Si sa trecem la chestiune... In primul rand afirmatia facuta de Alexandru era facuta in contextul "istoricei victorii"impotriva lui Chelsea,pe topicul respectiv,chiar in seara maretului eveniment.
... in care Adrian ajunsese sa precizeze ca "Eu am ajuns sa tin cu Steaua pentru ca era echipa Armatei, nu pentru ca ar fi batut pe cineva anume, intr-un meci anume, dintr-o competitie anume." iar Azzido spunea si el "Aceeasi Armata care a instrainat bunul cel mai de pret al sau catre.. Becali". Deci dincolo de chestiunea meciului din seara respectiva, se crease un pui de discutie despre cum s-a ajuns la tinutul cu Steaua, batutul (sau nu neaparat) al altor echipe si, last but not least, cat de fara de prihana (sau nu) este Armata ca punct de reper moral.
In acest mini-context distinct se plaseaza si mesajul lui Alexandru H. care spune ca a ajuns sa tina cu Steaua desi Armata romana (pe care o reprezenta acest club) a batut tarani in anii '50. Asadar el spune ca, in ciuda faptului ca Armata nu este un reper moral absolut, si nu putea constitui un astfel de reper in prima perioada de referinta a clubului CCA, el sustine astazi Steaua. In subsidiar, face o aluzie ironica-sarcastica la faptul ca Armata batea pe cineva la data respectiva.
Din punctul meu de vedere, mesajul transmis este de joasa calitate, insa nu se departeaza de mini-contextul in care a fost formulat. Afirmatia ca Armata este un un punct de reper in parte criticabil in perioada comunista (prin colaborationism) si mai apoi (prin afacerile facute) este poate neplacuta auzului, totusi ramane indiscutabila (bineinteles cu precizarea obligatorie ca nu toata Armata trebuie blamata in bloc pentru actiunile unor membri ai ei si nici nu trebuie uitate actiunile pozitive legate de aceeasi Armata).
Dincolo de faptul ca afirmatia asta nu-si avea locul in acel topic, ea nici macar nu-i apartine lui Alexandru,ci este reprodusa, constient sau nu,din hardaul cu laturi antisteliste al "profesorului" Vanea Kirilov
Banuiesc ca vrei sa spui Ioan Chirila. Nu stiu daca a spus exact asa ceva si nici in ce context, insa are prea putina importanta: afirmatia in sine nu devine mai falsa doar pentru ca altcineva (pe care il suspectam aprioric de anti-stelism) s-a intamplat sa o produca mai inainte. De fapt afirmatia ca Armata "batea" tarani este inca blanda. In timpul colectivizarii fortate, unitati ale Armatei romane au fost folosite nemijlocit alaturi de trupele de Securitate pentru a "restabili ordinea" acolo unde taranii se revoltau, iar aceasta a insemnat printre altele si existente suprimate brutal. De exemplu, sintagma "masacrul de la Vadul Rosca", legata nemijlocit de Armata si fostul "cel mai iubit fiu al poporului" ar trebui sa iti spuna cate ceva. Putem discuta daca Armata avea sau nu de ales in situatia data, cu o forta de ocupatie in tara, dar nu putem nega faptele. Avem obligatia morala sa delimitam aceste actiuni ale unor unitati ale armatei de ceea ce noi (i.e. suporterii Stelei) numim "spiritul de lupta" si ancorarea originara la valorile traditionale ale Armatei (intre care in mod sigur nu intra schinguirea si suprimarea propriilor civili). Si atunci putem discuta cu liniste chiar si aluzia inoportuna la ce anume faceau niste componenti ai Armatei in anii '50, fara legatura cu CCA/Steaua si valorile traditionale, sau aluzia la spalarea de bani si matrapazlacurile nenumarate comise de alti componenti ai Armatei asociate cedarii clubului catre oier cam cu un deceniu in urma.
Nu m-ar fi deranjat foarte tare reproducerea acestor afirmatii pe acest forum, daca ele nu ar fi avut o vasta arie de raspandire, in vreme ce argumentele care le demontau zac ingropate undeva in arhiva acestui sait si cam atat,uitate de aproape toata lumea.
Insa raspunsul corect intr-o lume normala nu este scoaterea de la naftalina a delictului de opinie ci repropunerea argumentelor, spre neuitare. Daca mie vreun student la curs imi spune vreo prostie gogonata, datoria mea e sa il lamuresc cum stau lucrurile pe baza cunostintelor insusite de stiinta, nu sa ii spun ca e un dobitoc ignorant si sa nu mai vina la curs. Iata un alt exemplu, din lumea netistica: pe o lista de discutii internationala, cu specific lingvistic si administrata de profesionisti ai domeniului, exista regula interzicerii discutiilor care "sufla aer intr-un cal mort". In practica, acesta inseamna ca, daca un anumit subiect precis a gasit o rezolvare stiintific vorbind dincolo de limita rezonabilului dubiu in urma discutiilor pe lista sau a fost data in context stiintific in alte lucrari de specialitate unanim acceptate, nu este permisa redeschiderea discutiilor in contradictoriu pe subiectul respectiv. Regula este mentionata in clar in statutul listei respective. Daca cineva face totusi un pas in acest sens (un exemplu banal: cate un conational de-al nostru fara pregatire de specialitate care a auzit de undeva refrenul drag protocronistilor privind pretinsa descendenta a limbii noastre din limba daco-getica, nu din latina, si vrea sa arate el comunitatii lingvistilor ca habar n-au cum sta treaba cu LR) moderatorii ii atrag atentia ca subiectul a fost discutat si inchis in mesajele cutare si cutare, ca subiectul nu este agreat in continuare pe lista conform regulei "calului mort", ca utilizatorii listei sunt rugati sa nu raspunda mesajului respectiv si ca ar fi bine sa nu se mai repete. La mai multe abateri in foarte putin timp (i.e. in cazuri extreme) moderatorii pot lua decizia de suspendare temporara a utilizatorului abuziv; de obicei insa, utilizatorul care a calcat pe bec are o strafulgerare de oportunism (daca nu de bun-simt) si se abtine o vreme de la repetarea obsesiva a ideilor demonstrat proaste.
In comparatie cu situatia din exemplu si de care am cunostinta in mod nemijlocit, in cazul de fata:
1. nu exista nicaieri o regula explicita de acelasi gen in statutul forumului;
2. nu exista o metoda de a decide in mod convingator stiintific ce anume este sau nu dincolo de limita rezonabilului dubiu, in consecinta nu putem decide cu un grad suficient de mare de incredere ca inchiderea odata pentru totdeaua a unui subiect de acest gen este mai curand un act sanitar justificat decat o cenzura de idei pentru simplul motiv al dezacordului cu ele (adica un act profund eronat in esenta);
3. informatia seaca continuta in fraza incriminata are mai curand valoare de adevar 1 decat 0, chestiunile interpretative ulterioare sunt cele cu cantec;
4. referinta la discutiile anterioare nu este argumentata precis si este cat se poate de posibil ca memoria sa joace feste (discutii asupra unor subiecte cumva asemanatoare, nu coincidente, lipsa consensului informat in urma discutiilor etc.);
5. sanctiunea eventuala nu se propune ca amenintare imediata fiindca scopul listei nu este sa "zboare" pe utilizatorii care nu au o parere coincidenta cu a majoritatii specialistilor ci sa le explice acestora de ce majoritatea gandeste intr-un anumit fel: nu parerea este sanctionata ci se atrage atentia ca repetarea unei prostii deja demonstrate nu este compatibila cu buna functionare a listei.
Prin urmare, atat timp cat voi mai fi moderator, eu nu voi mai tolera si le voi sanctiona in cel mai drastic mod cu putinta. Cand voi vedea geamparale turcesti in Armenia, poate am s-o las si eu mai moale.
Asa? Ce o sa sanctionezi, faptul ca un forumist indrazneste sa spuna ca Armata nu este un punct de reper moral infailibil?! Hmmmm. Mi se pare o cale gresita. Mai gandeste-te. Armata romana chiar nu este un punct de reper moral infailibil (si o spun in calitate de persoana ai carui inintasi au servit mai multe generatii de-a randul cu cinste si onoare aceasta institutie): a avut momente mai bune si mai putin bune care trebuie judecate in context. Poate fi un subiect interesant de discutie (nu de cenzura) in ce masura valorile morale ideale pe care noua ne-ar face placere sa credem ca ar fi caracterizat constant Armata romana, inclusiv de-a lungul regimului impus de ocupantul de la rasarit si perpetuat prin grija cozilor noastre de topor, pot fi considerate ca un fel de certificat de superioritate morala a clubului sportiv al Armatei (actualmente aflat intr-o situatie ceva mai complicata) fata de alte cluburi. Lozincaraia apriorica este daunatoare schimbului real de idei.
In rezumat: nu sustin ca ar trebui sa adoptam ideile si interpretarile lui Alexandru H. sau ale altuia, este insa in folosul tuturor sa le discutam, sa vedem ce este faptic adevarat, ce concluzii se pot trage, ce interpretari alternative exista. Moderatorii au desigur si posibilitatea tehnica de a proceda dupa metoda "despotului luminat" (ca sa citez din clasici inca in viata), insa aceasta metoda este istoric demonstrat ca duce inevitabil la abuzuri si probleme suplimentare.