calai comunisti. Numele sau este indisolubil legat de victoria sovietelor. Lucrand in sistemul represiv sovietic inca din 1921, a fost numit de Stalin sef al NKVD-ului in 1938, unde a functionat pana in 1953. Este direct responsabil de uciderea a milioane de oameni. Sub directivele lui s-au organizat serviciile represive in toate tarile din Estul Europei.

(Foto: Lavrenti Beria)

Dupa 1940, intr-un singur an, peste 200.000 romani basarabeni si bucovineni au fost deportati pe intinsul Rusiei, pana la Vladivostok, pierzandu-li-se urma. S-a elaborat un Plan de munca in anuarie 1941, care a sistematizat si organizat la modul cel mai monstruos sistemul de deportare. Metoda de elaborare a listelor nominale era diabolica: Este necesar sa deportam fiecare membru al familiei, ca pe un principal deportat, impreuna fara sa-i informam de separarea care urmeaza. Toata familia in aceiasi masina, pana la vagoane. Abia acolo il separam pe capul familiei, apoi pe ceilalti, sub pretextul inspectiei sanitare.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, jumatate din Europa era ocupata de trupele sovietice eliberatoare. Oficial, Moscova asigura ca va respecta suveranitatea si dreptul la autodeterminare al statelor intrate in zona sa de influenta. In realitate, soarta acestora era deja pecetluita. In doar cativa ani, regimurile democratice aveau sa fie inlocuite cu sisteme totalitare inspirate si controlate de Kremlin. Reteta acestei tranzitii a fost, peste tot, aceeasi. O mare parte a ei a fost teoretizata de insusi Lavrenti Beria, temutul sef al NKVD. O demonstreaza acest set de directive secrete, elaborate de Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne la 2 iunie 1947 si purtand indicativul Moscova 2-6-1947 K-AA/CC113, indicatia NK/003/47³. Documentul, descoperit in biroul lui Boleslaw Bierut, presedinte al Poloniei intre 1945 si 1952, a fost publicat pentru prima data in ziarul Novi Dzienic, in 1981.

1. Este interzisă primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactati de noi ca informatori. Întalnirea cu acesti oameni este organizată de serviciul special desemnat in acest scop, iar intalnirile pot avea loc doar in locuri publice. Informatiile sunt preluate de catre ambasadă prin organele serviciilor speciale, in speță cu predarea lor ofiterului nostru cu cel mai mare grad in ambasada

2. Se va umari ca intre soldatii nostri si populatia civilă să nu se producă legaturi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofiterii nostri să viziteze autohtoni la locuintele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii soldati să stabilească relatii cu femei din randul băștinaselor. Nu se admite stabilirea de relatii intre soldatii nostri si populatia civila respectiv soldatii autohtoni.

3. Se va accelera lichidarea cetățenilor care intretin legaturi neinitiate de catre noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadistii, cu Organizatia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acasă si alte asociatii. În acest scop trebuie folosite elementele opozitiei militare.

4. La actiunile militare vor lua parte acei soldati care au stat pe teritoriul țării noastre (se are in vedere Uniunea Sovietică n.n.) inainte de a intra in Armata Kosciuzsko (Armata poloneză ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul U.R.S.S. n.n.). Se va ajunge la distrugerea ei totala

5. Trebuie realizată in mod accelerat unificarea tuturor partidelor intr-un singur partid, avand grija ca toate rolurile cheie să revină acelor oameni care apartin serviciilor noastre secrete.

6. Unificarea organizatiilor de tineret trebuie facută rapid. De la conducatori de organizatii locale in sus, in pozitii de conducere se vor repartiza oameni desemnati de serviciile noastre speciale.

7. Se organizează si se urmareste ca functionarii alesi ca deputati la congrese să nu-și poată pastra mandatul pe intreaga perioadă ce le stă in față. Deputatii nu pot convoca in nici un caz sedinte intre intreprinderi. Dacă nu există altă solutie si o asemenea sedință trebuie convocata se vor indeparta acei oameni care au activitate in legatură cu proiectarea conceptiilor si avansarea revendicarilor. Initiativele particulare trebuie eliminate cu desavarsire. Pentru fiecare congres se vor pregati oameni noi si doar cei vizati de serviciile noastre secrete.

8.Se va acorda o atentie deosebită persoanelor cu capacități organizatorice si cu sanse sigure de popularitate. Acesti oameni trebuie cooptati, iar in cazul in care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.

9. Se va urmari ca functionarii de stat (exclusiv organele de securitate si din industria minelor) să aibă retributii mici. Aceasta se referă indeosebi la sfera sanatății, justitiei, culturii, respectiv la cei care detin functii de conducere.

10. In toate organele de guvernamant, respectiv in majoritatea uzinelor, trebuie să avem oameni care conlucrează cu serviciile noastre speciale, fară stirea organelor administrative locale.

11. Se va urmari cu strictete ca presa autohtonă să nu transmită date privind calitatatea si sortimentul marfurilor ce ni se transporta Nu este voie ca această activitate să se numească comert Trebuie neaparat mentionat faptul că e vorba de schimburi de marfuri.

12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice in sensul că acestea să nu acorde acte doveditoare a proprietății asupra pamantului; actele vor arata doar calitatea de lot dat in folosință, dar niciodată pe aceea de proprietate a detinatorului.

13. Politica față de mica gospodarie țăranească urmează acest curs pentru a face gospodaria particulară nerentabila După aceea, trebuie incepută colectivizarea. În cazul in care ar interveni o rezistență mai mare din partea țăranilor, trebuie redusă impartirea mijloacelor de productie repartizate lor, concomitent cu cresterea obligatiilor de predare a cotelor. Dacă nici asa nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura să nu poată asigura aprovizionarea cu alimente a țării, astfel ca necesarul să trebuiască acoperit prin import.

14. Trebuie facut totul ca hotararile si ordinele " fie acelea cu caracter juridic, economic sau organizatoric " să fie nepunctuale.

15. Trebuie facut totul ca anumite cazuri să fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii si institutii, insă nici una dintre ele să nu aibă drept de decizie inainte de a se consulta cu celelalte (fac exceptie cazurile ce vizează industria minelor).

16. Sindicatele din uzină nu pot exercita nici o influentă asupra activității din uzina Ele pot lucra doar la punerea in practici a hotararilor si atat.

17. Sindicatele nu au dreptul de a se impotrivi conducerii in nici o problema Sindicatele trebuie să fie ocupate cu alte probleme minore ca de exemplu: organizarea odihnei in concedii, discutarea cererilor de pensii si imprumuturi, programe culturale si distractive, organizarea de excursii, repartizarea marfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere si decizii ale conducerii politice.

18. Trebuie organizat ca numai acei conducatori să fie avansati care execută impecabil problemele cu care au fost insarcinati si care nu le analizează depășind cadrul activității lor.

19. În legatura cu activitatea băștinasilor care sunt purtatori ai unor functii de partid, de stat sau administrative trebuie create asemenea conditii, ca acestia să fie compromisi in fata angajatilor, astfel incat să devină imposibilă intoarcerea lor in anturajul initial.

20. Cadrelor militare autohtone li se pot incredinta pozitii de raspundere in locuri unde deja sunt plasati oamenii serviciului special.

21. În cazul fiecarei actiuni armate si cu ocazia tragerilor, cantitatea munitiei va fi controlată permanent si cu seriozitate, indiferent de tipul de arma

22. Trebuie tinut sub observatie fiecare institut de cercetare si laborator, consemnandu-se orice cercetare valoroasa

23. Trebuie acordată o mare atentie inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltată si sprijinită activitatea lor, dar fiecare inventie trebuie inregistrată cu consecvență la centru. Este permisă doar realizarea acelor investitii care au aplicabilitate in industria minelor sau cele care au indicatiile noastre speciale. Nu este permisă realizarea acelor inventii care ar asigura cresterea productiei de produse finite si, in paralel cu aceasta, scaderea productiei si a extragerii de materii prime, sau ar impiedica indeplinirea deciziilor. Dacă o inventie a devenit cunoscuta trebuie organizată vanzarea acesteia in strainatate pe valuta vest, pe motiv că e prea costisitoare in tara Documentele cuprinzand datele cu privire la valoarea si descrierea inventiei nu se publica Toate datele si documentele privitoare la valoarea si descrierea amanuntită a inventiei vor intra in posesia noastra

24. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbată (mai putin cele cuprinse in indrumarile din N.K. " 552-46).

25. În uzine trebuie initiate diferite sedinte si conferinte profesionale, trebuie notate propunerile, observatiile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora.

26. Trebuie popularizate discutiile cu muncitorii care se ocupă de probleme actuale legate de productie, respectiv cele care critică trecutul si problemele locale. Nu se vor inlatura cauzele fenomenelor in discutie.

27. Luarile de pozitie ale conducerilor băștinase pot avea coloratura natională sau istorica dar acestea nu pot duce la unitatea nationala

28. Trebuie acordată o mare atentie ca nu cumva in orase să existe retele de apă nelegate la reteaua principală in cartierele in curs de reconstructie sau nou construite. Canalizarile vechi neracordate si fantanile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.

29. Reconstructia obiectivelor industriale si constructia celor noi se va face avand in vedere ca materialele reziduale să fie dirijate in depozitele de apă ce ar putea folosi drept rezerve de apă potabila

30. În orasele reconstruite sau nou construite nu se mai admit in locuinte spatii excedentare, care ar putea folosi la adapostirea pe o perioada mai lungă a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.

31. Întreprinderile proprietate personala micii meseriasi si micii industriasi să primeasca doar astfel de materii prime si utilaje inferioare si care să impiedice productia de calitate. Pretul acestor marfuri să fie mai mare decat pretul produselor similare ale intreprinderilor de stat.

32. Trebuie extinsă birocratia statului in cel mai inalt grad in toate domeniile. Este admisă critica activității organelor administrative, insa nu se admite nicidecum scaderea numerică a personalului si nici functionarea normală a aparatului birocratic.

33. Trebuie avut o mare grijă de toate proiectele de fabricatie in industria miniera respectiv in intreprinderile indicate in mod special. A se impiedica aprovizionarea bună a pietei interne.

34. Trebuie acordată o atentie deosebită bisericilor. Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală impotriva acestora. E necesar să fie puse sub observatie tipografiile bisericesti, arhivele, continutul predicilor, cantecelor, al educatiei religioase, dar si cel al ceremoniilor de inmormantare.

35. Din scolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultăți trebuie să fie inlaturati profesorii de valoare care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiti de noi, avand un nivel de pregatire slab sau mediocru. Să se analizeze diferentele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee să se oprească predarea limbilor latină si greacă veche, a filozofiei generale, a logicii si geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut să servească binele țării. Se va insista pe lacomia si rautatea oricarui rege, pe efectul nefast al monarhiei si pe lupta poporului asuprit. In scolile de specialitate trebuie introdusă specialitatea ingusta

36. Trebuie să fie initiată organizarea unor actiuni cu caracter artistic sau sportiv care să sarbatorească lupta băștinasilor impotriva cotropitorilor (indeosebi nemtii, exclusiv rusii) si care să popularizeze lupta pentru socialism.

37. Pe plan local este interzisă aparitia unor opere despre acei băștinasi care inainte de revolutie si in perioada celui de-al doilea razboi mondial au trait la noi (in U.R.S.S., n.n.) sau au luptat alaturi de noi in timpul razboiului.

38. Dacă se constituie o organizatie care ar sprijini alianta cu noi, dar totodată ar starui asupra controlului activității economice a conducerii oficiale, imediat trebuie pornită impotriva ei o campanie de acuzare a nationalismului si sovinismului. Aceasta trebuie facută in felul urmator: profanarea monumentelor ce ne apartin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care să rezulte ponegrirea natiunii si culturii noastre si indoiala față de intelesul contractelor incheiate cu noi. În munca de propagandă trebuie implicati si băștinasii, folosindu-ne de ura care există impotriva acelor organizatii.

39. Se va da o atentie deosebită constructiei si reconstructiei drumurilor, podurilor, a cailor si retelelor de legatura indiferent cat de indepartate sau inaccesibile ar fi, ca, in cazul in care este nevoie pe o interventie Armata locul rezistentei sau al concentrarii fortelor reactionare să fie accesibil din toate partile.

40. Trebuia ca reprezentantii opozitiei politice să fie inchisi. Se va incerca prin toate mijioacele racolarea acelor opozanti care se bucură de stima populatiei băștinase. Dacă nu cedeaza trebuie compromisi prin campanie de denigrare. Înainte ca ei sa se intiparească in constiinta maselor, trebuie lichidati prin asa numite întamplari neprevazute sau inchisi sub acuzatia de crimă de drept comun. Numai in cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi tinute sub acuzatia de înaltă tradare

41. Trebuie impiedicată cu orice preț reabilitarea celor condamnati in procese politice. Dacă această reabilitare devine inevitabila se admite doar cu conditia ca acel caz să fie considerat o greseală judecatoreasca condamnatul nu va fi judecat, ci doar gratiat; nu va avea loc reluarea procesului, respectiv autorii judecății gresite nu vor fi convocati.

42. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publică a acelor conducatori numiti de catre partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemultumirea angajatilor. În cazuri drastice se recheamă din functie, fiind numiti in pozitii similare sau superioare. La sfarsit, trebuie pusi in functii de conducere si tinuti in evidență drept cadre de rezervă pentru perioada schimbarilor ulterioare.

43. Se aduc la cunostinta publicului procesele acelor persoane cu pozitie de conducere (in primul rand din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice) care sunt invinuite de atitudine impotriva poporului, socialismului, industrializarii. E o actiune ce atrage atentia maselor populare.

44. Se va cauta ca acei care lucrează in diferite functii indiferent cat de mici, să fie schimbati si inlocuiti cu muncitori cu cea mai mică pregatire profesionala necalificati.

45. Trebuie ca la facultăți să ajungă cu prioritate sau in mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati să se perfectioneze la nivel inalt, ci doar să obtină o diploma

(Preluate din Opresiunea cultelor religioase din Romania in timpul dictaturii comuniste " Comunicari prezentate la Simpozionul Experimentul Pitesti " reeducarea prin tortură, Editia a II-a)

http://foaienationala.ro/directivele-nkvd-...opa-de-est.html

Luptatorul anticomunist Traian Ihuț a platit cu viata pentru convingerile sale politice

Pentru că s-a opus regimului comunist, partizanul Traian Ihut din Corpul de Haiduci al maiorului Dabija, a primit trei gloante in piept de la securisti. Povestea tragică a luptatorului nu s-a incheiat insă aici: ulterior, un prieten i-a taiat capul si l-a ingropat in curtea socrilor sai.

Un sat de colibe de ciobani si vacari din Muntii Apuseni a fost scena unei tragedii incredibile de care localnicii mai in varstă iși amintesc si acum cu groaza În locul botezat La Poduri", situat la granita dintre judetele Cluj si Alba, Securitatea l-a omorat pe ultimul luptator din gruparea Corpul de Haiduci al maiorului Dabija, Traian Ihut Luptatorul anticomunist a fost apoi decapitat de un fost prieten, iar capul i-a fost pus pe masa vaduvei sale. Trupul barbatului nu a fost niciodată inmormantat, iar craniul sau zace incă la radacina unui liliac din curtea socrilor sai.

Fost lider local al PNȚ

Traian Ihuț a fost unul dintre motii care au luat arma in mană si s-au inrolat in organizatia clandestină Frontul Apararii Nationale - Corpul de Haiduci, condusă de maiorul Nicolae Dabija, care lupta impotriva comunistilor. El a fost, totodata unul dintre liderii locali ai PNȚ. După cel de-al doilea razboi mondial, Ihuț a intrat in vizorul Securității pentru propagandă țăranistă si pentru port ilegal de arma

Traian Ihuț s-a refugiat in munti, unde i s-a alaturat maiorului Nicolae Dabija, un ofiter care a condus operatiuni de comando ale Armatei Regale Romane in zona Muntilor Caucaz, unde lupta impotriva sovieticilor. Maiorul Dabija incerca să creeze o structură de tip militar, in care luptatorii de gherilă să fie instruiti după modelul trupelor de comando", spune istoricul Gheorghe Petrov, de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. În cele din urma Securitatea a dat de urma maiorului si a luptatorilor sai. Traian Ihuț era ultimul haiduc ramas in libertate. El a fost prins cu ajutorul unei tradari. Doi ciobani s-au laudat intr-o carciumă din Turda că il ajută pe Ihut Cei doi au fost prinsi de Securitate, au fost torturati si au acceptat să il vandă pe Ihuț", povesteste istoricul.

Ca să-l prindă pe Ihut locotenentul Octavian Vociu de la Securitatea din Turda a organizat, in august 1952, o pandă La Poduri. Povestea capturarii lui Ihuț apare in raportul agramat al securistului Octavian Vociu, trimis sefilor sai si aflat in arhiva fostei Securități. În ziua de 5 august a.c. la orele 9 seara, cand au venit ciobanii cu oile facand de mancare si mancau in fata colibei, sa auzit latrand caini dela oi deasupra colibei unde eram noi postati atunci iam spus lui Dobrotă să meargă să vadă cine este acolo de asa latră caini sa dus si nu a venit CCA 15 minute, după care vine

simi spune tov. locotent banditul este aici sus, a venit la noi si mia spus că cine este in coliba iam spus că numai noi ciobani mancam, unde banditul ia spus să lege caini, iar ciobani sai facă vant să meargă la oi si să ramaie numai el singur si după aceasta sal astepte că vine la colibă", arată raportul. Securistii si-au incarcat armele si au asteptat ca Dobrota ciobanul tradator, să il servească pe haiduc cu branză si cu zar. Traian Ihuț s-a apropiat la doi metri de coliba iar securistii au deschis focul.

Barbatul a primit trei gloante in piept. Trupul acestuia a fost aruncat la marginea stanei, pană a doua zi, cand a venit fotograful Securității din Turda, ca să imortalizeze banditul". Ciobanii tradatori au aruncat apoi corpul luptatorului anticomunist intr-o rapa Imediat dupa un fost prieten de-al barbatului, Gheorghe Donea, i-a cerut sotiei acestuia să traiască cu el, dar aceasta a refuzat deoarece nu credea că barbatul ei a fost ucis. Atunci, Gheorghe Donea a plecat La Poduri, a gasit cadavrul lui Traian Ihuț si l-a decapitat. A luat capul haiducului si l-a pus pe masa vaduvei sale. Au luat capul, l-au pus intr-o cutie de pantofi Guban, de Timisoara, si l-au ingropat la radacina unui liliac din curtea casei parintesti a Mariei Mihut Și in prezent, capul haiducului se află acolo, sub o radacină de un metru, pentru ca in cei 60 de ani, liliacul a crescut peste craniu. Anul viitor, o să mergem cu un utilaj să scoatem liliacul si să luam craniul luptatorului anticomunist, ca să fie ingropat crestineste", spune Gheorghe Petrov. Sotia partizanului a acceptat in cele din urmă să traiască in concubinaj cu Gheorghe Donea, cel care i-a decapitat barbatul. Cei doi nu s-au putut casatori, pentru că Traian Ihuț nu figura drept decedat in nici un act oficial. Decesul sau a fost declarat abia in anul 1969, printr-o sentință a Judecatoriei Campeni.

Romania Libera

Salutare frati romani,

Cu ceva timp in urma am descoperit pe un sit crestin cartea Lupta scrisa de Dan Lucinescu. In cautarea cartii am aflat ca autorul ei este inca un erou al neamului trecut subtil sub umbra tacerii.

Cine este Dan Lucinescu:

Un om cat o istorie, o istorie despre comunism, umilinta, durere, martiri si calaii lor. Dan Lucinescu vine din anii negri, cumpliti ai unei Romanii incredibile, o Romanie care a zguduit lumea prin Fenomenul Pitesti, o istorie pe care nu avem voie sa o uitam sau sa o ignoram.

Nascut in Botosani in 1927, Dumitru Dan Lucinescu a fost un apropiat al parintelui Arsenie Boca, al parintelui Ilie Cleopa, insa a patimit si alaturi de parintele Iustin Parvu, singurul dintre cei trei care se mai nevoieste in lumea pamanteasca.

In ultimii ani, Dan Lucinescu militeaza activ in tara, pentru renastarea constiintei nationale, pe care fostul detinut o considera cel mai dureros lucru pierdut in cei 50 de ani de comunism si devine membru fondator al Fundatiei Crestine Parintele Arsenie Boca, vazuta ca un instrument care sa concretizeze renasterea poporului roman.

Dumitru Dan Lucinescu s-a nascut pe 21 mai 1927, in Botosani, in familia magistratului Teodor Lucinescu si a Alexandrinei. Absolvent al Colegiul National Militar "N.Filipescu" si "Stefan cel Mare" din Cernauti. Absolvent al unor scoli de zbor cu brevetele A, B si C luate la Brasov la varsta de 16 ani. Demisioneaza din Scoala Militara de Ofiteri de Aviatie si se inscrie la Facultatile de Matematica si de Fizica la Iasi.

Protesteaza pe cale intelectuala impotriva doctrinei comuniste din Romania.

Pe cand era student in anul III, la Iasi, a fost arestat la 24 aprilie 1948 si condamnat de Tribunalul Militar Iasi ca sef de lot la: 15 ani de munca silnica pentru crima impotriva ordinii sociale; 10 ani de munca silnica pentru delict de uneltire; 8 ani de munca silnica pentru instigare contra ordinii sociale; 5 ani de munca silnica pentru colportare de materiale interzise.

A executat o detentie de 15 ani la Targu Neamt, Iasi, Suceava, Jilava, Pitesti, Gherla, Aiud. In anii de detentie, familia sa a trecut de asemenea prin ani de cumplita prigoana. Tatal sau a lucrat ca muncitor cu domiciliu obligatoriu la Roman, fiindu-i confiscata averea. Mama, condamnata politic 2 ani. O sora, studenta in anul 5 la arhitectura, a fost condamnata politic 3 ani. Alta sora, studenta la medicina, abandoneaza scoala si este adoptata de o matusa pentru a putea lucra ca asistent medical.

Dupa eliberarea detinutilor politici, Dan Lucinescu se angajeaza ca sudor in 1963 la Santierul Energo Montaj Bucuresti. Lucreaza succesiv ca operator ultrasunete si tehnician la trustul Energomontaj.

In 1969 devine cercetator la Academia Romana, la centrul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane. In 1975 a absolvit cu nota maxima Facultatea de Mecanica Bucuresti, al cursului de Pedagogie si cursului post-universitar de Energie Nucleara.

Este lector pentru cursurile post-universitare la Politehnica Bucuresti si pe platforma Magurele. Autor a patru inventii brevetate in tara si in strainatate, dintre care una este vanduta de catre statul roman catre Republica Federala Germania. A elaborat tehnologiile NDT pentru grupul nr. 1 de la Centrala Nucleară Cernavoda

Anul 1992 il gaseste in fruntea Serviciului Investitii Nucleare, de unde se pensionează si paraseste tara pentru a se stabili in Suedia.

Dan Lucinescu este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Uniunii Scriitorilor din Suedia, dar si al Societatii Nationale Suedeze de NDT din 1992.

In 2008, fostul detinut politic a lansat la Botosani cartea "Lupta si Jertfa lui Dan Lucinescu".

Dan Lucinescu este o marturie vie a unor vremuri de cumplita suferinta a poporului roman, o pagina de istorie pe care nu avem voie sa o trecem sub tacere!

Sursa: http://stiri.botosani.ro/stire/10460/Dan+L...3;+-+VIDEO.html

Aici puteti viziona un scrut fragmaent din documentarul Lupta si Jerta lui Dan Lucienscu:

De aici puteti comanda alte carti scrise de Dl. Dan Lucinescu, precum si filmul mentionat mai sus:

http://www.fundatiaarsenieboca.ro/index.ph...6&Itemid=94

ROMÂNIA NU E FAȘIA GAZA!

Scrisoare Deschisă domnului Shimon Peres, presedintele Israelului

Ne adresam Excelentei Voastre, in numele celor pe care ii reprezentam, precum si al celor aproape două milioane de martiri ai Neamului, ucisi, fară judecata in trecutul incă proaspat al memoriei nationale. Excelență, După cum bine cunoasteti, comunitatea mozaică din Romania traieste si munceste in bună pace, chiar dacă istoria acestor meleaguri a fost zbuciumata plină de controverse si, de multe ori, singeroasa

Prezenta Excelentei Voastre in tara noastră reprezintă un prilej, pentru noi, de a incerca să clarificam impreuna sincer si deschis, activitatea unor evrei-comunisti, in epoca postbelica din Romania (al II-lea razboi mondial).

* 28 iunie 1940 " A insemnat invadarea Romaniei de catre trupele sovietice, avind ca rezultat anexarea Basarabiei, Bucovinei si a Ținutului Herta, precum si preluarea puterii locale de catre evreii-comunisti. Este o lovitură grea " pe care romanii au simtit-o in suflet " si, totodata inceputul ofensivei comuniste impotriva Țării si a Neamului Romanesc.

* 23 august 1944 " Romania era eliberat㝠de Armata Rosie si ocupat㝠de cea mai odioasă diktatură comunistă! Trebuie să precizam ca la instalarea, prin forță, a comunismului, coreligionarii d-voastră au avut un rol preponderent si condamnabil, din punct de vedere istoric. Componenta de peste 90% a evreilor-comunisti printre fondatorii Partidului Comunist Roman (in fapt, komisari sovietici de etnie mozaică), veniti in Romania pe tancurile rusesti, a insemnat scufundarea țării in intunericul celor 45 de ani de teroare rosie comunista

După fatidicul an 1944, spirala istorică a suferintei romanesti a crescut inexorabil, atragind in ea zeci de milioane de romani deportati, ucisi, inchisi in temnitele comuniste, privati de cele mai elementare drepturi, in lagare comuniste. Întregul popor roman a fost martirizat, deviat de la cursul sau istoric firesc, amputat, prin distrugerea unei intregi generatii de intelectuali si inlocuirea acestora cu pseudo-valori de sorginte comunista a caror influență este prezentă si continuă si astazi.

Excelență,

Nu putem să uitam că marea majoritate a tortionarilor si educatorilor din iadul inchisorilor comuniste, care au schingiuit si torturat sute de mii de romani (opozanti ai regimului comunist), au fost de etnie mozaica

Cu titlu de exemplu, amintim că numai tortionarul evreu Bondarenco Pantelimon (Pantiusa), general si fost sef al D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct si loctiitor al ministrului de Interne (1949-1956), se face responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din inchisori si lagare.

Pentru o reintrare in normalitate, amintiti-vă de Sanctitatea Sa, Papa Benedict al XVI-lea, care si-a cerut, pe bună dreptate, scuze pentru responsabilitatea crestină in legatură cu antisemitismul si a cerut evreilor si crestinilor: să se unească pentru a intari relatiile si să continue să meargă impreună pe drumul reconcilierii si fraternității. Nu asteptam scuze, pentru că noi stim că doar Dumnezeu, in mila Sa nemarginita are puterea de a ierta cu adevarat, si doar Lui ar fi intelept să-I cereti iertare! Ce puteti face d-voastra in numele comunității evreiesti din Romania si din intreaga lume, este să adoptati o pozitie corectă față de crimele savirsite de coreligionarii d-voastră si să condamnati public holocaustul komunist.

Mai nou, recenta obraznicie a reprezentantilor Muzeului Holocaustului din SUA, care pretind Bancii Nationale a Romaniei să retragă o emisie numismatică dedicată unor patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, o apreciem ca un atac la adresa Crestinismului Ortodox, ceea ce ne aduce in situatia de a ne face să ne indoim de bunele intentii ale coreligionarilor d-voastră americani.

Vă reamintim, de asemenea, că recentele d-voastră declaratii, potrivit carora ati cumparat Romania, alaturi de alte țări, iar Israelul are o pozitie buna neavind probleme, sunt jignitoare si alarmante din perspectiva reconcilierii, pe care o dorim cu totii.

Excelență,

În spiritul acestui ADEVĂ'R, avind in vedere apropiata vizită oficială a

Excelentei Voastre in tara noastra am aprecia, ca pe un gest de solidaritate cu victimele comunismului din Romania, dacă ati condamna public comunismul, ca doctrină politică si sociala care a dus la moartea si distrugerea materială si morală a milioane de romani. De altfel, bilantul funebru al victimelor acestei nefaste ideologii ridică numarul global al acestora la peste 100 de milioane in intreaga lume, fiind cea mai distructivă ideologie din Istoria Umanității. O astfel de luare de pozitie nu ar constitui, de altfel, decit un binemeritat gest de respect față de Poporul Roman, avind in vedere faptul că toti sefii de stat din Romania post-decembristă au onorat memoria victimelor nazismului, vizitind Muzeul Holocaustului, ori cu ocazia prezentelor oficiale in Israel, si regretind, in numele umanității care ne caracterizează ca popor, pierderile suferite de coreligionarii Domniei Voastre.

În acelasi spirit al regretului față de pierderile suferite de poporul roman, ar fi meritoriu dacă ati binevoi ca, pe parcursul vizitei d-voastră in Romania, să onorati memoria victimelor comunismului, vizitind Memorialul Sighet, sau unul dintre abatoarele umane comuniste (Jilava, Aiud sau Gherla).

Pentru o mai bună informare, vă prezentam, in continuare, o enumerare succintă a listei celor mai proeminenti evrei-comunisti, raspunzatori de holocaustul komunist din Romania, tară pentru care au luptat si au murit bunicii, parintii si fratii nostri:

* Ana Pauker ( Hannah Rabinshon) " poreclită Stalin cu fustă; secretar general al CC al Partidului Comunist Roman (1944-1948).

* E lla Diamantestein " secretara Annei Pauker.

* Ilca Melinescu (Ilka Wasserman) " sefă a MAE; directoarea Editurii Cartea Rusa

* Carol Lustig " director MAE (1948-1952).

*Ana Toma (Ana Grossman) " sotia lui Pantelimon Bondarenco, seful Securității;ministru la MAE (1950-1952).

* Avram I. Bunaciu (Abraham Gutman) " ministru al Justitiei (1948-1952); ambasador la ONU (1956-1957); ministru de Externe (1958-1961).

* Leonte Rautu (Lev Oigenstein) " membru CC al PCR (1948-1972) si multe alte functii inalte. (obs. Userul streza ne invita cu caldura sa citim cartile fiului acestui criminal la neamului)

* Ghizela Vass " membru CC al PCR (1948-1984); membru in conducerea Comitetului Democratic Evreiesc, in 1950.

* Leopold Filderman " presesedinte al Comisiei Superioare de Epuratie, de pe lingă Federatia Uniunilor de Comunități Evreiesti.

* Heinrich Kreidl " secretar geneneral in Ministerul Lucrarilor.

* Jean Coller " sef la Directia de Cadre (1945-1950).

* Walter Roman (Erno Neulander) " evreu din Oradea; sef al Directiei Politice a Armatei; tatal lui Petre Roman (prim-ministru al Romaniei in perioada 1989-1991).

* Silviu Brucan (Saul Bruckner) " conducatorul campaniei de bolsevizare a Romaniei; ambasador la Washington (1956-1962).

* Leonte Tismaneanu (Leon Tisminetki) " redactor-șef la Editura PCR; profesor la Facultatea de Marxism-Leninism; tatal lui Volodea Tismaneanu, actualul presedinte al IICCMER.

* Alexandru Nicholschi (Boris Grünberg) " evreu basarabean, sef NKVD pentru Romania; sef la DGSP/MAI (1948-1961).

* George Silviu (Gersch Golinger) " secretar general al MAI (1946-1953).

* Teohari Georgescu (Burah Tescovici) " agent NKVD; ministru de Interne (1944-1952).

* Moises Haupt " general, comandant militar al Bucurestilor (1944-1950).

* Ștrul Mauriciu " colonel, director al Securității Galati si Prahova. Fostii detinuti politici ii atribuie acte de o deosebită cruzime. În zona Vrancei, cu prilejul revoltelor țăranesti din 1950-1951, Securitatea ii lega, pe cei capturati, cu sirmă ghimpata scuipindu-i si umilindu-i inainte de a-i impusca.

* Bondarenco Pantelimon (Pantiusa) " general. A fost seful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct si loctiitor al ministrului de Interne (1949-1956). Responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din inchisori si lagare. L-a arestat pe Lucretiu Patrășcanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Ștefan Foriș , in subsolul unei cladiri de pe Aleea Alexandru, in 1946. Ajutat de soferul lui, Dumitru Neciu , Pantiusa l-a ucis cu o rangă de fier, apoi l-a aruncat intr-o groapă sapata in prealabil, in aceeasi curte, acoperindu-l cu moloz.

* Fuchs (Fux) Iani " maior, Falticeni " arestase copii de 12 ani, fiindcă se jucaseră de-a partizanii la marginea unei paduri, cu arme de jucarie. Conform documentelor interne ale Securității, pe acesti copii i-a torturat intr-un mod barbar. Tot la Falticeni, superiorii lui, veniti in control, au relatat despre starea ingrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Retinută intr-o celulă al carei pat nu avea scinduri, cu rani grave la soduri, statea direct pe ciment, unde iși facea si nevoile. De jur-imprejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era insuportabil. Femeia innebunise deja, urlind de disperare cind i s-a deschis usa. Irina Itu, curiera personală a lui Iuliu Maniu, si-l aminteste si ea pe fiorosul maior Fux, care i-a smuls unghiile cu clestele.

* Feller Moritz " locotenent, Botosani. Tortionar sadic, l-a torturat pe tatal lui Ilie Alexoaie, folosind curentul electric, de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a batut cu funia udă si l-a scuipat. Conform marturiei lui Emanuel Babii, Toderiță Fediuc a decedat in urma batailor aplicate de Feller.

Lista este lungă si cuprinde incă 211 nume de evrei-comunisti din posturile-cheie ale Partidului Comunist Roman.

O rugam pe Excelenta Voastră să primească expresia inaltei noastre consideratii.

Semneaza:

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, prin presedinte Viorel ENE

Asociatia Baricada Inter 1989, prin presedinte ec. Ion IOFCIU

Miscarea pentru Libertate, prin presedinte av. Mihai RAPCEA

Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor, prin vicepresedinte Mircea Surdu

Bucuresti, 3 august 2010

Sursa: http://covidiu.wordpress.com/2010/08/29/ro...u-e-fasia-gaza/

Eh...

Emisiunea aceea de la 20.40 n-ar strica sa se reia, in special pentru ai nostri guvernati. La programul de 3 ore se mai adauga mira aceea de vreo 30 min care mi-a bantuit copilaria , mult mai dura pe ecran app Lari, mai bine postai programul de weekend, cand erau generosi. Duminica era program si dimineata (11-15) + pauza pentru siesta ( 15-19) si dupa iarasi program de la 19-22.

Emisiunea aceea de la 20.40 n-ar strica sa se reia, in special pentru ai nostri guvernati. La programul de 3 ore se mai adauga mira aceea de vreo 30 min care mi-a bantuit copilaria , mult mai dura pe ecran app Lari, mai bine postai programul de weekend, cand erau generosi. Duminica era program si dimineata (11-15) + pauza pentru siesta ( 15-19) si dupa iarasi program de la 19-22.

Din pacate, azi am cazut in partea cealalta cu televiziunea. Acum nu se face decat munca de distrugere de constiinte si de incurajare a non-valorii.

Emisiunea aceea de la 20.40 n-ar strica sa se reia, in special pentru ai nostri guvernati.

Pai Sorinel Burtea e inca activ (din multe puncte de vedere ), deci nu cre'c-ar fi o problema.

A venit, poate, vremea să reevaluam, de la o distanță rezonabila calm, fară tremolouri patetice, fară perversul complex de superioritate al victimei eterne si inocente, impestritarea istoriei noastre recente.

Tehnic, estetic, cinematografic, filmul lui Andrei Ujică se califică la superlativ. Montajul, banda sonora ritmul, dozajul subtil de retorică si tacere, insolitul unor imagini, impartialitatea jucată a regizorului, care, desi recurge la un material ready-made (oferta strictă a arhivelor), obtine, totusi, un discurs propriu, bine-țintit, deturnand abil intentia originară a filmarilor, toate acestea sunt calități care explică succesul international al peliculei si placerea parcurgerii ei: cele trei ore de proiectie se scurg vertiginos, absorbant, pe nesimtite.

M-a interesat acut tot ceea ce mi s-a dat de vazut si am realizat prompt beneficiile unei asemenea intreprinderi. A venit, poate, vremea să reevaluam, de la o distanță rezonabila calm, fară tremolouri patetice, fară perversul complex de superioritate al victimei eterne si inocente, impestritarea istoriei noastre recente. Să renunțăm, asadar, la excesul de emotivitate revolutionară" si să contemplam, cu oarecare raceala experienta post-belică a dictaturii comuniste si, mai ales, a episodului ei ceausist. Nu putem amana indefinit o dezbatere sobra necomplezenta dar purificată de isterii, ieremiade si nevroze. Filmul lui Andrei Ujică este, din acest punct de vedere, o excelentă provocare.

Dar ghinionul meu - si poate al intregii mele generatii - este că nu sunt la inaltimea acestei provocari. Nu sunt nici regina Angliei, care n-a ezitat să ofere dictatorului dambovitean o caldă ospitalitate, nici Charles de Gaulle, Richard Nixon sau Jimmy Carter care l-au acceptat strategic", ca pe un interlocutor plauzibil. Nu pot privi documentele vietii lui ca pe un spectacol interesant", nu mă impresionează dragalășeniile lui domestice (nici cultura muzicală si tandreturile familiale ale ofiterilor nazisti), nu reusesc să analizez filmul lui Andrei Ujică drept exercitiu de discurs nonfictional".

Ideea că Nicolae Ceausescu avea si un ce" uman, ca impreună cu doamna, credea sincer, neduplicitar, in marxism-leninism si in viitorul de aur al comunismului, ca in definitiv, a fost un self-made man, inselat de istorie, toate astea mă lasă rece. Ba nu! Mă contrariază!

Eu tin minte, de pilda niste catastrofale demolari, iar in film n-am vazut decat santiere de constructie. Eu tin minte spectrele foametei, iar in film n-am vazut decat cateva alimentare trucate, pline de mezeluri. Eu tin minte prizonieri politici deghizati in infractori de drept comun sau in psihopati, tin minte vanataile Monicai Lovinescu, revoltele din Valea Jiului si de la Brasov, puscaria lui Radu Filipescu, moartea lui Gheorghe Ursu, bataile incasate de Paul Goma si multe altele, de acelasi fel, dar in film n-am vazut decat mase largi de aplaudaci, euforice demonstratii populare, muncitori festivi si spectacole omagiale. Dictatura e, vreme de trei ore, mai curand ridicolă decat criminala

Știu că totul e spus cu un fin subton de ironie, că filmul se cheamă autobiografie" si prezintă lucrurile din unghiul arhivei oficiale, că există o banalitate a raului". Dar din filmul acesta, Ceausescu, detinator al puterii absolute, iese binisor, iar populatia care o suporta iese prost. El e autentic", sincer, bine-intentionat, in vreme ce noi eram, toti, ipocriti si lingai. Admit că pentru cei care au trait epoca, subintelesurile" regizorului sunt limpezi. Dar pentru newyorkezi, pentru generatia tanară si pentru nostalgici, perspectiva asupra ceausismului e aceea a unui caraghioslac duios. Ce să spun? Filmul e foarte bine facut. Mi-a placut. Dar am plecat din sală mai amarat ca niciodata

Andrei Plesu

Momentul de glorie : 21 august 1968, care i-a determinat pe multi intelectuali romani (Alexandru Ivasiuc, Paul Goma, Stefan Banulescu etc), multi ostili pana atunci regimului, sa adere la PCR, sperand in liberalizarea sis­te­mului politic.

Este de neconceput in lumea de astazi, cand popoarele se ridica la lupta pentru a-si apara independenta nationala, pentru egalitatea in drepturi, ca un stat socialist sa incalce libertatea si independenta unui alt stat socialist. Nu exista nicio justificare si nu poate fi acceptat niciun motiv pentru a admite, pentru o clipa, numai ideea interventiei militare in treburile unui alt stat.(N.Ceausescu)

Romania vs Rusia

Ceausescu a murit de blestemul razvratitilor de la Vadu Rosca

De, Iulia Cretu | 04.12.2010 ( Afisari: 684)

Azi se implinesc 53 de ani de la revolta anti-comunista de la Vadu Rosca u in urma acelor evenimente, devenite pagini de istorie in Cartea soaptelor a lui Varujan Vosganian, au mai ramas patru supravietuitori u pentru ei, astazi, deschidem cartea soaptelor, de unde lacrimeaza ziua in care au murit opt barbati, o femeie si un clopot la Vadu Rosca u potrivit povestii, cel care a comandat represiunile, intocmai Nicolae Ceausescu, avea sa se aleaga cu un blestem napraznic de la roscaneni, ajuns la implinire in decembrie 1989

Am mincat coliva pentru sufletul lui Aurel Dimofte. Era dulce si buna. Bunica a intrebat-o pe tanti Anica daca a venit multa lume la parastas. Pa Anica a podidit-o plinsul si ne-a spus ca n-a fost niciun parastas. Au pus coliva pe masa, au asezat un tacim si pentru domnul nostru Iisus Hristos, au spus ei singuri Tatal nostru si au cintat Vesnica pomenire, ridicind farfuriile si leganindu-le in miinile impreunate. Pentru ca Aurel Dimofte n-are mormint cu cruce si preotul se teme sa-i pomeneasca numele in altar, de fata cu toti. Dupa ce tanti Anica a plecat, leganindu-si cobilitele, bunicul i-a spus bunicii in soapta: «N-o mai intreba de barbatu-sau. E dintre cei de la rascoala... Cine stie pe unde ii putrezesc oasele», sta scris in Cartea soaptelor a lui Varujan Vosganian despre revolta singeroasa anti-comunista de la Vadu Rosca. Aici, pe 4 decembrie 1957, orizontul s-a inrosit. Tot aici, azi, la 53 de ani de la acele evenimente, protagonistii razvratirii impotriva regimului comunist au ajuns eroi in paginile unei istorii povestite incet, printre soapte si lacrimi. In 2009, povestea satenilor care au luptat pina la pieire pentru pamintul lor a vazut lumina tiparului, cu litere inrosite de singe, intr-o incercare de pastrare a evenimentelor in istoria Vrancei. Azi, la Vadu Rosca, au mai ramas patru supravietuitori ai acelor vremuri: Costica Arbanas, Lazar Sandu, Marin Craciun si Nitu Stan. Isi duc mai departe destinul, acela de a-l fi infruntat cu nebunie pe Nicolae Ceausescu venit in satul lor pentru a-i elimina pe cei care se impotrivesc noii orinduiri. In martie 1949 Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman a decis colectivizarea agriculturii, iar regiunea Galati si tinuturile de la sud de Focsani, Suraia si Vadu Rosca, au ramas printre ultimele, pentru ca oamenii locului erau indaratnici si saracimea putina. In toamna insa, pe ulitele satelor a venit Militia care ii cauta pe capii razvratirii. Nitu Stan, unul dintre supravietuitori, povesteste in Cartea Soaptelor de ceea ce venise sa-i spuna intr-o dimineata Sterica Raducanu. Ceva ce prevestea ca linistea nu e tocmai buna - intilnirea lui Nicolae Ceausescu. «Ce treaba ai pe aici la ora asta?» «Vin sa-mi iau femeia!» A zis-o fara sa-si dea seama daca celalalt il crede ori ba. Dar aceluia, lui Nicolae Ceausescu, ii pasa prea putin de asta. «Ce-i pe la Vadu Rosca? sunt oameni cu furci si topoare?» Sterica Raducanu si-a intors putin privirea ca sa vada daca se desluseste pe cer vreo umbra rosiatica de la hora cu torte. Dar cerul statea ca un clopot smolit si nemiscat. Asa ca se intoarse si zise: «N-am vazut.» «Fumezi?» Ceausescu i-a dat o tigara si i-a intins si chibritul aprins, tinind indelung flacara in dreptul chipului lui. «Te privea ca sa te tina minte», zice Damian Patrascu. «Cit se uitase la mine cu chibritul in dreptul ochilor, el nu s-a uitat drept in ochii mei, s-a uitat la mina in care tineam tigara si a vazut cum imi tremura. Ca adica mi-e frica, pentru ca minteam. A stiut ca-l mintisem. » «Si de ce nu te-a arestat atuncea?» «Ce sa piarda timpul cu mine? Stia ca ma aresteaza oricum a doua zi sau in saptamina urmatoare si ca n-am unde sa fug. Niciunul n-a avut unde sa fuga, ne-au prins si ne-au arestat pe toti, ba chiar pe mai multi de-atit.», isi aminteste Nitu Stan in Cartea soaptelor.

Clopotul acoperi suierul gloantelor

Crengile au inceput sa tremure, desi vintul nu se pornise. «Vin tancurile», isi spuse Nitu Stan femeile isi oprira plinsul in git, a lui Dimofte, care era cu burta mare, se ridica si ea cu mina la gura, batrinii isi indesira crucile si clopotul batea si tremurul vazduhului de la bataia clopotului se unea cu tremurul pamintului, incit nu mai stiai care e tremurul care blestema si care e tremurul care binecuvinteaza, scrie Vosganian despre apropierea comunistilor la Vadu Rosca. Ceausescu avea sa ajunga in satul razvratitilor si sa comande impuscarea celor care nu doreau sa se supuna regimului. Linga Nitu Stan, Costica Arbanas cazu in genunchi si-si desfacu la piept, rupind-o, camasa. Linga el Aurica Dimofte, Stroie Craciun si, stringind in mina toporul, Ionica Areaua. Apoi ceilalti venira cite unul. Cocotata pe cabina masinii rasturnate, Dana lui Radu ramase incremenita, stringindu-si basmaua la piept. Barbatul acela, Ceausescu, isi lasa bratul in jos cu o miscare iute. Clopotul porni sa bata din nou, acoperind suierul gloantelor, rememoreaza eroii de la Vadu Rosca. Costica Arbanas, un alt supravietuitor, erou si el in cartea lui Vosganian isi aminteste de furia comunistilor. Asa cum altii, de frica, se scapa in nadragi, eu ma scapasem pe obraji. Respiram plins Era fierbinte si curgea suvoaie, ca ziceai ca parca plingeam singe, povesteste Arbanas.

Blestemul lui Ceausescu

Un alt satean, Marin Craciun, avea sa povesteasca in Cartea soaptelor blestemul pe care i l-a aruncat fostului dictator, care, in 1989, avea sa se implineasca. omul cela mic, in scurta albastra, mi-a tras un bocanc in burta si m-a injurat. Da' io n-am zis nimica si numai am gemut si l-am blestemat in gind. L-am blestemat greu, tare de tot, cu tot neamul lui si pentru toti mortii nostri. Si asa s-a si intimplat. Zic unii ca a fost de la revolutie, de la Iliescu, trebuia sa-l impuste ca sa-l faca sa taca, da' nu-i adevarat. I s-a tras de-atuncea, de la iarna aia si de la blestemul nostru, al roscanenilor de la Vadu. A murit tot asa cum l-a omorit el pe Aurel al lui Dimofte. La fel si la fel. Tot asa a cazut in genunchi si atit au tras in el, ca a cazut pe spate, tot in genunchi si tot ca Aurica Dimofte. Numai ca Ceausescu a avut o moarte blestemata, cu miinile legate la spate, n-a putut nici macar sa-si duca miinile la piept, ca Aurica, sa incerce sa-si indese inapoi singele care-i curgea, sopteste Marin Craciun. Razvratitii de la Vadu Rosca, Suraia sau Rastoaca au ajuns prin inchisori, dar n-au murit in spatele gratiilor, iar dramele lor au ajuns sa scrie litere stacojii in istoria Vrancei. La Vadu Rosca au fost in dimineata zilei de 4 decembrie 1957 patruzeci si opt de raniti. Peste asta s-au numarat zece morti: opt barbati, o femeie, Dana lui Radu, si un clopot. Toti, cu mormint fara nume Dana Radu, Aurel Dimofte, Ionut Cristea, Dumitru Marin, Ion Arcan, Dumitru Craciun, Toader Craciun, Stroie Craciun, Marin Mihai. Apoi, bunicul a amestecat numele acestea printre ale noastre, inghesuindu-le pe foile de hirtie, dar incapind totusi, caci mortii, mai ales cei fara cruce si fara pomenire, cu trupurile lor subtiate, ocupa mai putin loc pe lumea aceasta decit cei vii, pomeneste Varujan Vosganian despre revolta de la Vadu Rosca in ceea ce ar putea ramine ca o istorie a acestor meleaguri. Azi, la Vadu Rosca, autoritatile nu comemoreaza evenimentul. Vremurile si uitarea au facut asta. Dar o coliva, la biserica, tot se va legana si se va spune Tatal nostru si Vesnica pomenire, iar clopotul bisericii de la Vadu va tremura lacrimile urmasilor. (Iulia CRETU)

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=56720

A venit, poate, vremea să reevaluam, de la o distanță rezonabila calm, fară tremolouri patetice, fară perversul complex de superioritate al victimei eterne si inocente, impestritarea istoriei noastre recente.

 

Tehnic, estetic, cinematografic, filmul lui Andrei Ujică se califică la superlativ. Montajul, banda sonora ritmul, dozajul subtil de retorică si tacere, insolitul unor imagini, impartialitatea jucată a regizorului, care, desi recurge la un material ready-made (oferta strictă a arhivelor), obtine, totusi, un discurs propriu, bine-țintit, deturnand abil intentia originară a filmarilor, toate acestea sunt calități care explică succesul international al peliculei si placerea parcurgerii ei: cele trei ore de proiectie se scurg vertiginos, absorbant, pe nesimtite.

 

M-a interesat acut tot ceea ce mi s-a dat de vazut si am realizat prompt beneficiile unei asemenea intreprinderi. A venit, poate, vremea să reevaluam, de la o distanță rezonabila calm, fară tremolouri patetice, fară perversul complex de superioritate al victimei eterne si inocente, impestritarea istoriei noastre recente. Să renunțăm, asadar, la excesul de emotivitate revolutionară" si să contemplam, cu oarecare raceala experienta post-belică a dictaturii comuniste si, mai ales, a episodului ei ceausist. Nu putem amana indefinit o dezbatere sobra necomplezenta dar purificată de isterii, ieremiade si nevroze. Filmul lui Andrei Ujică este, din acest punct de vedere, o excelentă provocare.

 

Dar ghinionul meu - si poate al intregii mele generatii - este că nu sunt la inaltimea acestei provocari. Nu sunt nici regina Angliei, care n-a ezitat să ofere dictatorului dambovitean o caldă ospitalitate, nici Charles de Gaulle, Richard Nixon sau Jimmy Carter care l-au acceptat strategic", ca pe un interlocutor plauzibil. Nu pot privi documentele vietii lui ca pe un spectacol interesant", nu mă impresionează dragalășeniile lui domestice (nici cultura muzicală si tandreturile familiale ale ofiterilor nazisti), nu reusesc să analizez filmul lui Andrei Ujică drept exercitiu de discurs nonfictional".

 

Ideea că Nicolae Ceausescu avea si un ce" uman, ca impreună cu doamna, credea sincer, neduplicitar, in marxism-leninism si in viitorul de aur al comunismului, ca in definitiv, a fost un self-made man, inselat de istorie, toate astea mă lasă rece. Ba nu! Mă contrariază!

 

Eu tin minte, de pilda niste catastrofale demolari, iar in film n-am vazut decat santiere de constructie. Eu tin minte spectrele foametei, iar in film n-am vazut decat cateva alimentare trucate, pline de mezeluri. Eu tin minte prizonieri politici deghizati in infractori de drept comun sau in psihopati, tin minte vanataile Monicai Lovinescu, revoltele din Valea Jiului si de la Brasov, puscaria lui Radu Filipescu, moartea lui Gheorghe Ursu, bataile incasate de Paul Goma si multe altele, de acelasi fel, dar in film n-am vazut decat mase largi de aplaudaci, euforice demonstratii populare, muncitori festivi si spectacole omagiale. Dictatura e, vreme de trei ore, mai curand ridicolă decat criminala

 

Știu că totul e spus cu un fin subton de ironie, că filmul se cheamă autobiografie" si prezintă lucrurile din unghiul arhivei oficiale, că există o banalitate a raului". Dar din filmul acesta, Ceausescu, detinator al puterii absolute, iese binisor, iar populatia care o suporta iese prost. El e autentic", sincer, bine-intentionat, in vreme ce noi eram, toti, ipocriti si lingai. Admit că pentru cei care au trait epoca, subintelesurile" regizorului sunt limpezi. Dar pentru newyorkezi, pentru generatia tanară si pentru nostalgici, perspectiva asupra ceausismului e aceea a unui caraghioslac duios. Ce să spun? Filmul e foarte bine facut. Mi-a placut. Dar am plecat din sală mai amarat ca niciodata

 

Andrei Plesu

Andrei Plesu e ultima persoana din lume care sa vorbeasca despre Ceausescu. Unul care scria scrisori de iertaciune marelui conducator, pentru ca apoi sa-l infiereze la revolutie, iar apoi sa devina ministru al culturii pe vremea lui...ati ghicit, Ion Iliescu.

Pentru ca mai ieri sa participe la un simpozion despre "dreapta crestina" romaneasca. Un om fara caracter, o taratura...

Cristian Patrășconiu putea să il nominalizeze si pe Ion Iliescu ca un reper autentic al dreptei romanesti si tot nu se putea urzi un fals mai mare decat volumul Repere intelectualeale dreptei romanesti, scos la editura Humanitas (unde altundeva?) si lansat ieri in cadrul conferintei cu acelasi nume, organizat de Institutul de Studii Populare, o organizatie a PD-L unde Patrășconiu este director adjunct, si Fundatia Hanns Seidel, un fel de Konrad Adenauer.

Lansat cu surle si trambite, volumul este menit să adune stelele fixe ale intelectualității dreptei romanesti si nu militantii dreptei, după cum a declarat Valeriu Stoica la TVR, vorbind despre acest volum pe care il prefateaza Demersul face parte evident dintr-o campanie de substituire a personalităților dreptei din Romania, atatea cat există si de a legaliza, atat cat este posibil, impostura unor personalități care, nu numai că nu au nicio legatură cu curentul politic de dreapta, dar pot fi cu greu catalogate ca fiind reprezentanti ai intelectualității romanesti. Acest demers nu este deloc intamplator, insa În urmă cu putină vreme, fostul editor de carti legionare ajuns ministrul de externe, Teodor Baconschi, iși lansa platforma crestin democrată din cadrul PD-L, fiindu-i aproape personalități pe care le regasim ca repere in volumul lui Patrășconiu.

Și să nu uitam si Simpozionul de martirologie organizat de Dan Puric, care i-a avut invitati pe masonul Razvan Theodorescu si pe profesorul Dominic Rubin de la Scoala de Inalte Studii Economice de la Moscova, care a uimit asistenta cu blasfemiile sale semidocte ambalate sub forma unei analize teologice, dar nu a avut invitat niciun detinut politic sau vreunul din duhovnicii Neamului.

Toate aceste evenimente, inclusiv lansarea de ieri a lui Patrășconiu, fac parte dintr-o campanie de acaparare a dreptei romanesti, de manipulare a opiniei publice, de substituire in spectrul national-crestinismului. În plină criza cand formarea unor patrule civile de catre o organizatie de dreapta din Brasov a generat un val nemaivazut de simpatie pentru dreapta, sistemul se apară prin lansarea la apă unor marionete. Cu o prezentare mediatică ampla cu sustinere a mediilor intelectuale si chiar politice, ce au construit unii din anul 1990 si pană acum, in zona dreptei autentice, dispare incet sub asediul frontline-erilor care s-au reinventat in dreptaci.

Cei zece intervievati in cartea lui Patrășconiu, demis in august 2009 de la Cotidianul de catre Cornel Nistorescu, sunt Neagu Djuvara ,Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Horia-Roman Patapievici, Virgil Nemoianu, Vladimir Tismaneanu, Andrei Cornea, Lucian Boia, Alexandru George. Sincer, nici nu stiu cu cine să incep!

Cu Vladimir Tismaneanu, fiul kominternistilor Leonte Tismanetki si Hermina Marcuhson care au venit in Romania pe tancurile Armatei Rosii, si care a redactat la comanda lui Basescu raportul de condamnare a comunismului, unde sunt obfuscate toate realele valori ale luptei anticomuniste?

Cu Nicolae Manolescu care, cu toate că parinti sai a fost membri ai Miscarii Legionare, scria in anii 1960 oribile articole de omagiere a sistemului bolsevic, precum Tineri muncitori in creația literară contemporană?

Cu Patapievici, filozof inchipuit care a primit de la acelasi Basescu sinecura Institutului Cultural Roman, total irelevant pentru exportul culturii romanesti in lume? Cel care descria Romania in cuvintele Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fară schelet, o inimă ca un cur, fară șira spinarii. Și al carui tata Dionisie, a fost un membru al Partidului Comunist Austriac si apoi un marcant membru al PMR si PCR?

Cu Andrei Plesu, cel care ii scria lui Ceausescu scrisori de iertaciune, după ce a fost implicat in scandalul meditatiei transcedentale? Și apoi a devenit, pe vremea lui Iliescu, ministru al Culturii?

Cu Gabriel Liiceanu , care a primit tot de la Iliescu cadou Editura Politica transformată apoi in Humanitas-ul GDS, unde a aparut acest volum de dreapta? Liiceanu, cel care se unge cu alifii si colectionează masini, pentru a pastra intactă mostenirea lui Constantin Noica, pe care se pare că mai mult l-a spionat decat l-a discipolat?

Cu Andrei Cornea, care il ataca pe Adrian Paunescu, chiar in ziua mortii sale, alaturi de Tismaneanu? Amandoi raspunzand oricaror replici scoțand din buzunar invechita placă a antisemitismului, caci amandoi sunt evrei? Să nu uitam că de atacuri al adresa lui Paunescu nu este strain nici chiar Patrasconiu, poetul raspunzandu-i cu un apelativ care avea să se lipească de ziaristul de la Cotidianul care musca de rahat: Esti un porc!. Desigur, replica virulentă a lui Paunescu a venit după ce Patrășconiu a publicat un articol mai vechi al poetului, laudativ la adresa regimului ceausist. Acum de ce nu publică acest Patrășconiu articolele marxiste si pline de ură proletcultiste din anii 1960 ale dreptaciului Manolescu, in cartea stelelor de dreapta?

Dacă aceste emulatii ale fostului regim comunist sunt noile valori autentice de dreapta, atunci eu sunt marxist convins! Dacă toti acesti beneficiari ai tuturor regimurilor politice de după 1989 sunt reprezentativi pentru dreapta romanească, atunci si Ion Iliescu si Petre Roman, poate si Brucan, sunt si ei legionari! Conceptele ideologice in Romania par a fi in deriva in pragul autodesființării. Sunt, poate, niste concepte mult prea abstracte si mult prea avansate pentru mintea romanilor si ar trebui să le interzicem. Cum să mai vorbim despre stanga, dreapta, comunism, capitalism sau nationalism, cand toate aceste concepte sunt reprezentate de aceleasi persoane, in functie de conjunctura Să ne hotaram, ori pseudo-personalitățile de sus nu exista de fapt, ori ele există si se se manifestă ca niste mamifere vii, insă in afara oricarui curent politic sau filozofic, in afara oricarei ideologii.

George Bara, Napoca News

http://www.napocanews.ro/2010/11/cum-au-de...atrasconiu.html

Andrei Plesu (...) Un om fara caracter, o taratura...

Si cand ma gandesc ca am dat examen din angeologia lui Plesu :-) acum serios, cam aspru il judeci pentru memoriul (scrisoare) acela adresat lui Ceausescu. Omul era disperat, descalificat profesional, fara servici, fara drept de semnatura, retrogradat la statutul de muncitor necalificat si el si sotia lui, pentru simplu motiv ca au participat la o conferinta cu tema - meditatia transcedentala. Dupa revolutie s-a pliat intr-adevar bine, reusind sa ocupe functii importante in mandatele lui Iliescu, Constantinescu si Basescu, insa, personal, il prefer inzecit pe Andrei Plesu, ca si ministru al culturii, decat Ion Caramitru sau Theodor Paleologu

Florin Matrescu ( Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale comunismului international, Bucuresti, 1998, pg.56-57) avanseaza urmatoarele cifre:

Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale comunismului international

1. intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941 au fost deportasi in lagarele din Nordul Inghetat un numar de 300.000 de romani basarabeni si bucovineni

2. intre 1945 si 1954, 500.000 de romani basarabeni si bucovineni deportati in lagare

3. intre 1946 si 1947, 200.000 " 350.000 de romani morti in urma foametei provocată de Stalin.

Victor Barsan ( Masacrul inocentilor, Bucuresti, 1993, pg.18-19), deosebeste mai multe valuri de deportari:

1. intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941, 300.000 de romani deportati

2. intre 1944 si 1948 , 250.000 de romani deportati

3. intre 1946 si 1947 , 300.000 de romani morti in urma fometei provocată de Stalin

4. la 6 iulie 1949 incepe a 3-a deportare masivă; 11.324 familii deportate

5. intre 1954 si 1964, 300.000 de romani deportati in Rusia si Kazahstan

Anton Ovseyenco in The Time of Stalin: Potret of a Tirrany, N.Y. Harper and Row, 1981 (citat in Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale comunismului international, pg. 57) , estimează

numarul total al victimelor comunismului in Basarabia si Nordul Bucovinei la 1.500.000 de persoane.

Romania:

din Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale comunismului international, Florin Matrescu, Bucuresti, 1998, pg.80-86) retinem grupurile masive de deportari si crime:

1. capitularea fară conditii de la 23 august 1944 a avut ca rezultat deportarea a 180.000 de soldati si ofiteri in lagarele gulagului sovietic (doar cateva mii s-au mai intors).

Recent, in mlastina raului Balti din Basarabia a fost descoperit un osuar romanesc compus din 50.000 schelete de soldati romani - din unitati ale Armatei Regale Romane, care in primavara 1944 au constituit prima linie de rezistență impotriva Armatei Rosii. (citat din Mihai Vicol, Un Katyn romanesc " Romania Liberă International, nr.320/04.08.96)

2. ocuparea țării de catre Armata Rosie a insemnat un val de crime in randul populatiei civile, crime de proportii incă necunoscute " oameni ucisi doar pentru a fi jefuiti sau pentru a-și apara fiicele si sotiile de violuri.

3. colectivizarea fortată a țăranimii (incepand din 1949) a afectat 12.000.000 de țărani; sate intregi au fost mitraliate si nimicite cu tunurile " provacand 30.000 de victime. Deportarile masive din perioada 1949 " 1960 s-au soldat cu incă 200.000 de țărani morti in lagarele de muncă sau inchisori.

4. rezistenta armată din munti (1946 " 1958), unică in lagarul comunist, a mai adaugat un numar de victime *

5. in cele 120 de inchisori si lagare de munca au murit intre 150.000- 200.000 oameni.

Cifrele globale ale holocaustului rosu in Romania sunt diferite:

Numarul total al detinutilor:

- 2.000.000 ( Filip Paunescu " Cunoasterea si combaterea comunismului, Libertatea, anul 8, nr.72 " martie 1989)

- 3.000.000 (Cicerone Ioanitoiu)

Numarul total al mortilor in regimurile Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceausescu, Iliescu (revolutie, Targu-Mures mineriade, etc.) este greu de stabilit; se descoperă mereu noi gropi comune pe langă lagarele de muncă si inchisori.

Cifra avansată de Florin Matrescu este de 891.500 morti in genocidul comunist comis intre actualele granite ale Romaniei.

* apreciat după unii cercetatatori la 10.000

Grupul Independent pentru Democratie

Generalii implicati la Timisoara au fost teroristi

Viaceslav Samoskin a fost corespondent al agentiei de presă sovietice Novosti la Bucuresti intre 1976 si 1982, apoi, s-a reintors la post in 1989 si a prins aici revolutia. Vorbeste perfect romaneste si neagă orice implicare sovietică in ce s-a intamplat la noi in decembrie 1989. Nu stim unde se află adevarul dar e un punct de vedere care merită studiat, mai ales fiindcă sunt la modă diverse teorii ale conspiratiilor despre finalul regimului Ceausescu.

Jurnalul National: În Romania, majoritatea celor care lucrau in strainatate la posturi fixe, inclusiv corespondeti de presa erau ofiteri acoperiti sau macar informatori ai Securității. În URSS era la fel?

Viaceslav Samoskin: Nu toti corespondentii erau ai KGB. Eu nu am fost. La agentiile mari, gen Novosti sau Tass, erau, unul doi oameni de la ei, dar restul erau profesionisti in media. Pe mine au incercat să mă racoleze in cateva randuri dar am refuzat si m-au lasat in pace. Agentii lor erau oameni pregatiti din vreme, care studiaseră relatii politice internationale si facuseră Armata in unități speciale. Eu unul am ajuns in Romania fiindcă facusem limba romană la facultate. Novosti nu era o agentie de presă clasica de stiri. Noi editam publicatii in limba țărilor unde aveam birouri, dadeam presei de aici articole despre URSS. Aveam 46 de publicatii, in țările socialiste. În Romania editam Aurora, de două ori pe luna in limba dumneavoastra Faceam propagandă in strainatate si transmiteam de aici pentru ziare din URSS reportaje si analize. Agentia a murit in 1991, cu putin inaintea URSS. În haosul ala ramasesem si fară bani de chirie.

Cum vă supraveghea Securitatea, ca ziarist strain?

Trebuia să cer aprobari cand mă duceam să scriu ceva. De exemplu, am vrut să merg, in 1976, la Tulcea, să scriu despre lipoveni. Mi-a dat aprobare Eugen Florescu de la sectia de presă a CC al PCR, dar cu conditia să am după mine o "coadă, un ziarist de la Agerpres. În afară de contactele oficiale, am vrut să vorbesc si cu lipoveni simpli. Am dat de unii dintre ei, care sapau un sant la monumentul eroilor de la 1877. Am "evadat cu ei, m-am dus la un parastas la ei in sat, Slava Cerchez. Erau de rit vechi dar certati cu autoritățile popesti, au oficiat chiar ei parastasul, stiau toate rugaciunile. Am baut vodcă adusă de mine si vin. A doua zi, insotitorul, de care scapasem nu era prea vesel. Mă intelesesem cu unul din lipoveni să ne vedem la Bucuresti. M-a sunat, dar s-a intrerupt convorbirea telefonica Am impresia că Ivanusca asta a fost avertizat, că nu m-a mai cautat. Eram verificat, dar nu aveam umbre non-stop după mine.

Ca ziarist sovietic, cat de fidel puteati relata despre "țara socialist㝠Romania? Pe timpul perstrokai, erati mai putin cenzurat decat in perioada brejnevista

Era un fel de regula să nu ataci alte țări socialiste. Chiar in 1989 a functionat regula asta. Și in zilele din decembrie, cand totul era pierdut pentru Ceausescu. Tass putea să preia din cand in cand să preia stiri negative de la agentii occidentale, dar nu să le culeagă si la le redacteze chiar ea. Eu, in 1989, am fost delegat la Congresul al XIV-lea al PCR. Am scris ceva ironic, cu "șoparle cum că lumea asteptă o schimbare, adică se poate ca Nicolae Ceausescu să fie inlocuit cu fiu'sau sau nevastă-sa. Am mai scris că mi se parea că la intrarea in sală scria "lasă-ți sperantele aici, o parafrază după Dante. Materialul nu a aparut in presa sovietica În schimb, ca să nu se spună că am fost degeaba, am aparut semnat in Moskovskaia Novosti, un saptamanal considerat liberal, sub o analiză economică despre Romania facută de o doamnă economista Nici cele mai perestroikiste publicatii, care scriau destul de liber ce se intamplă in URSS nu indrazneau să publice negativ despre țările frățesti. Doar in 1989, in vara am reusit să public in lunarul Narodnaia Jizni un reportaj despre frig, lipsa apei calde si situatia de aici. Am scris că singurul loc in care a fost ceva mai cald era masina Dacia cu care mă plimbam. La IMGB, unde am fost intr-o vizită mi-au dat ceai fiindcă disparuse cafeaua si am bagat si asta. După ce a aparut materialul, inainte de congres, la un cocktail la Athenee Palace m-am trezit cu un activist-ziarist roman care vine cu o mutră cruntă si-mi reprosează că am scris de rau.

Cand v-ati dat seama că se duce dracului de tot regimul Ceausescu?

Aflasem de tulburarile din Banat, dar mi-am dat seama că e ceva foarte serios pe 20 decembrie. Niste tovarăși de la agentia comercială fuseseră acolo. Ei mi-au zis că au vazut chioscuri rasturnate, magazine sparte...

Cine erau tovarășii ăștia? Un esalon informativ? În raportul SRI din 1994 sunt amintite niste esaloane ale KGB si GRU; care contineau inclusiv doi ziaristi pe Vladimir Vidrascu, corespondentul Pravdei si Volodin corespondentul Izvestiei...

Raportul ala e neserios. Din cate stiu nici Vidrascu si nici Volodin nu au fost la Timisoara. E adevarat, cei doi erau mari partizani ai schimbarilor din URSS. Victor Volodin era chiar prieten cu Petre Mihai Bacanu. Eu am fost pe 21 decembrie, in schimb, la Universitate. Am stat pană la 12 noaptea, cand am sunat la centrală să spun ce se intampla că se trage. Nu ne-a intrerupt nimeni comunicatiile, am trimis chiar la Sovietskaia Russia un reportaj despre revolta populară si că lumea e impuscata Și pe 22 erau la Moscova in expectativa nu mi-a aparut reportajul. Mi s-a spus că li se pare exagerat ce zic. Abia pe 23 de dimineață, după ce s-a tras in birourile noastre, au inceput să dea drumul la materiale.

Spuneti că URSS nu a fost implicată deloc in evenimente?

Ceea ce nu intelegeti voi aici e că Gorbaciov daduse un ordin clar să nu se intervină in politica internă a țărilor socialiste. Am vorbit cu seful KGB din Berlin, care in 1989 era la post. Colegii lui de la Stasi au cerut să fie luati sub protectie, au vrut să depoziteze arhivele cu valoare informativă imensă la KGB. Raspunsul de la Moscova catre ofiterii rusi din Berlin a fost "nu vă bagati. De ce ar fi fost in Romania altfel?

Poate fiindcă aici nu există o aripă reformatoare in PCR ...

Nu cred fiindcă aici populatia, la nivelul ei, era revoltată oricum. Un cadru KGB de la Bucuresti a fost contactat de un opozant roman inainte de revolutie cu putin, dar i s-a interzis să se intalneasca Cadrele KGB din Bucuresti au fost, probabil, ca si mine pe 21 pe strazi dar doar ca să observe ce se intampla Doar raportau ce se petrece.

"Turistii sovietici sunt tot o inventie?

Nu, dar ei chiar erau turisti. Odată cu glasnost-ul s-a dat o mai mare libertate de miscare in țările socialiste. Ei tranzitau Romania spre Iugoslavia, unde vindeau fiare de calcat, icre si aspiratoare si cumparau haine occidentale si tigari, bautură fina Am vazut că in Adevarul s-a facut marea descoperire că unii dintre ei erau militieni. Militienii aveau pile să plece si, ca orice om de atunci voiau si ei jeansi si adidasi. Nu a fost descoperit nici unul cu vreo arma În 1989 am fost la o sedință la ambasada lui Tiajelnicov partea romana ONT Carpati a cerut să se dubleze numarul de turisti sovietici. Aici nu mai veneau alti turisti straini, era saracie. Prin Inturist au fost acordate mai multe vize. La sedinta de la Tiajelnicov, seful Inturist de aici a zis că fluxul o să fie mai mare la sfarsitul anului, cand oamenii merg spre Bulgaria si Iugoslavia să ia marfă pentru sarbatori. De asta au fost mai multi in 1989 ca in anii anteriori. Am mai citit că au stat aici pană prin iarna lui 90, 1991, 30.000 de agenti KGB si GRU. E o aberatie, deja acasă era un butoi cu pulbere, izbucniseră conflicte in Azerbaidjan, Armenia, Țările Baltice, Georgia. De ce să tii blocati aici oameni cand era nevoie maximă de ei in URSS? Cred că la voi e un fel de manie a conspiratiilor...Stoenescu sau Cartianu cred că-s mitomani.

Eu personal am informatii de la martori care mi-au spus că atat Ion Iliescu cat si Silviu Brucan ar fi cerut ajutor militar sovietic...

Se poate să fi cerut, dar asta nu inseamnă că s-a si acordat. Erau interesati să fie haos in tară si chiar o interventie care să complice lucrurile generalii care facuseră represiunea de la Timisoara, Stanculescu, Chitac, Guse. Ei intorseseră foaia stiind ce au facut in Banat si acum voiau să pară salvatorii revolutiei, oameni indispensabili. La Timisoara e cheia, de acolo a inceput povestea de după 22 decembrie.

În 1984 a fost o tentativă de puci anti-Ceausescu pusă la cale de generali filo-sovietici...Ambasada, din cate stiu a incurajat discret miscarea esuata..Mai traieste generalul Kostyal, care facea legatura intre conspiratori si sovietici.

Aici Securitatea contrala cam tot. Cei de la ambasadă poate că doar se informau. După 1985, cand a venit Gorbaciov nu s-au mai implicat.

Cand ati auzit de existenta lui Ion Iliescu?

Cand am venit la congres in 1989, am auzit că e un potential succesor.

Pe 23 decembrie 1989 a fost mitraliat sediu agentiei Novosti. Dacă vă omorau era invazie sovietica

Au fost aceeasi generali care voiau să provoace haos. A fost ranit la mană un tovarăș care acum lucrează la Luk Oil. În dimineata zilei de 23 decembrie, pe la 11 fară ceva, cineva a sunat la ușă, apoi a incercat să o forteze. Administratorul roman Ionică Gavrilovici a racnit că nu deschidem. Atunci a tras două gloante in broasca Eram in fosta casă a lui Malaxa, usa era masiva asa că nu a cedat si cel de afară a sters-o. Peste cinci minute, pe Aleea Alexandru 40, a venit TAB-ul care a tras in cladire. Vazand că nu se raspunde a plecat. Cred că era un scenariu, cel de la ușă trebuia să intre in cladire, să tragă asupra TAB-ului si acesta să distrugă agentia.

Cum au fost evacuate familiile sovieticilor din ambasada

Aici e altă aberatia. S-a spus că au plecat de pe 9 decembrie, că stiau ceva. În seara de 23 si noi si cei de la reprezentata comercială am fost regrupati la ambasada Era plin de femei copii. La ora 9 ne-au luat cu niste autocare si s-a incercat să plecam spre gara Grupul era condus de cel care se ocupa de securitate si un vice-consul. Pe Calea Grivitei se tragea de pe cladiri, ne-am intors la ambasada Am dormit pe saltele puse pe jos. Pe 24 seară abia s-a facut evacuarea cu un tren care a stat cateva ore in Baragan.

Ce a cautat pe 22 decembrie atasatul militar sovietic la Ministerul Apararii să se vadă cu Ilie Ceausescu?

Era datoria lui să se intereseze ce se intamplă cu o armată aliata În rest, cine stie, poate că el il stia pe Ilie si in particular.

Cum vă explicati faptul că Militaru, Iliescu, Barladeanu si altii care au fost in primul cerc al puterii in 1989 erau formati la Moscova sau perceputi drept "oamenii rusilor?

E simplu. Erau singurii care faceau un fel de opozitie in partid. Nu ati avut liberali, pro-occidentali, democrati organizati, ca in Cehoslovacia, Ungaria sau Polonia. Cei de care spuneti stiau limba rusă si erau informati despre glasnost.

Dacă nu erau dependenti de Moscova, de ce a semnat Ion Iliescu in 1991 un tratat de alianță cu muribunda URSS?

Atunci, in martie nu era destul de clar că o să dispară URSS, iar Romania nu avea acces direct la Occident si era vecină cu Uniunea...

Ati tradus si o carte a lui Florea Ceausescu...Aveati legatura cu familia?

Nu, mi-a propus să fac asta editura Progress din Moscova. Era o carte despre Siberia, nu stiu dacă o facuse cu ajutor sau nu, dar era bine documentata Am aflat lucruri noi, date, despre Siberia. Florea fusese de două ori in vizită prin Iacutia, la Baikal. Avea un titlu sec, "Calea ferată Baikal-Amur.

Ati fost membru PCUS?

Cand eram secretar-general de redactie la revista Aurora, redactorul-șef Jdanov, fost traducator al lui Andropov in 1956 in Ungaria, mi-a spus că am prea mari raspunderi profesionale ca să nu fiu si membru de partid. Am intors-o că am sarcini la Komsomol, aveam doar 27 de ani, dar nu am scapat. După stagiatura de un an m-au facut membru. Din salariul meu de aici trebuia să dau cotizatie. Să vă spun cum s-a spart PCUS in Romania, după puci. Aveam o organizatie de partid de bază facută din cei 11 ziaristi de aici. Secretarul era Dumitru Diacov, viitorul presedinte al parlamentului din Moldova. În octombrie 1991, după puci PCUS a fost interzis. Diacov ne-a spus că la ambasadă erau stranse cotizatiile noastre pe vreo 3 luni, vreo 13 dolari de fiecare. I-am recuperat si am facut de toti un chef la carciuma Moldova de langă Parcul Icoanei. Cameramanul de la televiziunea rusă aflat aici a facut un film cu finalul partidului in Romania. L-am montat ca pe o parodie, cu o voce din off care spunea că in Romania e iar mineriada dezastru, dar corespondentii sovietici nu pot transmite nimic, fiindcă beau si danseaza

Jurnalul National

Din seria comunismul in Europa contemporana:

UE a respins propunerea Romaniei de condamnare a crimelor comunismului

Comisia Europeana a respins solicitarile mai multor state din estul Europei care doreau introducerea unei legi a genocidului dublu. Aceasta lege prevedea interzicerea negarii crimelor facute de regimurile comuniste in acelasi mod in care unele state din Uniunea Europeana interzic negarea crimelor Holocaustului, informeaza The Guardian.

Saptamana trecuta sase state s-au adresat Comisarului pentru Justitie Europeana Viviane Reding cerand interzicerea negarii si banalizarii crimelor comuniste cat si apologia lor. Ministrii de externe al Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Ungariei, Romaniei si Cehiei sunt de parere ca aceste crime trebuie tratate dupa aceleasi standarde si prevederi ca si crimele impotriva evreilor.

Raspunsul primit insa de la Comisia Europeana este unul negativ cel putin pentru moment. Potrivit comisiei, ororile savarsite de comunism sunt evidente insa ele nu au fost indreptate impotriva unei minoritati etnice asa ca ideea unei legi a genocidului dublu se respinge din start.

O parte a comunitatii evreiesti, prin vocea directorului centrului Simon Wiesenthal din Israel, Efraim Zuroff, spune ca nu se pot compara crimele impotriva evreilor cu cele comise sub regimurile comuniste pentru ca rusii au fost cei care i-au eliberat pe evreii din lagare si fara Rusia probabil ca Germania Nazista nu ar fi fost invinsa. (hotnews)

Democratie, egalitate in drepturi si obligatii, transparenta, moralitate etc etc.

Egalitate in drepturi si libertati.(nu in obligatii:p)

http://www.youtube.com/watch?v=HsBdO42qgrk&NR=1

http://www.youtube.com/watch?v=nUQ0aLOB5qU...feature=related

dupa videoclipurile astea nu va vine ma o scarba? asa...doar o scarba...

Marturii despre ciuma colectivizarii

Catastrofă natională ce nu trebuie uitata O expozitie la Muzeul Țăranului Roman, cu caracter militant, prin suferinta celor nouasprezece marturisitori, care strigă nedreptatea si miselia si cruzimea colectivizarii agriculturii romanesti. Strigă utopia destructivă a epocii menite să desfiinteze brutal talpa țării, țăranimea pastratoare a credintei si a traditiei neamului nostru. Strigă neputinta unui popor sugrumat la el acasa fară legitimitate, fară dreptate, fară cinste, fară mila fară Dumnezeu.

Expozitia intitulată in mod sugestiv Ciuma este prezentată in brosura Boul Rosu (Carmen Huluță si Irina Nicolau). Dihanie apocaliptică ce a calcat in picioare ordinea unei lumi, schimband o lume de stapani in slugi.

Carticica este rosie, ca brosurile ideologice si obligatorii ale timpului, ca sangele țăranilor nostri care s-au impotrivit acestui cosmar.

Nascută din respect pentru adevar si pentru suferinta nedreapta cartea a fost compusă bucată cu bucata asa cum aduni de pe campul de luptă de aici o cruce de plumb, de acolo o baioneta un ceas, suspinul unui muribund, siretul de la o gheată i-am lasat să vorbească unii langă altii, asa cum au trait atunci: demni cu lasi, curajosi cu oportunisti, cinici cu resemnati, brute cu neintinati, profitori cu victime.

Am avut o singură grija să rezulte, fară echivoc, cruzimea, absurdul, ilegalitatea, minciuna, fățărnicia si, frecvent, grotescul colectivizarii, a carei oroare societatea nu este capabilă să o inteleagă pe deplin nici in prezent .

Nouasprezece marturii, culese ca niste ierburi de leac pentru o societate incă bolnava din satele judetelor Arad, Caraș-Severin, Calarasi, Dambovita, Ilfov, Maramures Olt, Suceava, Teleorman " de la țărani, electricieni, strungari, pensionari, de la un fost primar si de la un fost veterinar.

Ca ei sunt multi. Nu s-au intalnit niciodata Dar povestile lor seamana asa cum seamană lacrimile. Au trait, fiecare in felul sau, acelasi cosmar. Au scapat intregi cei care au refuzat să considere cosmarul ca o realitate definitivă.

Parintii mei, țărani adevarati Pamant au avut, că bunicu a avut pamant dat, care au luptat in razboi li s-a dat pamant si au mai si cumparat. Și am avut pamantul nostru atunci cai, caruță, tot ce ne trebuia. Cand culegeam la porumb, lasam dovleci in gluga de coceni, dam foc si cand terminam treaba, dimineata, dovlecii erau copti. Mancam branză din destul, peste si cu bota de vin. Beam la vin si taiam la coceni si eram toti sanatosi si voiosi Tot era al nostru, de aduceam acasa eram multumiti cu ce-aduceam acas㠝.

Ne trimitea pă noi de mici, io chiar, cand aveam sasă ani, mă punea calare pă cal si mă trimitea cu oile. Tata atunci avea vite. Avea boi, avea cai, avea vaca avea oi, că nu aveau pamantu lor, ci muncea pă mosia boierească si acolo putea să țaie vite cat de multe .

Dup-aia au trecut anii, in '47 o fost o saracie, o foamete Pă urmă o venit potopu asta cu ii zicea BOUL ROȘU atunci. Și intra peste noi in cas㠝.

Cum să-i dau eu averea mea, să dai boi, tot ce-aveai, la colectiv, pamant .

Pamantu era mostenire de la batrani Și ei, cand ni l-o dat, nici că n-o visat că ni l-a lua oarecine, ni l-o dat să-l muncim si să traim de pe el.

S-o dat atunci ordin să distrugă chiaburii. Ș-apai noi am fost chiaburi. Tot mi-au luat ce-am avut.

Cand mergeam la cooperativa era scris pe tabla acolo: «Chiaburii trebuie loviti cu lovitură de moarte» Asa era politica comunistă Un bun proprietar era considerat dusman de clasă! I-o luat si i-o dus pă Canal Cei saraci declarau: " Ă'știa ne-au exploatat Ă'știa-s raii.

Înainte de razboi n-o fo niciunde să lucre omu O venit la taica ș-o zas: «Dă-mi de lucru să am de mancare». I-a pus la moara să sape un sanț Le-o dat de mancare cat o putut farina branza ce-o avut. Ș-apoi ăștia o zis: «Tu ai exploatat».

Ne-au chinuit. Intrau in casă nu-ți mai lasau nimic Fugeau copiii de frica cand ii vedeau BOU ROȘU si cu toate nenorocirile de pe lume Cote de carne, cote de lapte, cote de porumb de grau, de fasole, n-aveai porumb, dai fasole pentru porumb,nu te lasau niciodată! Că nu aveai nici o oaie si erai trecut cu treizeci de oi («Să le cumperi!») Pentru carne, de nu aveai, dai bani Cum a sosit omu meu cu branzuca după sase oi Dadusem cota Da ne-a luat-o si p-aceea ce-o adusese Atata am apucat, un caș care l-am aruncat sub pat si cu acela am ramas Taică-meu a facut puscarie. Maică-mea gravidă cu mine, la fel. Pe motive de-astea, inventate: că n-ai declarat oi, ci berbeci .

Ne-au luat tot. Și vaca. O pus la noi paznic să vadă dacă oalele au urme de lapte, dacă in ziua aceea am mancat lapte Ascundeam munca noastră Eu sapam, Maria si cu mama carau pamantul, cu lighean, cu caldare, cu ce puteam si noi Am bagat 2.000 kilograme de porumb acolo, toată noaptea. Pană la ziuă am pus caii la plug si am arat locu să nu se cunoască.

Nu mai aveam nimic Și vine si o anunță pe mama: «Tovarășa Dragoi, maine seara să predai cota de 2.000 litri de lapte!». Cu mama, cu surorile mamei, cu niste fine, am umblat prin toate catunele si am adunat lapte si telemea si caș si cascaval, unt, au facut echivalenta. Pană a doua zi seara am predat cota de lapte. Ei, fară să mai intrebe, i-au facut proces verbal de sabotaj! Era reforma monetara Mama schimbă toti banii pe care ii avea si capată 150 lei, bani noi, si merge cu adeverinta la proces. Avocatul a zis: «Domnule, a predat cota de lapte».Și au achitat-o. Și mama: «Domnule avocat, să vă platesc». Ă'sta bagă mana in poseta mamei si ii ia toti banii. Mama incepe să planga «Domnule avocat, e seara am 17 km pană acasă». " «Cat costă autobuzul?» " «12 lei». I-a dat 12 lei si el a oprit restu. Se duseseră boii si caii si vacile si tot. Nu mai aveam nimic .

Vai de capul nostru ce viață am mai avut. Asta a fost pană ne-a bagat in colectivă Cand o fost revolutia in Ungaria, n-o fost glumă! Și-atunci s-o spariet foarte rau si-aistea de la noi Cotele obligatorii o disparut După aia o inceput să colectivizeze .

Primele unelte ale colectivizarii au fost nemernicii satelor Țăranii fugeau de-acasă si se ascundeau in beciuri, in capite, pe camp. Un batran s-a ascuns in cosciugul pe care si-l construise si-l tinea in pod

Cei care nu aveau nimica si nici la lucru nu le placea, ăștia au devenit cei mai mari colectivisti atunci Umblau din casă in casa ca popa cu crucea, să te scrii Să ne scrim, să dam pamantu! Muncă de lamurire: E bine in colectiv. Nu mai dati cote, munciti mai putin si aveti mai mult. Batranii, bolnavii vor primi pensii mari. Minciuni! I-am intrebat: E obligatoriu?, si ei o spus nu, că-i benevol. Dacă-i benevol, atunci eu cand am să vad că colectivizarea este buna am să mă-nscriu Au venit diversi de la Sighet, să-i convingă pe batrani: O să fie bine, nu o să mai aveti grija pamantului, o să umblati cu ceas pe mana o să fiti domni.

O-nceput cu forta Pe mama o aduceau colea in curte si incepea bataia O tarau de par intr-o cameră alaturi, mai dadeau cu cizma-n burta mai pe spinare Sau il bateau pe fratele meu in fata ei, să spună unde e tata. Zice mama: Mă uitam cum ii dadeau cu bata in cap si mă gandeam, acum am să-i vad creierul intins pe bata lu asta Și pe mine m-o dus la post Unde ti-e omu? Și mă-njurau. Să-l scoti pe barbat-tu, imi zice, că de nu, te ducem la electrică si-acolo te scuturam pană te omoram Am picat jos S-o dus la sobă si-o pus pe o lopată jaratic si-o venit la gura mea să-mi umple gura cu jaratic. Eu atata m-am gandit: Doamne, scapă-ma nu mă omorî! Și s-o intors cu jaraticu si l-o țapat in sobă-napoi. Ș-apoi m-o batut si n-am putut să mă mai scol si tot mi-o dat picioare si m-o scos afară Și prin malai am venit acasa Tremuram toata I-am dat cuconitei să sugă si o lesinat cuconita. Și-am ajuns cu ea prin spital vreo nouă saptamani. Asa că m-am scris Pă unii i-o luat. Și-i ducea si-i batea si-i tortura. Vorbeam cu Ionu Bacului. O zas că l-o batut, i-o luat mana lui să scrie N-o vrut. Tat nu s-o scris pană la urma I-o zis: Ma am să-ți leg o droangă de grumaz, de-aia ce au vacile. Și-am să-ți dau drumu prin sat să te vadă țăranimea muncitoare că tu esti dusmanu ei si nu-i vrei binele, ca să facă colectiv. Și nu s-o-nscris Cinci-șase luni o stat arestat si l-o batut pană s-o-mbolnavit Care n-au mai putut să suporte s-au trecut la colectivă.

No, apoi dacă m-am inscris, a fost musai să dam caii, carale, aveam două care.Am avut cai buni Dă caruță, plug, dă tot atelaju astea le-a luat Tot am dat la colectiv. N-am avut ce face! D-apoi mi-au luat pamantu! Eram tare suparată că mi-o luat pamantu! Îmi parea rau de pamant. Zestre de la parintii mei si de la socrii, nu l-am furat Nu era voie să aduci ce lucrasesi. Pe locul tau, lucrat de tine, te-o prins, te-o batut si ti-o luat si ce lucrasesi. Ca să platesti amenda, iți luau hainele, iți luau cheptarul, ca să vii s-aduci banii, despagubirea De furat apoi Nu să parau unu pă altu, că tăți furau El fura a lui, era constient că nu-i pacat! Că pamantu lui o fo incorporat acolo, la colectiva l-o fo comasat. Era a lui, numa nu putea să zacă că-i a lui Că era luat cu japca de ăștia .

Cu ce să traiesti? Cinci lei pe zi, in 1959 ne da pe o zi de muncă O-nceput oamenii să facă cerere să iasă din ceapeu. O jumatate de sat o facut cerere si o dus-o postasu la Sighet. O venit securitatea să descopere cine o fost omu care i-o impins pe oameni să facă cerere. O zas că o fost taică-meu, că-i chiabur. Da nu de la el pornise. L-au luat, l-au dus, l-au batut cateva nopti intruna. L-au lasat in drum ca pe un cane, lesinat L-o arestat pe postas că de ce-o dus cererea Pe oameni i-au luat si i-au batut si p-ăștia mar .

Ce-au facut acolo ca să le dea cererile! Era Florescu unu, activ dă partid. I-a chemat ca să le zică că le dă cererile, să-i pornească la munca că nu mai muncea nimeni. Nimic. Și l-au batut: era Florescu cu capu spart. M-am dus si io. Barbatu-meu: «Nu te du, fă!». M-am dus că tragea clopotele. Era la lume! Mă-ntorsei si mă uitai pă sosea: zece, douășpe masini dă Armata Mi-am facut socoteala, zic, are vreo mitralieră pă botu masinii si cu toată lumulita asta! Ce catai io ca o proasta Și-am luat-o pă uliță. Și i-au razbit ăștia. Cu Armata. Batea Armata, spargeau geamuri, spargeau Un vecin de-al meu, de-aici, cu foarfecile de vie i-a scos ochii capitanului. Da au facut puscarie. Și i-au batut. Doi oameni au murit din bataia care i-a batut .

Rascoala este ca focu, se intinde. Cer toti, copii, femei, barbati, intr-un glas si o pornire, cererile de colectivizare. Pe ferestre, dinlauntru, li se aruncă cu bratul cererile. Toti navalesc, cautand fiecare cererea lui si rupand-o. Exemplul se intinde. Țăranii, inarmati cu topoare, opresc autobuze si caută militie Marin Ilie Petcu, cel mai iscusit si corect țăran si mecanic " casă de lut cu trei camere, chiabur " aude pasi pe scară la ușă. Două camere se umplură de militieni. «Mergi cu noi». «Merg, să mă imbrac». «Nu, mergi asa cum esti». Ca lupii insfacară omu din pat si plecară cu el tarâș. Descult in camașă, cu capul gol. Copiii mici tipa femeia tipă: «Lasati-l să se imbrace. Unde-l luati dezbracat acum?». Prinsă ca in chingi, femeia este tinută de peste tot. Și la gura să nu tipe. Sotia fratelui, cu casa in curte, aude tipete. Ajunge inainte cu felinarul. Repede sariră si fratele victimei, cu vecinul. Prizonierul este eliberat si toti fug. Marin Liciu, Micu, un paltin de om, intamplat pe drum, vrea să vadă ce se intamplă la familia Petcu. Vine pe vale si «Trage, că este chiabur». Primul mort. Țăranii curg pe toate drumurile. Socotesc că fratii Petcu au fost arestati si să-i elibereze. Ion Braileanu, al doilea mort. La sfat. Fierar, avere " ciocanul si nicovala si o casă insalubra s-o iei toată in brate. Venise să se razbune de felul cum ii fusese luată cererea. Pavel Padut al treilea mort. Țăran sarac si tanar. Un altul, orfan, este impuscat in picior. Numarul mortilor creste. Oamenii nu se mai culcă in casa Suntem incercuiti de Armata Nu se mai opune rezistență. Usile la case sunt rupte cu rangile si luati ca iepurii Două saptamani de cercetari si perchezitii si sunt prinsi si fratii Petcu, Marin si Vasile. Și arestati de securitate (Valcele, Olt).

La noi, in Ardeal, agricultorii care nu aveau pamant proprietate, lucrau in perioada secerisului la batoza cu plata in uium (in natură). În vara lui 1949 bolsevicii au hotarat să fie platiti cu bani, lucru care n-a fost acceptat de batozari. În timp ce, chipurile, duceau tratative cu ei, in lunca Gurbediului securitatea a adus o puternică unitate militara inarmată pană-n dinti. Au dat ordin morilor, care erau tot ale partidului, să nu macine niciun bob de grau fară bon de la primarie, unde primar era omul lor, rosu. Timpul trecea, lumea nu avea paine. Satenii scot batoza cu forta in camp, dar conducerea confiscă cureaua de transmisie. Activistii vin mereu cu lamurirea. Satenii veneau si ei cu cererea de a da drumul batozelor, spunand că nu au ce manca. Un oarecare Weisz, venit de la Tinca, le spune țăranilor că dacă n-au ce manca, să manance fragi si dude. Satenii s-au repezit la el, l-au prins de gat, l-au ridicat in tavan, apoi l-au lasat să cadă jos ca pe o coca Cei de afară au rasturnat masina activistului cu rotile in sus, iar tovarășul Weisz a scapat cu fuga peste camp. Seara, in sat, a sosit o masină cu activisti, securisti, militieni inarmati, insotiti de două camioane de securisti din Lunca, să ne linistească Cu totii au sarit din pat, alarmati, chemandu-se unii pe altii spre primarie, să vadă cu ce scop au venit. Se striga Sculati, fratilor, batand cu ciomege in garduri si in galeti de tabla să audă toată suflarea satului. Unii s-au dus la clopotar si l-au obligat să bată clopotele. Un numar de sateni au facut un cordon, ca să-i intrebe de ce au venit noaptea, de ce nu vin ziua să stea de vorbă si să dea drumul batozelor, să aibă lumea paine. Au tras in sateni fară somatie Au cazut Bologan Ion si Botou Gheorghe, amandoi țărani saraci La noi, in Girisul Negru, satul a fost complet ocupat de armată La o zi, doua au inceput a ridica pe cei care l-au agresat pe Weisz, pe cei care au alarmat satul, pe cei cu clopotul La Tinca, securistii au stat cu satenii de vorbă: «Ma de ce ati facut asta? Partidul se bazează pe voi, are incredere in voi. Cum să vă scapam acuma pe voi si cum să spalam si rusinea partidului? Voi ati fost instigati de chiaburi să faceti asta, ati fost platiti. Dati-ne numele lor, că vouă vă dam drumu acasă ». Țiganului Iancu Carpaciu i-au smuls o declaratie că eu i-am dat 800 de lei să rastoarne masina lui Weisz si să-l ia la bataie. Ne-au ridicat. Am fost deportat cu sotia in Dobrogea, cu incă opt familii (Cermei, Arad).

Și-o renuntat oamenii. Ce să mai iesi din ceapeu? Pană ne-am obisnuit cu colectivu Saraci. Să ajungi la 10-18 lei pe zi! Recolta, apai o avut cum o avut, nu prea stralucită in fiecare an cumparau animale si le pierea pană-n cellalt Că n-o avut ce le da N-o mers treaba bine. Și să nu cumva să indraznesti să zici despre ei că n-or facut bine. Erau tot timpul pe tine, ca să nu stai linistit.

M-o purtat la securitate trei ani după ce s-o facut colectiva. Ș-apai m-o luat la-ntrebari Și eu le-am spus: «Apoi de ce să-mi mai pruncii la colectiva». Că l-au pus pe Ion să ducă carne putredă la abator. «Apoi noi să mancam carne putreda». Asa mi-o dat Dumnezeu curaj si-am grait. Feciorul imi spunea acasă că nu mai vrea să meargă la colectiv, că uite la ce treabă murdară l-o pus, de l-a luat galbinarea. Atunci am manat celalalt fecior si l-au pus să incarce gunoi. Da era un pic de gunoi deasupra si sub el, vitei ingropati acolo in loc de gunoi. «Apoi cu carne de vitel se gunoia pamantu?». N-o vrut a merge pruncu, o zas că el mai bine se spanzură decat să margă acolo. «Toate animalele pier. Au pierit sute de vaci ». Acu, zic, lupii si cainii manancă carne M-o judecat să mă ducă patru ani la inchisoare. Fiindcă am zis că au acuma lupii drum a manca carne in sat Conducerea colectivei m-a acuzat că «asta a omorat patru sute de vaci». Eu am stat inlemnită la ușă, nu mai puteam să graiesc. Da maioru cela se uita la mine o vazut că-i minciuna Cum am putut eu să deschid usile grajdurilor de la colectivă să omor vacile?.

Cam după vreo zece ani o inceput să se mai moaie, să mai iese omu. C-au vazut deja ce prost mergeau treburile. Zicea batranu: «Bă pruncule, bagă de seamă la meji (hotarele dintre pamanturi)». Eu: «Lasă-mă-n pace cu mejile astea. N-or fi-n veci mejile la loc». Da el: «Oare cand a veni vremea să fie mejile ca-nainte». Zicea si maica mea: «Oare cand s-a schimba lumea. Că noi am mai vazut schimbari de-astea».

Am fost odată la un diacon in Saliste. Mi-a deschis cartea. Cand am fost mai necajită; no, eram chiaburi «Doamne, zice, suparată esti! Nor negru se revarsă asupra dumitale». Era colectiv, atunci. «Da, zice, a veni timpu cand iți vei capata averea-napoi. Și-i inflori ca crinu». Veneam si le spuneam: «Mă prunci, s-a sparge colectiva». Ei ziceau: «Hai, m-ama dumneata graiesti nebuneli». Da vezi că s-a spart! O seamă de oameni graiesc că gazdele o spart-o. Da nu gazdele, Dumnezeu o spart-o .

*

Actualitatea tragediei colectivizarii, care a urmarit distrugerea satului romanesc, a clasei țăranesti, talpa țării, constă in faptul că astazi este aplaudată aceeasi actiune dusă insa cu mijloace mai perfide, de aceeasi ocultă mondiala prin Uniunea Europeana Iar vina nu este a aplaudacilor, ci a noastra care am neglijat să reamintim opiniei publice, am marginalizat această catastrofă nationala despre care nu s-a scris atat cat despre celelalte crime ale comunismului.

autor: Erast CÂLINESCU

sursa: Revista Limba Romana Chisinau

Coroane de flori, lumanari, steaguri, vechi ziare 'Scanteia', cantece patriotice, infierarea capitalismului imperialist si slavirea realizarilor societății socialiste, au fost cateva din ingredientele folosite de aproximativ o sută nostalgici ai regimului comunist, care s-au adunat, miercuri, la Cimitirul Ghencea, pentru a comemora 93 de ani de la nasterea lui Nicolae Ceausescu.

Miercuri dimineata, ora 9.00, frig de ingheață pietrele. Cei care regretă sistemul de dinainte de 1989 se reunesc la Cimitirul Ghencea Civil din Bucuresti, in jurul mormantului sotilor Elena si Nicolae Ceausescu. Se implinesc 93 de ani de la nasterea fostului presedinte comunist.

Întalnirea este insufletită de câțiva membri ai Uniunii Comunistilor Romani (UCR), formatiune ce se consideră adevaratul continuator al Partidului Comunist Roman. Pe mormantul placat cu marmură rosie sunt puse buchete de garoafe, o coroană de flori si sunt aprinse lumanari.

Doi lideri ai formatiunii preiau conducerea 'ostilităților', mai ales că usor, usor, vin tot mai multi oameni. Cei doi par desprinsi din vechile afise de propaganda Unul este imbracat intr-un palton greu, poartă caciulă din blană de miel, asa cum obisnuia si tovarășul Ceausescu, se agită continuu, in vreme ce colegul sau are pe cap o sapcă muncitorească si este mai calm.

Initiativa apartine 'agitatului'. Scoate dintr-o geantă o portavoce si se pune pe discursuri inalțătoare la adresa regimului comunist si infierează capitalismul imperialist.

'Stimati participanti la 93 de ani de la nasterea fostului conducator al țării, Nicolae Ceausescu: S-au implinit 22 de ani de la lovitura militară din decembrie 1989. Pe zi ce trece, adevarul iese la suprafață. S-a vorbit de un socialism cu fata umana despre o asa-zisă democratie occidentala unde va curge lapte si miere. Astazi, ne-am trezit din minciuna cu vistieria goala cu fabrici, uzine si banci vandute la straini', tipă el dintr-o portavoce, desi oamenii il auzeau foarte bine si fara fiind la câțiva metri.

Este intrerupt de un pensionar, care incepe să fluture un talon de pensie si ii injură cu naduf pe actualii guvernanti pentru că i-au luat din bani. Este acompaniat de alti batrani care se plang de taierea pensiilor. Concluzia este unanimă: inainte aveai ce manca, servici, casă si liniste pe strada Acum oamenii nu au ce lucra, pensiile sunt mici, banii nu ajung de medicamente si risti să fii jefuit pentru o paine.

Pe la ora 10.00, adunarea se animă cu noi participanti. Sunt membrii PCR, ce depun solemn o coroană de flori. Și recuzita se imbogățeste. Apare steagul cu stema RSR si cel rosu cu secera si ciocanul. O mană asează discret un casetofon pe mormant si brusc aparatul incepe să difuzeze 'Internationala' si alte cantece patriotice. Nou-venitii aduc o pată de culoare printre batranii pensionari, fiind insotiti de câțiva tineri si chiar adolescenti, ce-și poartă cu mandrie ecusoanele PCR.

Doi dintre ei chiar primesc in fata mormantului sotilor Ceausescu carnetele de partid, in aplauzele tovarășilor.

Se remarcă o tanară blonda ce se prezintă ca membră a 'Comitetului de reorganizare a PCR'. O cheamă Violeta Butuceanu, are 28 de ani si facultatea de drept absolvita Nu lucrează deocamdata pentru că nu a putut să se angajeze avocat sau judecator. Motivul: 'din cauza capitalismului, adică nepotism, spagă si asa mai departe'.

Ne impartășeste cateva idei socialiste, retetă proprie. 'Majoritatea oamenilor cred că noi suntem un partid din secolul XX. Însă nu e adevarat. Dacă PCR vine la putere, nu inseamnă că instaurează comunismul. Noi privim spre viitor. Evident că se va pune monopol in industrie, dar se vor accepta si societățile mixte', ne spune Violeta.

Este sustinută de presedintele PCR, Petre Ignat. Filosofia lui? Vrea să adune vechii comunisti 'risipiti prin tară' si să ofere țării 'solutia' socialista să devină partidul care se opune capitalismului.

Intervine si Violeta: 'La noi capitalismul nu există! Bisnita cu terenuri si Dacia Logan nu inseamnă economie performantă'.

La câțiva metri, un pensionar ce se declară 'amarat', desi hainele nu arată acest lucru, citeste o poezie laudativă la adresa comunismului si asigură asistenta că este scrisă de el.

Alti pensionari strigă vechile lozinci cu adresare directă la presedintele RSR: 'Ceausescu si mandria, stima noastră Romania', 'Ceausescu si poporul' etc.

La finalul reuniunii, cei doi reprezentanti ai UCR incearcă un moment artistic. De la portavoce, pe două voci, să cante 'Intenationala'. Nu stiu versurile pe dinafară asa că apelează la niste foi. Se lasă pagubasi după prima strofa insă salvează momentul cu un anunț 'bombă': Vor cere autorităților ca la Mausoleul din Parcul Carol să fie inhumati fostii lideri comunisti: Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceausescu, Chivu Stoica, Ilie Verdet

Se fac multumirile de rigoare si oamenii incep să parasească cimitirul, in vreme ce câțiva intarziati aduc flori la mormantul sotilor Ceausescu.

Agerpres

Este intrerupt de un pensionar, care incepe să fluture un talon de pensie si ii injură cu naduf pe actualii guvernanti pentru că i-au luat din bani. Este acompaniat de alti batrani care se plang de taierea pensiilor. Concluzia este unanimă: inainte aveai ce manca, servici, casă si liniste pe strada Acum oamenii nu au ce lucra, pensiile sunt mici, banii nu ajung de medicamente si risti să fii jefuit pentru o paine.

Cand paranoia intalneste schizofrenia...

Se remarcă o tanară blonda ce se prezintă ca membră a 'Comitetului de reorganizare a PCR'.

tu ce cauti mai fata aici, nu ai treaba prin alta parte, tie sa iti arda de altceva nu de ceasca

'La noi capitalismul nu există! Bisnita cu terenuri si Dacia Logan nu inseamnă economie performantă'

asta e sinteza aproape perfecta a "democratiei" de dupa 90.

Cand paranoia intalneste schizofrenia...

Cand n-ai avut niciodata nimic, ti se pare ca ai totul.