Mie personal , mi se pare remarcabil ceea ce au realizat ucrainenii. Nu vreau sa fac si acea comparatie legata de forta economica a acestui stat si a noastra.
Campionatul lor (fondat in 1992) daca nu ma-nsel a cunoscut o ascensiune extraordinara. Practic mostenirea URSS ca si brand a fost strict Dinamo Kiev. Un club-federatie in anii '90 care a stiut sa se si vanda. Nu puteai spune nimic despre campionatul lor, fiindca puteai pune semnul egal intre Ucraina si Dinamo Kiev. Si aici intervine paralela pe care vreau sa o fac. Nu e deloc de neglijat similitudinea cu un alt club "estic" ce are un palmares chiar mai bogat.
Asadar anul 1992 probabil ne-a gasit pe noi, pe romani cu un plus de notorietate. Si totusi de unde aceasta decadere la noi ?
Am stat mereu si m-am gandit la faptul ca intr-adevar pentru investitiile ce aveau sa vina dupa anul 2000 in Ucraina este responsabila performanta Kiev-ului din 98-99. Performanta care la randu-i se explica printr-o simpla analiza demografica : dintr-o "arie de selectie" de 48mil.loc (2001), era imposibil de imaginat ca nu va iesi o generatie de "aur". Si totusi in aceeasi perioada, in Romania ies la iveala generatii considerate de multi specialisti chiar mai talentate decat cea a lui Hagi.
Si aici imi expun o teorie (proprie) despre care nu pot afirma cu certitudine ca este si adevarata si anume ca exportul masiv de jucatori a creat aceasta discontinuitate valorica in campionatul intern. In vreme ce impanzeam Europa cu "stranieri" (prea multi, sa prinda toti un loc la nationala), cluburile noastre (Steaua in special) nu mai puneau nimic in loc, iar campionatul tarii vecine "fierbea" valori proprii pe care nu le exporta (va rog daca aveti mai multe cunostinte sa ma contraziceti, dar eu nu imi aduc aminte de stranieri ucraineni inainte de marea performanta din '99). Astfel in timp ce Steaua Bucuresti prinde doar 3 editii in grupe CL, Dinamo Kiev obtine 5 calificari intre 95-01 (doua sezoane pauza, '95 - pentru coruptie, '96 - nu se califica). Sigur, au urmat dupa '98 (an in care Steaua nu s-a mai calificat, in dauna celor de PAO) doua sezoane rusinoase pentru cele doua campioane ale Romaniei (Rapid si Dinamo), ceea ce era de asteptat fiindca Steaua secase "fantana" nationala, iar apoi (dupa 2000) a urmat potopul.
Sa nu va imaginati ca vecinii nostri aveau baze de pregatire moderne, caci infrastructura sportiva era tot monestire comunista - Kiev juca pe un stadion demn de "groapa" in campionat si se folosea de Olimpik strict pentru CL, care avea ceva modernizari impuse de UEFA - fapt care nu i-a impiedicat sa faca performanta.
Dupa anul 2000 fotbalul lor cunoaste o revolutie, sub imperiul unor reforme anti-coruptie (presedintele federatie nu mai este acelasi cu cel al lui Dinamo) si a succesului obtinut de echipa din capitala, in fotbalul ucrainean incep sa apara si investitiile. Pentru inceput, la Donetsk se contruieste o noua baza sportiva, iar aria de selectie a jucatorilor se extinde la tot spatiul ex-comunist, precum si Africa (mi-aduc aminte ce zile negre ne-a facut Idahor). Continuitatea din prima competitie europeana, precum si faptul ca jucatorii echipei din '99 confirma in Occident, ridica si mai mult gradul de notorietate, din ce in ce mai multi jucatori si antrenori valorosi fiind dispusi sa incerce o noua provocare in Est. Sahtior reuseste sa se impuna ca un al doilea pol de putere si incet, incet se ridica toata Liga (acum si cu sud-americani), dupa '05 remarcandu-se alte doua echipe Harkov si Dnipropetrovsk.
In prezent rezultatele acestui proces se vad : prezenta an de an, plus depasirea fazei grupelor in C1, atractivitate pentru investitori, infrastructura, etc.
"Premier League"-ul lor urca pe un meritat loc 7 in clasamentul UEFA al campionatelor , iar Dinamo Kiev si Sahtior ocupa locurile 25, respectiv 13 in clasamentul cluburilor. Valoarea loturilor este si ea un alt criteriu, care-i impune in elita europeana : Dinamo Kiev - 145.900.000 EUR, Sahtior - 140.200.000 EUR, Harkov - 86.350.000 EUR , Dnipropetrovsk - 85.850.000 EUR, la care se adauga alte 3 formatii cu un lot valoros pentru Europa de Est (Lvov, Odessa si Metalurg Donetsk 19.000.000 EUR).
Nu stiu in ce masura investitiile pe care le-au plasat in jucatori straini au afectat fotbalul "national" , fiindca nu sunt specialist, nu cunosc felul in care merg lucrurile astea in Vest si nu mai urmaresc fotbalul intern din alte tari cam din 2003 (eram si eu mic si ma fascina Arsenal-ul lui Wenger) - deci rezumate, stiri, statistici, aici se limiteaza cunostintele mele. Este intr-adevar de admis si faptul ca valoarea completa si complexa a fotbalului national nu se limiteaza doar la competitia interna, ci si la cea a reprezentativelor si a jucatorilor internationali, motiv pentru care despre fotbalul ucrainean nu putem spune ca se ridica la nivelul celui olandez, portughez sau chiar belgian.
Dilema pe care o am eu pleaca de la faptul ca noi romanii si Steaua in particular, desi am plecat la drum in 1990, tot dupa comunism si chiar cu o fundatie fotbalistica mai solida decat vecinii nostri, nu am reusit sa realizam aproape nimic. Putem da vina pe lipsa de cultura "capitalista" pentru a ne explica lipsa unei gestionari decente, dar si ucrainenii tot de acolo au plecat.
Nu am vrut sa pun in balanta forta economica a Ucrainei cu cea a Romaniei, fiindca desi exista o prapastie aici, consider ca nu asta ar fi principala cauza a compromiterii acestui sport in tara noastra. Ducand ideea mai departe, pot sa ma uit la fotbalul ex-iugoslav si sa observ ca nu ne-am detasat de ei, la multe capitole ei stand chiar mai bine, desi au trecut prin razboaie si secesiuni, lucru valabil cel putin in ultima parte si pentru cehi/slovaci. Vine randul Poloniei (tot membra UE), o tara cu o populatie de doua ori mai numeroasa, privata de un fotbal puternic, dar care are scuza unei traditii fotbalistice putin mai modeste (si aici chiar zic putin, ca imi vin in cap performantele nationalei lor) - ciudat si cazul lor.
In final, sunt convins ca sunt multi factori, insa prin prisma anumitor fenomene inexplicabile , tot ceea ce am argumentat comparativ mau sus ramane "the curious case of romanian football". Daca am spus informatii eronate, va rog sa ma corectati si totodata vreau sa nu se inteleaga ca sunt impotriva "exportului", ci ca am doar o viziune mai "eco" (vinzi un jucator - exact ca taierea unui copac - dar trebuie sa pui si ceva in loc) si cred cu tarie intr-un echilibru intre performantele la nivelul reprezentativei (implicit si stranieri) si cele la nivelul echipelor de club (un campionat valoros si competitiv), un fel de "dezvoltare durabila".
Draga Adrian, asadar iti spun pentru ultima oara - de data asta ma voi tine de cuvant si nu-ti voi mai raspunde - sa nu mai compari fotbalul romanesc cu cel uncrainean, respectiv pe Steaua Bucuresti cu Sahtior Donetsk sau Dinamo Kiev. Este futil, este in acelasi timp si o pierdere de timp si pe deasupra o rasucire a cutitului in rana. Aceasta "schisma" intre hazna si elita n-a inceput de ieri de azi , ci de mai bine de un deceniu, iar in conditiile actuale prapastia s-a adancit si mai tare. In momentul in care vezi ca apar sloganuri "against modern football", ca vesticii isi ridica ei intre ei problema "ruperii tectonice" dintre "superi-puteri" si restul elitei, pai nu poate fi decat un abis intre hazna si elita.
Cand si daca va exista revirimentul la noi, nu va incepe cu mureseni, porumboi, ianci-canci, mititei, ciobanei, negoiti si sa fi convins ca va fi un proces foarte lent si in niciun caz exploziv si revolutionar, cu retrogradari, urmate arabi care bat la usa cu lingouri de aur.
Asta este apelul la ultima farama de simt al realitatii care ti-a mai ramas si te rog sa excluzi din aceste comparatii si Belgia, Grecia, Turcia si Rusia.