Coruptia in Romania este la cote alarmante, o stim toti. Indiferent despre ce domeniu vorbim, justitie, sanatate, turism, institutii de stat, consilii locale etc etc avem de-a face cu aceleasi mizerii. Cum pestele se impute de la cap evident ca toti ne intoarcem privirea spre cei pe care i-am votat sa ne reprezinte interesele.
Dar interesele noastre nu au primat niciodata. Tara este condusa de o gasca de shmekeri preocupati in mod special de interesele personale. Inaintea lor fraiele au fost in mainile altei gasti cu acelasi mod de operare.
Problema majora in momentul de fata este ca alternativa care ni se ofera este sa dam jos gasca actuala si sa reinstauram vechea gasca asezonata cu cateva figuri noi. Nu ma incanta deloc. Luand in calcul forta media de care dispune opozitia imi este chiar mai frica de ce ne asteapta. Pe langa coruptia care probabil se va mentine vom avea de-a face si cu o musamalizare si manipulare mult mai mare.
Sunt convins ca acelasi sentiment de neputinta il avem toti si aceeasi debusolare ne domina cand suntem pusi sa alegem intre mai multe rele. Pe acest fond de abandonare evident ca ne intrebam: de ce sa iesim in strada?
Eu ies pentru ca imi doresc ca macar o data sa reusim sa ne coalizam si sa fim perceputi ca o forta. Daca milioane de oameni ies in strada sper sa reusim sa ii facem sa tremure putin. Visul meu este ca toti cei din functii de conducere sa invete ce este responsabilitatea si sa conduca cu frica, frica de popor, frica de cei 22 de milioane de fraieri care pot iesi oricand in strada sa ii ingroape sub o ploaie de pietre.
Mi-as dori sa putem da o lectie nu doar celor care sunt acum la conducere dar si celor care o sa urmeze. Sa fie constienti ca pentru tot ce fac pot fi trasi oricand la raspundere de popor. Si cel mai mult mi-as dori sa fie o lectie importanta pentru noi ca atunci cand suntem nemultumiti sa avem curajul sa luam atitudine.
Deliric.