Novak Martinović

I-am ajutat si in 99?

Ooooooo, da. I-am ajutat atat in 99, cat si in timpului razboilui din Iugoslavia. Faptul ca le-am pus americanilor la dispozitie aeroportul din Timisoara (pe care intre noi fie vorba, nu l-au folosit deloc), nu insemna ca le-am facut vreun rau. Practic la cat rau fac ei romanilor din Timoc, pot spune ca ne-am comportat chiar civilizat cu ei. Nu uita ca atunci le-am trimis mai multa benzina decat si-ar fi putut inchipui vreodata cineva. Pe langa traficul cu benzina, care se facea atat pe Dunare, cat si la granitele de uscat, cand treceau zilnic sute de automobile cu rezervoare sub sasiul acestora, a mai existat cel putin o conducta cu benzina care pornea de la Drobeta Turnu Severin pana peste Dunare, la "fratii nostri". Practic, daca nu am fi fost noi, fara exagerare iti spun, Serbia nu ar mai fi existat pe harta Europei, si asta inca din timpul razboilui din Iugoslavia.

Totusi, nu mi-ai raspuns la intrebare... Cand si cu ce ne-au ajutat sarbii pe noi de-a lungul istoriei? De ce noi ii consideram fratii nostri pe sarbi (desi, repet, nu ne-au ajutat cu nimic niciodata), in timp ce ei inca din vremea lui Tito invatatu in clasele gimnaziale la lectile de istorie, cum ca noi suntem cei mai mari dusmani ai Iugoslavilor?

Am scris foarte rar pe acest forum in primul rand datorita faptului ca nu sant stelist. Ba din contra.

Insa acum simt nevoia s-o fac si imi exprim intreaga compasiune pentru bietul galamaz si mai ales aprobarea totala a gestului sarbului. Eu, sa fiu sincer, l-as fi calcat pe cap cu ghetele pe nenorocit. Asa ceva eu nu am auzit, sa bati un fotbalist pe teren. Este o rusine nationala. Petrolul ar trebui suspendat din campionat, huliganul 10 ani de puscarie, firma de paza ridicata licenta, jucatorii ploiesteni anchetati iar sarbul decorat. Dar e intamplator oare faptul ca e sarb?

Apropo de discutile legate de Serbia si minoritatile romane... Probabil ca Novak intra si el pe acest forum si vede ceea ce se discuta, mai ales ca, asa cum spunea cineva mai sus, acest fotbalist chiar ne intelege si vorbeste limba. Asa ca, vreau sa il asigur pe Novak de faptul ca il respect foarte mult pentru devotamentul ce il arata fata de Steaua si de culorile ros-albastre, si sa ii multumesc pentru gestul sau din meciul cu Petrolul. A dat dovada de respect, de atitudine si de atasament fata de suporterii Stelei si de colegii lui. Mai mult decat atat, il respect pentru faptul ca ne-a invatat limba intr-un timp atat de scurt, un lucru demn de toata stima.

Totusi, nu mi-ai raspuns la intrebare... Cand si cu ce ne-au ajutat sarbii pe noi de-a lungul istoriei?

Uita-te prin istorie sa vezi niste pacte deosebit de bune pentru Romania. In 41 am facut o alianta militara si am recunoscut Croatia. Romania nu joaca duplicitar, nu.

Cat despre benzina, speculatii sau ... nu.

Da, dar totusi in acelasi an, 1941, Hittler a vrut sa ne dea Banatul Sarbesc, in timp ce Antonescu a refuzat acest lucru, desi, trebuia anexat, intrucat Banatul este pamant romanesc (inca un bine facut sarbilor, pe care nu il meritau). Cred ca aici Antonescu a facut o mare greseala cand nu a luat Banatul de la sarbi, si cand nu a revendicat Timocul, dar asa a fost sa fie. Legat de alianta militara... ea a fost facuta cu intreaga Iugoslavie, nu doar cu Serbia. Deci si cu Slovenia, Bosnia, Croatia, Macedonia, sau Muntenegru.

Ca fapt divers, iti recomand acest articol: http://cristiannegrea.blogspot.com/2011/05...-si-sarbii.html

este foarte interesant, si foarte bine argumentat, cu citate din presa romaneasca ale acelor vremuri.

- Novak, cum s-a simtit din teren acest meci?

- N-a fost deloc usor, dimpotriva mi s-a parut infernal de greu. Dar cu asa joc, cum am avut in această seara putem realiza multe lucruri. Vă spun sincer, simt că sintem un grup care putem face performanță.

- Tot stadionul a fost la picioarele tale.

- Cind i-am vazut pe toti oamenii de pe stadion că se ridică in picioare atunci cind am intrat pe teren, cind am vazut mesajele de pe tabela din tribună si de peste tot, nu mi-a venit să cred că e posibil asa ceva. E incredibil ce traiesc, parcă sunt intr-un vis. Tuturor celor care mi-au dat mesaje de incurajare, tuturor care au fost alaturi de mine in ultimele zile, tuturor celor de pe stadion, care au venit in numar mare, le spun atit: vă multumesc, această mare victorie vă apartine.

- V-a inrait si pe voi, jucatorii, incidentul de la Ploiesti?

- Acest meci l-am jucat si cu inima, asa se cîștigă multe meciuri. Să fim toti impreuna Să fim toti pentru unul si unul pentru toti. Asta inseamnă atitudine de mare echipa asta inseamnă să fii echipă adevarata

- Sperati la calificare?

- Avem moral fantastic după acest succes, privim in viitor cu mare incredere. Vrem primavara europeana vrem titlul de campioni, eu sunt sigur că putem să ne atingem aceste obiective.

- Ți-a fost frică vreun moment in acest meci cu Maccabi?

- Da, recunosc. Mi-a fost teamă la 2-2, mi-a fost teamă si la 3-2. Eram in 10 jucatori, insă am aratat lucruri mari, dincolo de fotbal. Am demonstrat că avem caracter, am aratat că avem Dorință, că avem atitudine, că sintem un grup, că avem unitate, iar cind ai toate astea, nu te poate doborî absolut nimic. Ne-am marit sansele de calificare prin această victorie, dar asta nu inseamnă că ne-am si calificat. Trebuie să raminem concentrati, cu picioarele pe pamint.

- Dacă se va mai repeta vreodată ce s-a intimplat duminica trecută la Ploiesti, o să reactionezi la fel?

- Nu stiu... Atunci asa am simtit că trebuie să reactionez. Aveam pe mine tricoul Stelei, trebuia să sar să apar Steaua, să-l apar pe Galamaz, să-mi apar colegii. Eu asa am fost crescut de mic, să nu mă dau la o parte cind familia din care fac parte are de suferit. Ă'sta sunt eu. Totusi, vreau să mai spun ceva legat de ce s-a petrecut la Ploiesti.

- Ce anume?

- Sper să nu mai am parte niciodată in viata mea de asa ceva. Oamenii trebuie să inteleagă că fotbalul este un sport la care lumea vine si se uită cu placere, oamenii, copiii trebuie să vină la stadion fară teama să vadă un lucru frumos, nu să fie intimidati. Să nu schimbam menirea acestui superb sport care e fotbalul.

- Cum ai primit propunerea suporterilor de a te pune capitan?

- Înseamnă enorm. Să fii capitanul Stelei Bucuresti e incredibil, realmente fantastic. E, si nu exagerez cu nimic, momentul de referință al carierei mele de jucator de pină acum.

- Cui dedici această victorie?

- Trebuie să mai spun? Suporterilor. Am pierdut la Haifa 0-5 si au venit 50.000 de oameni la derby-ul cu Rapid. Am pierdut 0-2 in Cupa Romaniei si azi au venit aproape 40.000. Asa ceva nu există la multe echipe in lumea asta. Steaua e privilegiată că are asemenea suporteri si de-asta sunt fericit că in această seară plec acasă stiind că am facut fanii bucurosi. Asta e cea mai frumoasă satisfactie pentru un fotbalist.

gsp

bun, tot respectu pentru tine Novak !!!

- Novak, esti deja de trei ani in Romania. Te-a surprins ceva din ce ai gasit aici?

- Impresia in Serbia nu e bună despre Romania. Adică e imaginea aia a crizei, a comunismului. Dar cind am venit la Tirgu Jiu mi-am dat seama că realitatea e mult mai buna

- Dar care e exact impresia sirbilor?

- Parintii mei, dar si alti cunoscuti mi-au povestit că au fost in Romania si n-au gasit să cumpere blugi, nuci, ochelari. Asta pe timpul comunismului. Cind am semnat cu Pandurii l-am sunat pe bunicul meu, să-i spun că am progresat, că am ajuns intr-o ligă mai buna I-am spus "sunt in Romania!". "Au! Îmi pare rau", a reactionat. I-am explicat că fotbalul e mai bun, tara e OK.

- Cit timp ti-a luat ca să inveti limba?

- În sase luni am ajuns să vorbesc romaneste. După o jumatate de an intelegeam tot. Știu si să scriu in limba romana fiindcă si in sirbă există t s Și nu sunt diferente intre modul de scriere si cum se citesc cuvintele.

- Bucurestiul e diferit mult de Belgrad?

- Belgradul are, la fel ca Bucurestiul, monumente, cladiri interesante, doar că acolo nu e traficul de aici. În Bucuresti e complicat să ajungi la serviciu din cauza circulatiei, acolo nu există problema asta.

- Cind ai fost ultima oară acasa

- Am avut niste probleme cu pasaportul... Am fost acum două luni.

- Și mai există acele cladiri darimate?

- Da, sunt tot acolo si tot darimate de la bombardamentul din 1999. Ministerul Apararii a fost bombardat, spre exemplu, si a ramas asa.

- Sirbii le-au lasat asa ca să-și amintească mereu prin ce au trecut?

- Nu cred... E ceva ce noi am trait, nu ne trebuie o gramadă de moloz ca să ne aducem aminte. Știu că au fost niste probleme cu restaurarea acelor cladiri. Unii voiau să le refaca să investeasca dar altii n-au fost de acord să le dea lucrarile.

- Tu ce tii minte de la bombardament?

- Aveam 14 ani. Îmi amintesc că eu n-am intrat in buncar, nu mai stiu de ce, fiindcă majoritatea oamenilor au facut asta. Erau concerte in fiecare seara Cei mai faimosi cintareti din Serbia cintau in centrul orasului si se stringeau foarte multi oameni. Imaginează-ți că deasupra orasului erau avioane care lasau bombe si noi cintam sau ascultam muzică strinsi in centrul Belgradului! Am fost incredibil de uniti atunci noi, sirbii.

- Ce faceai in acele zile?

- Eu aveam antrenamente, meciuri, viata a continuat la fel.

- Ce simti cind vezi cladirile darimate?

- Acum, cind mă uit, mă minunez cum s-a ajuns să trimiti bombe atit de precis, intr-un punct clar! sunt impresionat că există o asemenea tehnologie, asemenea precizie!

- Traind in Romania, iți lipseste ceva din ce ai lasat acasa

- Normal, imi lipseste familia, imi lipsesc prietenii. Inima e tot timpul lingă ai mei, mă simt foarte legat de familie, de oamenii pe care i-am lasat acasa de parinti. Dar e meseria mea, nu am ce face!

- Ce faci cind ajungi acasă după antrenamente?

- La mine in bloc am sală de forță, saună si piscină si merg acolo ca să mă refac. În general, caut să-mi creez o stare de liniste, să fiu cit se poate de calm. Să uit de toate si să scap de stres.

- Te surprinde reactia pe care au avut-o suporterii față de tine, amploarea ei?

- E fantastic ce mi se intimplă! Am primit o gramadă de mesaje pe facebook, atit de multe incit n-am putut să le raspund tuturor si-mi pare rau. N-am putut fizic să le raspund, atit de multi oameni mi-au scris! Mi-au scris si dinamovisti, si rapidisti. "N-o să suport Steaua niciodata dar te respect pentru ce ai facut la Ploiesti!" si semnau "un rapidist" sau "un dinamovist".

- Te-au impresionat?

- Asta mi-a confirmat că a fost corect cum am reactionat eu. Nu aveam nevoie să-mi spună cineva că am procedat bine, era de ajuns că asa am simtit pe moment si la fel privesc si acum gestul, dar mesajele oamenilor au venit ca niste confirmari.

- Acum ti-e teamă s-o mai iei pe prietena ta la meci?

- Nu mi-e frica nu mă gindesc că cineva s-ar putea razbuna pe mine. Am iesit in ultima vreme in magazine, in malluri si lumea care m-a recunoscut a vrut să se pozeze cu mine sau să semnez autografe. Uite, o dată a aparut un baiat in fata hotelului, după antrenamentul oficial dinaintea meciului cu Maccabi. M-a strins in brate si a zis "Novak, te pup!". Baietii din echipă faceau misto de mine "El e iubita ta?". Dar mă impresionează astfel de momente, m-am simtit incredibil de bine cind m-a imbrățisat acel tinar.

- Ce crezi că inseamnă pentru cariera ta acest moment?

- Dintotdeauna am visat să fac ceva important, nu sintem toti asa? Probabil că si voi visati la un moment de glorie. Eu simt acum că-mi traiesc visul!

- E interesant că a fost vorba despre un sirb, fiindcă si voi aveti suporteri foarte agresivi. Există vreo explicatie pentru care fanii din Romania si din Serbia, ca si cei din alte țări estice, sunt atit de rai?

- Ar trebui să avem trei ore in care să vorbim doar despre asta ca să-ți explic. În Serbia se intimplă multe lucruri pe care nici macar nu le stiti. Acolo ti-e frică să mergi cu copilul sau cu nevasta la stadion. Luptele dintre suporteri nu inseamnă injuraturi si cite un pumn din cind in cind, ca la Bucuresti. La Belgrad, conflictele se duc cu pistoale, sunt atacati dur Politistii. E un razboi adevarat, in care oamenii se caută unii pe altii in oras in baruri sau in casele lor. Pină la urma e vorba despre lege. În Anglia a fost cum e acum in Serbia, dar au inasprit pedepsele si le-au aplicat, asa că suporterii au inceput să se gindească la consecinte si au incetat violentele.

- Deci e ceva ce tine de tară si de legislatie, nu de felul de a fi al oamenilor?

- Cum e tara, asa e si fotbalul. Noi, sirbii, voi, romanii, sau bosniacii, bulgarii nu sintem mai prosti sau mai lenesi decit germanii, francezii ori englezii. Doar că ei duc o viață linistita pe cind in estul Europei oamenii au acumulat frustrari pe care le descarcă uneori pe stadioane. Saracia, nesiguranta in privinta viitorului fiecaruia sunt lucruri importante cu care se confruntă oamenii din zona asta a continentului.

- E ceva ce romanii ar trebui să invete de la sirbi?

- Hmm...Nu-mi dau seama ce sfat v-aș putea da. M-am plimbat mult prin Romania in ăștia trei ani pe care i-am petrecut aici si am fost impresionat de tot ce am vazut. Aveti o tară minunata foarte, foarte frumoasă si cu totii ar trebui să fiti fericiti.

- Poate ar trebui să invățăm acea solidaritate pe care ai pomenit-o cind ai povestit despre cum sirbii mergeau la concerte in timpul bombardamentelor?

- Nu vă doresc să aveti parte de bombardamente ca să vă demonstrati solidaritatea! Știi cum sunt sirbii? Cind e pace si liniste, ne certam intre noi. Devenim uniti doar cind există un pericol din afara Citeodată am impresia că sirbii si romanii formează aceeasi natie.

- Zi-ne o mincare traditională sirbeasca

- Plescavita. Carne de mici bagată intr-o chifla E mincarea traditionala Și noi avem mamaliguță, sarmale, doar că se numesc altfel.

- Esti ortodox, nu?

- Sintem ortodocsi după calendarul vechi. Deci sarbatorim Craciunul pe 7 ianuarie. Nu merg zilnic la biserica dar merg destul de des.

- Ce-ți mai place să faci?

- Îmi place muzica si obisnuiesc să cint. Dar numai cind sunt singur, că nu mi se pare sigur pentru oamenii care m-ar asculta. Ha, ha, ha! În general, cint muzică sirbească sau din Croatia si din Bosnia, țările care au aceeasi limbă ca a mea.

(Intervine Aleksandra: "Nu doar cinta mai si scrie!")

- Ce scrii? Versurile cintecelor pe care le asculti?

- Aa, nu! Scriu poezii. Am foarte multe, sute. Mă gindesc să le public la un moment dat. Scriu despre iubire, dar uneori si după ce vad un film deschid calculatorul si scriu ceva.

- Deci scrii la tastatura nu cu pixul pe foaie?

- N-am mai scris de mină de foarte mult timp, cred că stiti si voi cum e, si din cauza asta nu mai scriu foarte frumos. Asa că prefer să scriu in continuare la calculator. E si mai simplu: intru in folder, deschis un fisier, scriu si salvez. Nu sunt nevoit să umblu cu hirtii.

- Ce inseamnă fotbalul pentru tine?

- Am inceput să joc la sapte ani. Tot ce am facut in viață a fost pentru fotbal. Mă sperie gindul că va veni o zi cind va trebui să mă las. Mi-e frica pur si simplu!

- Ai vazut vreun film recent?

- Un film? (O intreabă pe prietena lui). Aaa, da! "Apă pentru elefanti". Mi s-a parut asa...romantic.

"Nu mai batusem pe nimeni de cinci ani"

- Cind te vei casatori?

- Cind? (Aleksandra pricepe despre ce e vorba si insistă rizind: "Cind? Cind? Cind?"). Îmi doresc o familie, copii. Am o relatie care durează de multă vreme si e valoroasa asa că va veni si clipa casatoriei. Voi, ziaristii, oricum aflati orice, asa că poate o să vă dau mailuri să vă anunț eu, asa scap de grija asta.

- Ce te face fericit?

- Fotbalul e sursa mea de fericirie. Nu-mi dau seama dacă voi fi mai fericit cind se va naste primul meu copil, spre exemplu. Poate că da. Dar acum nu cunosc fericire mai mare ca fotbalul.

- Te sperie ceva groaznic?

- Mi-e teamă un pic de zborul cu avionul. În rest, nu mi-e frică de nimic. M-am obisnuit să iau viata asa cum e ea, cu toate aspectele negative pe care le contine.

- Există vreun om pe care il admiri?

- Admir oamenii care nu se vand, nu renunță niciodată la principiile lor doar ca să se descurce mai bine la un moment dat. Adevarul e că voi, romanii, faceti asta cam des.

- Da, si noi mai vorbim despre o anume abilitate care i-ar caracteriza pe romani...

- Abili, exact, asta e cuvintul! Sinteti abili!

- Care a fost cea mai mare extravaganță pe care ai facut-o in viata ta?

- Reactia pe care am avut-o la Ploiesti a fost cel mai ciudat lucru pe care l-am facut vreodata Întelegeti că nu sunt un tip dur, agresiv, de data asta a fost o exceptie, cind l-am lovit pe acel suporter! Nici macar n-am mai trecut prin asa ceva, ca un fan să patrundă pe gazon in timpul unui meci Alte extravagante nu mai am. Persoanele care mă cunosc chiar spun despre mine că sunt un conservator exagerat.

- Cit timp trecuse de cind lovisesi pe cineva, pină la scena cu suporterul?

- Acum vreo cinci ani, cred. Eram in Belgrad, in masina si a aparut un baiat beat sau drogat. M-am aparat, normal. Ce era să fac? Să stau si să-l invit "Bate-mă!"? Orice baiat a participat macar la o bataie. Cine spune că nu e adevarat minte!

- Care a fost cea mai frumoasă calatorie pe care ai facut-o?

- Cel mai frumos a fost pe insula Hvar, care apartine Croatiei. E incredibil de frumoasă si e perfectă pentru cupluri, e foarte romantica

- Vezi vreun defect al tau?

- Poate sunt prea impulsiv. Dar asta mi-a adus si beneficii, si probleme.

- Ai vreun motto?

- Mă gindesc că nimic din ce fac nu e degeaba. Cind am venit la Steaua, nu prindeam nici macar primii 18. Adică eu mă trezeam dimineata, faceam sala antrenamente, aveam grijă să nu maninc aia, să nu fac aia, să mă odihnesc suficient. Și venea weekendul, cind stateam in tribuna Știi cit de greu e să gasesti motivatia ca si in saptamina urmatoare să mai accepti aceleasi sacrificii?

- A existat o informatie că ai putea juca pentru "nationala" Muntenegrului, desi tu esti sirb. E adevarat?

- Familia mea e din Muntenegru. Martinovici e chiar o familie veche si importantă din Muntenegru! Dar nu renunț la visul pe care-l aveam cind eram mic, ca intr-o zi să port tricoul Serbiei pe Maracana din Belgrad. Orice s-ar intimpla, eu o să continuu să visez asta, indiferent cit de greu mi-ar fi.

- Poate ar fi totusi mai usor să prinzi lotul Muntenegrului decit pe al Serbiei?

- Convocarea la o echipă natională e foarte bună pentru CV, iți creează avantaje mari pentru cariera Dar acceptind asta mi-aș vinde visul. Și e important pentru mine să n-o fac!

"Voi ajunge un mare antrenor! Nu stiu să zic exact de ce cred asta, dar asa mi se pare mie, că voi deveni un foarte bun tehnician" - Novak Martinovici, fundaș Steaua

"Dacă iubesti fotbalul si te sacrifici pentru el n-ai cum să nu reusesti! Eu asa am ajuns la nivelul la care joc, respectind acest sport si toate restrictiile pe care le impune, adică alimentatie sanatoasă si antrenamente dure" - Novak Martinovici, fundaș Steaua

"S-a retras Vidici din "nationala" Serbiei, deci au crescut sansele mele. Glumesc! Există atit de multi fundasi sirbi foarte buni, că mai bine nu stau să-i numar" - Novak Martinovici, fundaș Steaua

Novak Martinovici

- S-a nascut la Belgrad, pe 31 ianuarie 1985

- A jucat la juniorii lui Partizan. Ca senior, a jucat la Borca, OFK Belgrad, Smederevo (toate din Serbia), Pandurii si Steaua

- Masoară 1,86 metri si cintareste 81 de kilograme

- Are 53 de meciuri si 5 goluri marcate in Liga 1

- E fundaș central, dar la Steaua a jucat cel mai des ca fundaș dreapta

Avem o tara frumoasa dar din pacate locuita..

"Eu sunt un om de caracter si cand zic că iubesc clubul asta, o zic din suflet. Nu aș putea, de exemplu, să joc la Dinamo sau Rapid, chiar dacă nu aș mai avea paine pe masa Mă duc pană in Indonezia si gasesc un club, dar nu le pot face asa ceva celor mai importanti fani din viata mea".

Nilaaaaaaaaaaaaaaa, Taseeeeeeeeeeeeeeeee, bagati la cap! RESPECT SARBULE!!!

sursa: prosport.ro

Au mai zis multi asta, si pana la urma au jucat si la celelalte doua echipe, dar pe Martinovic il cred.

Respect Martinovic !

"Mie mi-a placut mai mult atmosfera de la meciul nostru cu Maccabi Haifa, decat cea din seara asta, de la Gelsenkirchen".

A devenit unul dintre cei mai iubiți jucatori ai Stelei din ultima perioada A aratat ca are acel ceva pe care suporterii il caută pentru a-și hrani existența. Este el insuși atunci cand vorbește și nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume. Se numește Novak Martinovic și se simte bine in Romania.

Am realizat pentru dumneavoastră un interviu cu Novak, acum in ajunul Zilei Naționale a Romaniei, inaintea meciului important din Europa League. Am urmarit două planuri: cel al omului Martinovic si cel al fotbalistului.

Omul Novak Martinovic

FF: Care sunt valorile tale cele mai de preț? Intră ele vreodată in conflict cu viața profesionala

NM: Pentru un om este greu să raspundă la intrebari legate de propriile valori: unii pot fi prea modești, iar alții nerealiști, visatori. Voi incerca să mă situez la mijloc, cu picioarele pe pamant. Pentru mine, cele mai importante cai de a merge inainte sunt perseverența și speranța perseverența face ca speranța să devină realitate și speranța menține perseverența.

Am avut și momente rele in viața mea, ca orice om de pe această lume, zile in care totul mergea prost, cand mă gandeam să renunț sau să aleg o cale mai ușoara Dar in acele momente omul realizează ce este de fapt. Și sunt mandru că am devenit ceea sunt acum. Sunt unul dintre jucatorii care cred că fotbalul este foarte onest, iți dă atat cat ii dai și tu. De aceea sunt sigur că valorile mele nu pot intra niciodată in conflict cu viața profesionala

Un lucru bun nu se termină niciodată rau, iar eu sunt un bun exemplu că in viață trebuie să meriți totul, chiar și norocul. Valorile ce ar putea intra in conflict cu viața mea profesionala nu ar putea fi numite valori.

FF: Care sunt persoanele ce iți inspiră viața?

NM: Nu am avut niciodată o singură persoană care să mă inspire. Desigur, cea mai mare inspirație o gasesc in cei apropiați, dar și in cei care au marcat o anumită etapă sau un loc in această lume. În felul acesta poți spune că ai furat cate puțin de la fiecare, că lucrurile care iți plac sau pe care le crezi sunt cele mai bune Și cu siguranță cea mai mare inspirație se regasește in zambetul ei.

FF: Care sunt cele mai mari Dorințe pentru urmatorii 5 ani?

NM: Știi, cand ai un țel in viață simți cand vine momentul să iți atingi obiectivul sau nu " contract, cariera echipa națională Și mai sunt niște planuri pe viață pe care nu le poți rata, iar pentru mine acestea sunt sanatatea și zambetul. Am multe motive să fiu cu zambetul pe buze, să fiu fericit asa că in urmatorii 5 ani vreau să continui să zambesc.

FF: Cum este să fi apreciat și iubit intr-o altă țara

NM: Desigur sunt onorat și este foarte frumos cand aud asta. A fi apreciat in Romania este un mare privilegiu. Cand oamenii recunosc in tine acel bun este un semn că faci ceea ce trebuie atunci cand trebuie. Nu este ușor, desigur, aduce și o mare responsabilitate. Întotdeauna trebuie să iți câștigi respectul și intotdeauna trebuie să ramai omul potrivit. Dar cred că pentru mine asta nu va fi o problema pur și simplu voi continua să raman ceea ce sunt: Novak Martinovic.

FF: Care sunt diferențele cele mai vizibile intre țările noastre?

NM: Interesantă intrebare Pană acum am vorbit doar despre asemanarile dintre țările noastre. Avem multe in comun, dar in egala masură sunt și diferențe, insă nu foarte mari. Cred că oamenii din țara mea știu să se distreze mai mult, știm să traim viața ceva mai mult, mai deschis, gata pentru a ne simți bine mereu, pentru a zambi.

Sarbii iși traiesc viața, o controleaza nu viața le ghidează cum să traiască viața. Poate pentru că suntem incp legați la vechile valori ale societății, cand oamenii erau mai atenți la viața socială și nevoile ei. Cred că aici capitalismul schimbă ușor dar sigur Romania din pacate asta ne așteaptă și in Serbia.

Fotbalistul Novak Martinovic

FF: Ce nivel profesional iți dorești să atingi?

NM: Desigur, noi toți cei care ne-am apucat de fotbal am facut-o dintr-o mare dragoste, apoi incepem să visam la un nivel ridicat, ne imaginam marile competiții, echipele naționale și aceste vise nu ți le poate lua nimeni. Vreau și eu ca peste 15, 20 să fiu mandru de ceea ce voi fi realizat. Dacă reușesc să imi implinesc visele " pe unele deja le-am implinit " va fi totul perfect, dacă nu macar știu că am facut tot posibilul și nu voi avea regrete.

FF: Ce echipă și ce jucator de fotbal admiri?

NM: Nu am echipe pe care să le admir, dar am echipe pe care le iubesc, pe langă Steaua: Liverpool sau Roma. În cazul jucatorilor există admirație și respect, chiar dacă nu ii cunosc personal, pentru Paolo Maldini, Francesco Totti, Steven Gerard.

Interesant este că nu ii admir doar pentru că sunt fotbaliști foarte buni, ci și pentru comportamentul, atitudinea și daruirea pentru fotbal. Pe undeva se simte că sunt oameni buni. Dar de departe cel mai bun sportiv din lume in opinia mea este Michael Jordan. Este un exemplu de talent, munca, legenda Gandirea și comportamentul lui sunt cu adevarat ale unui om mare.

FF: Ce inseamna Steaua București pentru viața ta profesionala

NM: Pentru fiecare jucator ce a purtat sau poartă tricoul Stelei profesional, acest club inseamna mult. Joci la o echipă fostă campioană a Europei, la cel mai mare și cel mai iubit club din Romania. Desigur pentru mulți jucatori și de asemenea și pentru mine este un pas mare inainte. O echipă la care nu poate juca oricine. Steaua este mult mai mult decat aș putea scrie eu și crede-ma pot scrie mult. Pot spune că este unul din visele implinite de care am menționat mai devreme.

FF: Ești deja unul dintre cei mai iubiți jucatori ai Stelei, cum te motivează asta?

NM: Unul dintre cei mai iubiți? Ok, dacă spui tu Nu știu dacă sunt atat de iubit, nu pot spune eu asta, dar știu că am intrat in inimile fanilor, la fel cum și ei au intrat in inima mea. Motivație legat de asta nu am nevoie de nicio motivație ca să dau ce am eu mai bun, să-mi las inima pe teren. Este tot ce iși poate imagina un fotbalist, să iasă pe teren și să audă cum publicul ii strigă numele. În acele momente sunt gata să trec printr-un zid. Este un sentiment incredibil, cea mai bună motivație.

FF: Ce ii trebuie Stelei pentru a fi in topul clasamentului?

NM: Știm cu toții că in ultimii câțiva ani lucrurile nu au mers cum ar trebui la Steaua. Un singur trofeu cand ar trebui să fie cu mult mai multe. S-au sacrificat multe: antrenorii, locația, pregatirea, antrenamentele suplimentare, alimentație, odihna timpul liber literalmente nu poți trai viața pe care oamenii obisnuiti o pot trai. Și in urma acestora nimeni nu imi poate spune mie, jucatorului, că și-a dorit victoria sau titlul mai mult decat mine.

Andreea Ogararu

Respect Martinovic , m-am uitat din nou la reluarile alea cu Petrolu cand l-a ars pe psihopat , ce diferenta intre un sarb care era coleg cu Galamaz de 1 an si Tibi Balan care statea cu o expresie de "hai ma schimba-l sa continuam" si care mai fusese coleg cu Galamaz si la Urziceni , pana si Costea s-a bagat

RESPECT NOVAK MARTINOVIC!

@Edynho : Galamaz a fost coleg cu jumatate din campionat. (OFF-TOPIC,scuze anticipate)

Martinovic e baiat de gasca din ce s-a vazut.Mie-mi place si ca fotbalist,chiar daca nu-i senzational.Da` cat mai zicem de altii? Portarul ala de la AZ Alkmar l-a rezolvat singur pe nebun,nici colegii lui nu venisera.Acolo,in schimb,antrenoru` i-a scos de pe teren,la noi se gandea ce schimbari sa faca.

Nu toti au rafuiala in sange !

La multi ani Novak!!! RESPECT

La multi ani Novak !

Novak a ajuns mai eficient decat Rusescu. Da gol aproape la fiecare meci. Bravo lui!

Marti e un jucator exceptional. Nu inteleg de ce nu primeste banderola de capitan. Mereu se darueste echipei.

Ei.. Capitan nu o sa fie niciodata atat timp cat e Gigi patron. Mai nou, am auzit ca are oferta de la Partizan..

Se pare ca jegul nenorocit fecaliot o sa il dea afara. FGM de idiot albanez, asa a facut si cu Geraldo si Iliev.

Mentalitate de "machidon" din Balcani .

Sarbul Novak Martinovici nu a luat in serios amenințările lansate miercuri seară de Ciobanul privind la excluderea sa.

Cu cateva ore inaintea meciului cu Copenhaga, Martinovici anunța că nu poate să vorbească deoarece se pregatește să joace.

Într-un final, Martinovici a aflat că nu face parte din lotul Stelei pentru această partida

Astfel, Martinovici se va pregati cu juniorii Stelei in urmatoarea perioada iar din iarnă va pleca.

Deci nici nu l-au anuntat ca nu e in lot.