30-08-11

Analiza

Ultimele doua saptamani si jumatate au insemnat pentru Steaua jucarea unei duble manse de calificare in EL si 3 meciuri in campionat.

Dupa cum ne-a obisnuit de 8 ani incoace, Steaua s-a calificat in fiecare an intr-o competitie europeana, fie ea UCL prin calificare directa sau din postura capului de serie in preliminarii, fie EL, unde a trecut de tururile preliminare, mai mult sau mai putin cu emotii. Important e ca si-a pastrat constanta si si-a aparat blazonul.

Vorba „de acum incepe greul” e litera de lege la Steaua, echipa de pe fostul stadion Ghencea avand reale dificultati sa repete o calificare in primavara europeana, dupa performanta atingerii semifinalelor acum 5 ani, moment dupa care n-a mai fost instare nici macar sa obtina doua victorii in grupe, sau in unele momente niciuna, patand oarecum istoria clubului cu iesirea din competitie de pe ultimul sau penultimul loc.

Undeva s-a rupt ceva si multi ar spune ca e ghinion, ne-a batut D-zeu, iar altii, mai pragmatici ar spune ca e vorba de lipsa de profesionalism si seriozitate in organizarea clubului. Va las pe voi sa alegeti varianta corecta, pentru ca daca o fac in locul vostru o sa spuneti ca va bag cuvinte in gura. Subiectul lipsei de rezultate s-a intors pe toate partile pe site-ul asta, asa ca nu are rost sa-l deschidem si a mia oara, doar ca vreau sa evidentiez acest lucru pentru ca sunt multi care au uitat care ar fi definitia cuvantului „performanta”.

Anul acesta se pare ca Steaua are o grupa accesibila, dar nu a avut oare grupe accesibile si il ultimii 5 ani? Sa fi fost vorba de ghinion si sa nimerim cu adversari mult mai tari, care au prins o zi mai buna decat noi!? Cum da si ghionionul asta, bata-l focul, numai peste aia super pregatiti, motivati si plini de calitati, care mai au si conducatori cu frica de D-zeu. Utopie domnule, nu alta!

La Steaua nu s-a pus niciodata problema lotului, pentru ca, sa ne aducem aminte, acea semifinala de cupa Uefa a fost posibila cu un lot net inferior unora din ultimii 5 ani, cand existau jucatori, dar ei nu stiau sa joace ca o echipa. E valabil si acum, cand Steaua are jucatori capabili dar din necunoscute motive joaca la fel de prost ca anul trecut, sau acum doi ani, sau acum 3 ani s.a.m.d.

In campionat povestea e cam aceiasi, castigam greu, cu sansa si pierdem acolo unde nu ar trebui sa pierdem. Steaua a trecut de U Cluj cu scorul de 2-1 si s-a impiedecat la Ploiesti, unde Astra, o echipa inferioara celei din Cluj-Napoca, parerea mea, a tinut Steaua la respect si a lasat-o sa aiba doar o replica timida prin golul frumos al lui Costea, dupa ce tabela arata deja 2-0 pentru gazde.

A urmat meciul cu cei de la Tg. Mures, o echipa incropita cu bani putini, modesta, cam cum sunt si aia de la Vointa Sibiu, care l-au facut de rusine pe Levi, pardon MM, scuze... Becali. Sunt convins de faptul ca cele doua lovituri de la colt executate de Brandan ar fi fost trimise in directia careului de catre maestrul Banel Nicolita, tabela ar fi aratat la finalul meciului 0-0, intr-un meci cu o adversara care n-a reusit sa lege 3 pase consecutive, daramite sa mai emita si pretentii de a da gol. Printr-o oarecare minune atletul sef, salahorul etern, ratangiu ilustru si pasator in tribuna la al 12-lea jucator, nu a fost lasat sa execute loviturile de la coltul terenului, probabil pentru ca din fericire seful se pregatea de nunta si nu a avut timp sa faca echipa si sa dea directivele de joc, tactica si alea alea...

Una peste alta, Steaua a pastrat contactul cu locurile 1 si 2, respectiv celelalte doua echipe din Bucuresti, cu care impreuna, n-au mai vazut asa clasament dupa 5 etape de... pfuu... nici nu vreau sa stiu de cand.

Urmatoarea etapa avem meci la Medias, cu echipa „profesorului” care ne-a mai dat-o sub nas si in sezonul trecut, pe un stadion gol. Probabil, dupa cum ar spune marele sef si al sau caine de companie, MM, „atunci n-am avut spectatori sa impinga echipa de la spate, acum o sa fie altceva!”
Vreti, nu vreti, Steaua mai are mult pana departe, iar momentul in care o sa putem spune ca echipa are performante ar putea fi mai indepartat decat spera unii.

Personal, calificarea in grupele EL nu inseamna performanta. Trecerea de grupe poate insemna doar in cazul in care nu te da afara urmatoarea echipa, in saisprezecimi. Daca unii asa ganditi, cum ca prezenta in grupe ar fi o mare realizare inseamna ca ori ati simpatizat cu Dinamo, echipa pentru care simpla accedere in grupe reprezinta un miracol, mana divina, dar de la zeii fotbalului, ori nu cunoasteti istoria clubului ros-albastru.

AndyQ