23-05-11

Biata Cupa. Biata Steaua (1968-1978)

In sezonul 1968-1969, ca de obicei, Steaua salva parcursul mai slab din campionat (locul 4) prin Cupa Romaniei. Dupa ce a eliminat pe Ariesul Campia Turzii, cu 4-2 (3-0 la pauza), Minerul Anina, cu 2-1, si Rapid Bucuresti, cu 3-1, Steaua juca in semifinala Cupei impotriva echipei Farul Constanta.

In prima mansa, disputata pe 28 mai, la Constanta, Farul invingea cu 3-2, dupa ce condusese chiar cu 3-1 la pauza. In aceeasi zi, Dinamo spulbera in mansa tur a semifinalei ei, pe Chimia Suceava, cu 5-1. In returul din 4 iunie 1969, Dinamo invingea si in deplasare, cu 3-1, si se califica in finala Cupei. Steaua avea un meci infernal acasa, cu Farul, care rezista cu brio. La pauza scorul era egal, 2-2. Pana la final insa, clasa superioara a militarilor avea sa produca alte trei goluri, Steaua trecand cu 5-2 de marinari, si, cu 7-4 la general, alaturandu-se lui Dinamo in finala Cupei.


Pe 22 iunie, pe stadionul 23 august din Bucuresti, de disputa finala Cupei Romaniei, dintre Steaua si Dinamo. Arbitri erau Aurel Bentu, la centru si Nicolae Rainea si Mircea Rotaru, la cele doua tuse. In fata unei asistente de 45.000 de oameni, Dinamo propunea o echipa redutabila care avea sa dea destui internationali pentru Mexic.

Narcis Coman – Cornel Popa, Sandu Boc, Cornel Dinu, Constantin Stefan – Vasile Gergely, Mircea Stoenescu, Radu Nunweiler – Ion Parcalab, Florea Dumitrache, Mircea Lucescu, sub conducerea lui Bazil Marian, era echipa lui Dinamo.

Pisti Kovacs ii propunea pe Vasile Suciu – Lajos Satmareanu, Bujor Halmageanu, Dumitru Nicolae, Iosif Vigu – Dumitru Dumitriu, Vasile Negrea, Nicolae Pantea – Gheorghe Tataru, Florea Voinea, Carol Creiniceanu.

Steaua a deschis scorul la finalul primei reprize, prin golul lui Florea Voinea, din minutul 43. In minutul 50, Viorel Salceanu intra la Dinamo in locul lui Nunweiler, si chiar in acel minut, militienii egalau, prin golul lui Dumitrache. Golul victoriei steliste avea sa fie adus de catre acelasi Florea Voinea, care reusea golul victoriei, in minutul 75, aducand cea de-a 9-a Cupa a Romaniei in vitrina Stelei, cu atat mai dulce cu cat a fost castigata in fata lui Dinamo.

1968-1969: Steaua – Dinamo: 2-1 (1-0)

XXX XXX XXX


Sezonul 1969-1970 , este oarecum asemanator pentru Steaua, care, dupa despartirea de Constantin, se despartise, la inceputul sezonului, si de Imi Jenei si-si continua procesul de recalibrare a unui statut maxim. UTA, cu o generatie remarcabila, reusea sa castige al doilea campionat consecutiv, cu 39 de puncte, Rapid venind pe 2, cu 37, si Steaua pe 3, cu 34 de puncte, 14 victorii, 6 egaluri si 10 infrangeri, golaveraj 56-37, avand, din nou, cel mai bun atac din tara, dar avand probleme defensive si de concentrare, cu scaderi inexplicabile, la unele meciuri.

Gigi Tataru a fost golgheterul echipei, cu 16 goluri, fiind pe locul 3-4 (alaturi de Sandu Neagu), intr-un clasament dominat de Oblemenco, cu 19 goluri si Dobrin, cu 18. Sa remarcam, totusi, ca liderii clasamentului, au avut, fiecare, cate 3 goluri marcate din penalty, in schimb ce Tataru le-a avut numai din actiune, fiind, astfel, cel mai bun marcator din actiune al campionatului. De pura curiozitate, iata ce cifre aveau alti jucatori in acel an al Mondialului: Dembrovschi-15, Dumitrache, D.Ene - 13, Sasu (Farul), Domide, Adam, Florea Voinea - 11 (3 din penalty), Creiniceanu, Cuperman, Nutu - 9, Tufan, Palceanu, Peronescu - 8, Kallo, Libardi, Stefanescu - 7, Caraman, Naidin, Balan, Dumitriu III - 5, Lucescu, Nunweiler, Fazekas - 4

In primul tur al Cupei Cupelor, Steaua era eliminata de scotienii de la Glasgow Rangers, dupa infrangerea cu 2-0 din deplasare, din turul disputat pe 17 august `69 (goluri Johnston (40 si 43), Steaua nereusind decat un egal alb 0-0, in returul din septembrie, de la Bucuresti.

Iarasi, parcursul din campionat, aflat sub povara unei tranzitii accentuate, a fost salvat de Cupa Romaniei. Dupa ce a trecut de Rulmentul Barlad, cu 4-0, Sportul Studentesc, cu 4-1, campioana UTA, cu 1-0 si FC Arges, cu 3-1, Steaua intalnea in finala pe aceeasi Dinamo (care trecuse de Poli Timisoara, cu 1-0, Jiul, cu 2-1 si Steagul Rosu Brasov, cu 3-1), intr-o repetare a finalei din anul precedent.

Pe 26 iulie 1970, in vara Mondialului mexican, in fata a 30.000 de spectatori si sub fluierul lui Gheorghe Limona, Steaua isi intalnea, din nou, rivala.

Antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor ii trimitea in teren pe Iosif Cavai – Florin Cheran, Lica Nunweiler, Cornel Dinu, Augustin Deleanu – Salceanu, Radu Nunweiler Parcalab, Dumitrache, Lucescu, Ion Haidu.

Pisti Kovacs raspundea cu Suciu – Cristache, Satmareanu, Ciugarin, Vigu – (Titi) Dumitriu III, Ioan Naom, Costica Stefanescu – Voinea, Iordanescu, Creiniceanu (au mai intrat Vasile Negrea si Mihai Mirauta).

Steaua incepea vijelios partida, deschizand scorul inca din minutul 7, prin golul lui Florica Voinea. Cu avantajul de un gol la pauza, Steaua intra la fel de hotarat in repriza secunda, marind avantajul prin acelasi Florea Voinea, in minutul 56. Insistentele militienilor nu au produs decat golul lui Dumitrache, din minutul 79, Steaua invingand cu 2-1, scorul si marcatorii fiind la indigo cu sezonul trecut. A doua victorie consecutiva asupra lui Dinamo, careia Steaua ii nega orice trofeu, adancind-o in furia generata de propria neputinta in fata unei echipe superioare.

1969-1970: Steaua-Dinamo: 2-1 (1-0)

XXX XXX XXX

Sezonul 1970-1971 o gaseste pe Steaua pe locul 3, in spatele campioanei Dinamo (36 de puncte) si al Rapidului (35), cu 33 de puncte, 11 victorii, 11 egaluri si 8 infrangeri, golaveraj 46-31.

In primul tur al Cupei Cupelor, Steaua trecea de Karpati Lvov. Steaua castiga cu 1-0, prin golul lui Tataru (`86), la ucraineni, si facea un 3-3 (Dumitriu III (14), Tataru II (25-11m), Stefanescu (68), respectiv Kulcizki (11), Gabovda (23), Gresciak (90) de mare spectacol, acasa, in formula Suciu - Satmareanu, Halmageanu, Ciugariu, Vigu - Naom, Stefanescu - Pantea, Tataru II, Dumitriu III, D Manea. In turul II, Steaua ii intalnea pe cei de la PSV, care ne spulberau, cu 4-0 la Eindhoven (Veenstra (31), Devrindt (67, 85), Mulders (68) si cu 3-0 la Bucuresti (Veenstra (45, 53) si Van der Kuylen (79)).

Ca de obicei, sezonul era luminat de parcursul din Cupa Romaniei. Dupa ce a eliminat Corvinul Hunedoara (2-0), Steua intalnea in optimi pe FC Arges, la Targoviste. Pe 24 martie 1971, meciul nu putea fi decis, terminandu-se cu scorul de 1-1(1-1,1-1). Regulamentul nu prevedea nici loviturile de departajare, nici rejucarea si nici aruncatul cu banul. Erau doua prevederi in aceasta situatie, cand un joc nu se decidea, nici dupa prelungiri. Echipa din divizia inferioara era declarata castigatoarea si avansa in turul urmator sau, in cazul in care ambele competitoare erau din acelasi esalon, echipa care avea media de varsta cea mai scazuta, era data castigatoare. Echipa mai tanara a fost Steaua, care avansa in sferturi, trecea, in dubla mansa, de Crisul Oradea (5-0 si 1-0), si juca semifinala cu Universitatea Cluj. Dupa 2-2 sub Feleac, Steaua ii spulbera pe ardeleni la Bucuresti, cu 4-0, si se califica, iar, in finala Cupei, unde dadea, iar, peste aceeasi Dinamo (care trecuse de Aurora Urziceni, cu 2-0, Chimia Fagaras, cu 1-0, Progresul Braila, cu 4-1 si Metalul Bucuresti 0-1 si 5-1).

La 4 iulie 1971, Steaua intalnea, pe 23 august, in fata a 50.000 de spectatori si sub fluierul lui Kevork Ghemigean, rivala Dinamo, care fremata din toate energiile sufletului ei securist sa-si ia revansa, o noua infrangere reprezentand o umilinta fara de seaman care ar fi eludat bucuria castigarii campionatului.

Cuplul de antrenori Traian Ionescu/Nicolae Nicusor ii propunea pe Mircea Constantinescu – Cheran, Ion Nunweiler(c), Gabriel Sandu, Deleanu – Doru Popescu, Cornel Dinu, Radu Nunweiler, Viorel Salceanu – Mircea Lucescu, Florea Dumitrache.

Stefan Kovacs raspundea cu Suciu – Satmareanu, Ciugarin, Cristache, Vigu – Vasile Negrea, Ion Naom, Nicolae Pantea – Gheorghe Tataru, Anghel Iordanescu, Dumitru Dumitriu (`70 Aelenei).

Dinamo deschidea scorul in minutul 2, prin Mircea Lucescu. Steaua egala in minutul 23, prin Gigi Tataru, din penalty. Acelasi Tataru ducea Steaua in avantaj, in minutul 30. Dinamo egala, in minutul 58, prin acelasi Mircea Lucescu, din penalty. Victoria Stelei era adusa de acelasi Gheorghe Tataru, care reusea tripla, in minutul 80, si aducea Cupa cu numarul 11 in palmaresul Clubului.

Era a treia finala de Cupa consecutiva, in care Steaua, sub conducerea lui Stefan Kovacs, ii aplica o dureroasa lectie lui Dinamo, careia ii demonstra superioritatea sportiva in meci direct, acolo unde rezultatul nu putea fi contestat si/sau perturbat de nimic, cum se intampla cu dinamoviadele din campionat.

Cele 3 finale consecutive pierdute de Dinamo in fata Clubului Steaua au creat, pentru suporterii stelisti, o stare de satisfactie clara, necastigarea campionatului trecand secundar, in fata demonstratiilor de forta facute in compania adversarei traditionale, si, mai ales, fiind indulcita de perspectivele deosebite pe care le avea acea echipa, cu Stefan Kovacs la timona si cu o noua generatie de jucatori care incepea sa se contureze.

1970-1971: Steaua – Dinamo 3-1 (2-1)

XXX XXX XXX

Sezonul 1971-1972 inseamna despartirea brusca de Stefan Kovacs si instalarea, ca antrenor al Stelei, a legendei Rapidului, Valentin Stanescu, omul care castigase primul titlu din istoria tiganilor. Mana antrenorului rapidist se vede imediat, Steaua coborand de pe locul 3 (la 3 puncte de campioana) in sezonul precedent, pe locul 9 din 16, la 11 puncte de campioana Pitesti, in acest sezon.

Valoarea lui Stanescu si tot spiritul giulestean s-au transferat la Steaua si s-au manifestat plenar, „nea Tinel” reusind marea performanta sa distruga si speranta in Cupa, inca din primul tur.

In 16-imile din 1 martie 1972, Steaua pierdea clar la Politehnica Timisoara cu 2-0. „Specialista” Rapid avea sa castige primul trofeu de Cupa, dupa 30 de ani, in finala cu Jiul (2-0)

Dupa 3 trofee consecutive de Cupa si dupa 6 ani consecutivi cu trofeu (5 Cupe si un campionat), „meseriasul” Valentin Stanescu a reusit performanta unei eliminari rusinoase din primul tur al Cupei si un loc penibil, in campionat.

1971-1972: 16-imi: Politehnica Timisoara – Steaua 2-0 (1-0)

XXX XXX XXX

Sezonul 1972-1973 inseamna continuarea agoniei cu Valentin Stanescu. Locul 6, in campionat si inca o eliminare rusinoasa din Cupa.

In 16-imile din 3 decembrie 1972, golul lui Aelenei aduce calificarea Stelei in fata Minerului Lupeni. Pe 30 mai 1973, o victorie cu 4-1 in fata Stiintei Petrosani, in optimi si, pe 24 iunie, un 1-0 cu U. Cluj, in sferturi.

Semifinala din 27 iunie 1973 este cea rusinoasa din istoria clubului. Steaua a fost eliminata de o divizionara C, Constructorul Galati, dupa un 2-2 in urma caruia echipa din „C” mergea mai departe gratie regulamentului. Inedita finala a fost castigata de Chimia Ramnicu-Valcea, echipa condusa de Dumitru Dragomir impunandu-se cu 3-0 la rejucare, dupa ce primul meci s-a incheiat cu 1-1.

Din lotul Stelei faceau parte, in editia 1972-1973: Haidu, Coman, Iordache – Satmareanu, Ciugarin, Negrea, Halmageanu, Nitu – Lita Dumitru, Vigu, Ion Ion, Sumulanschi, Vlad, Helvei, Dumitriu IV, Traian Stoica – Marcel Raducanu, Sevastian „Bebe” Iovanescu, Pantea, Tataru II, Iordanescu, Viorel Nastase, Aelenei, Stefanescu, Florea Voinea.

1972-1973: semifinale: Constructorul Galati („C”) – Steaua Bucuresti 2-2 (1-1); calificati in finala galatenii, prin regulament

XXX XXX XXX

Sezonul inaugurarii stadionului este sub-mediocru. In campionat, Gheorghe Constantin, instalat principal (pana in iarna) si Titi Teasca (in retur retur) lasa echipa pe locul 6, la final.

In Cupa, dupa un 3-0 cu Poiana Campina, un 3-1 cu SC Bacau, in optimi si tot un 3-1 cu UTA, in sferturi, vine semifinala cu Poli Timisoara.

In 22 mai 1974, Viorel Nastase deschide scorul pentru Steaua, dar banatenii egaleaza pana la pauza si mai marcheaza de doua ori in partea secunda.

Al treilea an fara Cupa, al saselea an fara titlu.

1973-1974: semifinale: Poli Timisoara – Steaua 3-1 (1-1)

XXX XXX XXX

Ca si in ultimii 3 ani, Steaua incepe binisor, duce campionatul pana spre final, pentru ca, deodata, totul sa se rupa. Locul 5 in campionat, sub comanda lui Constantin Teasca si o prestatie dezamagitoare in Cupa.

Dupa victoria din 16-imile disputate in 13 noiembrie 1974, in fata Rapidului Piatra-Olt (6-2), Poli Timisoara face un egal (0-0) si o scoate pe echipa militara din competitie, la penalty-uri (5-4), pe 27 noiembrie 1974, intr-un meci disputat la Deva. Rapid castiga cea de-a doua Cupa (dupa 30 de ani), dupa un 2-1 in finala, contra lui U. Craiova.

Al patrulea an fara Cupa, al saptelea an fara titlu, al patrulea an consecutiv in afara podiumului.

Din lot faceau parte: Iordache, Moraru – Satmareanu, Sames, Anghelini, Ciobanu, Smarandache, Nae Ionescu – Dumitriu IV, Dumitru, Enescu, Aelenei, Ion Ion, Vigu, Tudorel Stoica, N. Ionescu – Iordanescu, Pantea, Nastase, Florin Dumitrescu, Raducanu.

1974-1975: optimi: Politehnica Timisoara – Steaua: 0-0 (5-4 pen.)

XXX XXX XXX

Sezonul 1975-1976 il gaseste pe Emerich Jenei ca antrenor principal, fiind ajutat de Creiniceanu. Si asta se vede imediat. Dupa 4 ani de mari cautari, dupa plecarea lui Kovacs, Steaua reuseste eventul!

Campionatul este castigat la pas, cu 7 puncte peste Dinamo, cu serii de 12 si, respectiv, 15 meciuri fara infrangere, punctate de recitalul ofensiv exprimat in 79 de goluri marcate in 34 de etape.

Parcursul din Cupa incepe pe 29 februarie 1976, la Satu-Mare, Olimpia fiind invinsa cu 4-1 (2-0). Optimile din 16 iunie, de la Deva, aduc un 8-1 (4-0) contra lui FIL Orastie, iar sferturile din 23 iunie un 2-0 (2-0) scurt, impotriva Rapidului Bucuresti. Semifinala din 27 iunie inseamna un 4-2 (3-0) contra lui Bihor Oradea, la Targu-Mures. Incredibil, in doar 2 saptamani s-au disputat optimile, sferturile, semifinala si finala.

Finala s-a disputat pe 30 iunie 1976, pe “23 august”, de la ora 19:00, in fata a 50.000 de spectatori, sub fluierul lui Nicolae Petriceanu.

Steaua: Vasile Iordache – Anghelini, Sames, Agiu, Vigu – Ion Ion, Ion Dumitru, Iordanescu – Troi, C. Zamfir, Marcel Raducanu (`63 Viorel Nastase). Antr.: Emerich Jenei

CSU Galati: Gh. Tanase – Pasquale, Mihai Olteanu, Marta, Sarpe – Paunescu, Mihail Bejenaru (`86 Ene), Georgescu – Valentin Kramer (`71 Teodor Cotiga), Petre Marinescu, Dobre Antr.: Ion Zaharia

Meciul a fost unul de vacanta, disputat la 10 zile dupa terminarea campionatului si la vreo 40 de zile dupa castigarea matematica a titlului, cu stelistii deconectati total, in fata divizionarei secunde.

Dupa un meci dominat teritorial, prin elaborarea cunoscutului joc de posesie, Steaua a infrant rezistenta ambitioasa a moldovenilor prin golul lui Iordanescu (lovitura libera), din minutul 75. In meciul din deschiderea finalei Cupei, Steaua invingea cu 8-1 pe Bacau, in finala campionatului national de juniori.

Dupa 4 ani fara Cupa si 7 fara titlu, Steaua reusea eventul. Cupa cu numarul 12!

1975-1976: Steaua – CSU Galati: 1-0 (0-0)

XXX XXX XXX

Sezonul 1976-1977 este ratat. Titlul este pierdut in ultimele etape, in urma unei infrangeri la Pitesti, unui egal la Iasi si unui egal impotriva Politehnicii Timisoara. Dinamo castiga, cu 4 puncte peste Steaua, care a suferit din cauza accidentatilor si a indisciplinei de la nivelul lotului.

Cupa Romaniei parea o revansa potrivita pentru ratarea titlului. In 16-imi, Steaua o spulbera chiar pe Dinamo, cu 4-1, pe 8 decembrie 1976. In optimile din 27 februarie 1977, Minerul Motru este surclasat cu 6-0 (3-0) la Pitesti, iar in sferturile din 1 iunie, SC Bacau se preda, dupa 3-2 (1-1). Semifinala din 15 iunie inseamna o defilare cu Metalul Bucuresti 4-2 (2-0).

Finala se disputa impotriva echipei de pe locul 3 (4 puncte in spatele Stelei), din campionat, Universitatea Craiova.

Meciul a avut loc pe 3 iunie 1977, pe “Republicii”, de la ora 17:15, sub fluierul lui Ioan Igna.

Steaua: Moraru – Anghelini, Sames, Florin Marin, Vigu – Ion Ion, Ion Dumitru (`59 Aelenei), Iordanescu – Radu Troi, Viorel Nastase (`72 Zahiu), Constantin Zamfir. Antr.: Emerich Jenei (secondat de Carol Creiniceanu)

Universitatea Craiova: Gabriel Boldici – Cornel Berneanu, Nicolae Tilihoi, Costica Stefanescu, Petre Purima – Costica Donose, Ilie Balaci, Aurel Beldeanu – Zoltan Crisan (`85 Negrila), Sorin Cartu, Dumitru Marcu (`56 Rodion Camataru) Antr.: Constantin Deliu

Meci echilibrat, dominat de prestatia exceptionala a lui Ilie Balaci, care centreaza tot jocul. In prima repriza, Steaua beneficiaza de o lovitura de la 11 metri. Desi Iordanescu era executantul obisnuit, Vigu este desemnat sa bata. Sutul violent al fundasului nostru loveste transversala si Steaua rateaza ocazia sa treaca in avantaj.

Repriza a doua aduce deschiderea scorului pentru Craiova, in minutul 50, prin Ilie Balaci, care face o cursa senzationala, finalizata cu gol. In urmatoarele minute, Iordanescu are o ocazie uriasa, dar, in loc sa fie 1-1, se face 2-0, Cartu profitand de o slabiciune a apararii, in minutul 64. Dupa cateva momente, Sames primeste cartonasul rosu, pentru lovirea lui Donose, iar golul cu capul, al lui Florin Marin, din minutul 78, nu mai inseamna decat statistica.

Steaua pierde a treia finala din istorie (dupa cea din 1953, cu Flamura Rosie Arad si cea din 1964, cu Dinamo) iar Universitatea Craoiva o castiga pe prima.

1976-1977: Universitatea Craiova – Steaua 2-1 (0-0)

XXX XXX XXX

Sezonul cu numarul 30, din istoria clubului, 1977-1978, inseamna cucerirea titlului cu numarul 9.

Steaua castiga campionatul la golaveraj, fiind la egalitate de puncte cu Pitestiul lui Dobrin, dar avand +26 (75-49), fata de doar +11 (60-49), pentru argeseni.

Lotul din al 30-lea an de existenta:

Portari: Iordache, Moraru
Fundasi: Anghelini, Florin Marin, Sames, Vigu, Agiu, Nitu
Mijlocasi: Lita Dumitru, Iordanescu, Ion Ion, Tudorel Stoica, Gabi Zahiu
Atacanti: Marcel Raducanu, Radu Troi, Viorel Nastase, Vasile Aelenei, C. Zamfir, Adrian Ionescu si M. Anghel.

Media de varsta a lotului: 24 de ani si 2 luni.

Golgheteri: Iordanescu (19 goluri) si Marcel Raducanu (18 goluri)

Antrenor: Emerich Jenei (ajutat de Carol Creiniceanu si Vasile Zavoda)

Din pacate, momentul nu s-a onorat pe deplin, prin realizarea eventului. Dupa 16-imile castigate in fata Sportului Studentesc, pe 19 februarie 1978, cu 2-0 (0-0), Politehnica Iasi a eliminat-o, in optimi, pe viitoarea campioana, dupa un 2-2 urmat de penalty-uri (6-5), pe 19 aprilie 1978, la Galati.

Dupa 30 de ani de istorie, Steaua castigase 9 titluri de campioana si 12 Cupe ale Romaniei.

1977-1978: optimi: Politehnica Iasi – Steaua: 2-2 (6-5 pen.)

XXX XXX XXX

Pentru perioada 1968-1978, statistica Cupei Romaniei arata astfel:

Steaua Bucuresti: 4 trofee (1969, 1970, 1971, 1976)

Universitatea Craiova: 2 trofee (1977, 1978)

Rapid Bucuresti: 2 trofee (1972, 1975)

Chimia Ramnicu-Valcea: 1 trofeu (1973)

Jiul Petrosani: 1 trofeu (1974)

XXX XXX XXX

Pentru perioada 1968-1978, statistica titlurilor de campioana arata astfel:

Dinamo: 3 titluri: 1971, 1973, 1975

Steaua Bucuresti: 2 titluri: 1976, 1978

UT Arad: 2 titluri: 1969, 1970

Arges: 1 titlu: 1972

Universitatea Craiova: 1 titlu: 1974

XXX XXX XXX

Total statistici Cupa Romaniei, dupa 41 de editii, in 1978:

Steaua Bucuresti: 12 trofee: 1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1966, 1967, 1969, 1970, 1971, 1976

Rapid Bucuresti: 9 trofee: 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975.

Dinamo Bucuresti: 3 trofee: 1959, 1964, 1968.

Ripensia Timisoara: 2 trofee: 1934 si 1936.

ITA Arad (Flamura Rosie Arad): 2 trofee: 1948 si 1953.

Universitatea Craiova: 2 trofee (1977, 1978)

CFR Turnu-Severin: 1 trofeu: 1943

Metalul Resita: 1 trofeu: 1954

Progresul Oradea: 1 trofeu: 1956

Stiinta Timisoara: 1 trofeu: 1958

Progresul Bucuresti: 1 trofeu: 1960

Ariesul Turda: 1 trofeu: 1961

Petrolul Ploiesti: 1 trofeu: 1963

Stiinta Cluj: 1 trofeu: 1965

Rapid Bucuresti: 1 trofeu: 1967

Chimia Ramnicu-Valcea: 1 trofeu (1973)

Jiul Petrosani: 1 trofeu (1974)

XXX XXX XXX

Situatia titlurilor de CAMPIOANA a Romaniei, pentru perioada 1910-1978, statea in felul urmator:

Steaua: 9 titluri: 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978

Venus: 8 titluri: 1920, 1921, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940

Dinamo: 8 titluri: 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975

Chinezul Timisoara: 6 titluri: 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927

UTA Arad (ITA Arad, Flamura Rosie UT Arad): 6 titluri: 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970

Ripensia Timisoara: 4 titluri: 1933, 1935, 1936, 1938,

Petrolul Ploiesti: 3 titluri: 1958, 1959, 1966

Olympia SC Bucuresti: 2 titluri: 1910, 1911

Colentina AC Bucuresti: 2 titluri: 1913, 1914

United AC Ploiesti: 1 titlu: 1912

Prahova Ploiesti: 1 titlu: 1916

Romano-Americana Bucuresti: 1 titlu: 1915

Coltea Brasov: 1 titlu: 1928

Juventus Bucuresti: 1 titlu: 1930

UDR Resita: 1 titlu: 1931

Unirea Tricolor Bucuresti: 1 titlu: 1941

ICO Oradea: 1 titlu: 1949

FC Arges Pitesti: 1 titlu: 1972

Universitatea Craiova: 1 titlu: 1974


XXX XXX XXX

In raport cu Dinamo, in deceniul comun de existenta, cu numarul 3, 1968-1978, Dinamo are 3 titluri de campioana, fata de doar 2 ale Stelei, dar nu are nicio Cupa, fata de cele 4 ale Stelei, dintre care 3 pierdute chiar in meci direct, in finala Cupei, in editii consecutive.

Dinamo: 3 campionate (`71, `73, `75) si 0 Cupe

Steaua: 2 campionate (`76, `78), 4 Cupe (`69, `70, `71, `76)

Steaua-Dinamo: 6-3 la trofee (perioada 1968-1978)

XXX XXX XXX

In raport cu Dinamo, la sfarsitul lui 1978, dupa 30 de ani comuni de existenta:

Titluri de campioana:

Dinamo: 8 campionate: 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975

Steaua: 9 campionate: 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978

Cupe ale Romaniei:

Dinamo: 3 Cupe: 1959, 1964, 1968

Steaua: 12 Cupe: 1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1966, 1967, 1969, 1970, 1971, 1976

Total palmares, pentru 3 decenii de existenta, pana in 1978:

Dinamo: 11 trofee;

Steaua: 21 de trofee;

XXX XXX XXX

La sfarsitul a 30 de ani de existenta, in 1978, Steaua Bucuresti devenise cea mai titrata echipa din intreaga istorie a fotbalului romanesc, avand in palmares 9 titluri de campioana si 12 Cupe ale Romaniei, record pentru fiecare dintre competitiile cu vechime de 68, respectiv 45 de ani.

(va urma...)

Filip Pindean