Începuturile miscarii legionare in judetul Constanta datează numai din 1933, actiunile propagandistice respective fiind sustinute de catre studentul Ion Caratanase, originar din Harsova: de altfel, si prima manifestare publică a Garzii de Fier are loc in Dobrogea tot la Harsova, ziarul constantean "Dacia" comentand sarcastic momentul cand, in mai 1933, tihna si pacea de atatea ori seculare s-au vazut adanc turburate mai alaltaieri, cand aunaparut pe ulitele modestului targ gardistii de fier ai d-lui Corneliu Zelea Codreanu, tanarul Mesia ale carui vise zice-se c-ar fi foarte des vizitare de stafia lui Manciu (aluzie la prefectul Politiei din Iasi, ampuscat de C.Z. Condreanu in 1925 " n.n). La interventia organelor de ordine, manifestatia proiectată este intreruptă: Curand, gardistii de fier plecau la Harsova, leganati de zmuciturile autobuzului care-i transporta. Asa s-a sfarsit prima expeditie pe pamantul Dobrogei romanesti a gardistilor de fier hipnotizati de ispravile frumosului Adolf. În finalul articolului sau, Al. Demetriad concluzionează: Santem cel putin tot atat de buni romani ca si dansii si pecetea romanismului nostru ne este antiparită in suflet, sub forma credintei desavarsite in destinele Patriei si neamului Romanismul nostru, noi, dobrogenii, l-am dovedit cu prisosință pe vremea razboiului " dl. Corneliu Z. Codreanu era mititel pe atunci " si-l vom dovedi țării oricand, dar crucea ancarligată a d-sale o refuzam. Noi atat vă spuneam: să ne lasati in pace!. (Ion Caratanase, primul legionar din Dobrogea, cum era apelat in gazeta legionarilor constanteni Biruitorii, in decembrie 1940, este cel care ai conduce pe sadicii criminali ce-l asasinează in 1936 pe fostul lor camarad dizidentul Mihail Stelescu).
Pornită de la Harsova, miscarea legionară s-a antins in tot judetul, ajungand repede la o dezvoltare destul de mare, conchid in rapoartele lor organele de urmarire ale statului, care, in repetate randuri, trimit in fata Tribunalului elementele legionare pe motivatia că cu ocazia acestor propagande prin judet diferiti legionari purtand svastica si uniforma garzei ultragiază pe jandarmii ce vroiau să-i identifice. Pe parcursul campaniei electorale din noiembrie 1933 este ampuscat mortal " intr-o luptă cu gardienii de noapte " studentul legionar Virgil Teodorescu, originar tot din Harsova, la anmormantarea sa, in orasul natal, participand fruntasii legionari C.Z. Codreanu, ing. V. Ionescu, I. Mota, S. Lecca; este clipa cand generalul (in retragere) Gh. Cantacuzino-Granicerul avea să declare: Din acest moment sunt alaturi de voi. De acum merg pană la capat pe această cale.
Desi arestati in repetate randuri pentru dezordini si injurii aduse primului ministru, autoritățile dispun destul de leger punerea in libertate a inculpatilor, prim-procurorul Parchetului Tribunalului exprimandu-și chiar nemultumirea față de aceasta: ne exprimam credinta că dacă instantele de judecată ar fi mai severe atat la detinerea in preventie cu ocazia cercetarilor acestuia fel de inculpati, cat si in aplicarea pedepselor fară a mai face dintr-o excesivă blandete si fară just motiv aplicarea art.60 C.P., acest fel de delicte dacă nu s-ar starpi cu totul, dar in orice caz s-ar mai amputina. Timp de trei veri (1934, 1935 si 1936), centrul actiunilor legionare constantene si reprezintă tabara de odihnă (in fapt instructie militară si educatie in spiritul doctrinei antidemocratice legionare) de la Carmen Sylva (azi Eforie Sud), situată la 500 m sud de statiune, spre Farul Tuzla: in anumite perioade, tabara era condusă personal de Corneliu Z. Codreanu, autoritățile consemnand: În programul de lucru s-au introdus in anul acesta (1936-n.n.) exercitii de tragere la tintă cu revolverul, in afară de obisnuitele sezatori cu recitari, cantece sau consfatuiri. Legionarii in tabară au purtat uniforma " camașă verde, cravată neagră si centura cu diagonală; din această tabara elementele legionare se deplasează deseori in comunele anvecinate, cu autobuzul , pentru a defășura activitate propagandistică si inaugurari de diverse constructii fantani, troite; uneori riposta fortelor democratice, antifasciste, ia forma unor ciocniri fizice directe, mai ales cand in fruntea satenilor se aflau tinerii national-țăranisti constanteni.
În anii 1936-1937, elementelor legionare din judet in fruntea carora se afla avocatul N. Șeitan, li se intentează alte procese (respectiv, 66 din perioada 1933-1936), 21 dintre ele solidandu-se cu condamnari de la 15 zile pană la 3 ani anchisoare: achitarile erau facute de regulă pentru port ilegal de uniformă ansesi organele de stat recunoscand ca in ceea ce priveste insă miscarea de dreapta ei sunt (judecatorii " n.n.) mult mai indulgenti si porniti spre blandete. În alegerile parlamentare din decembrie 1933, legionarii au obtinut la Constanta, respectiv lista partidului Totul pentru tară, un numar de 6.917 voturi (la Camera), devenind a treia forță politică locală " după national-liberali (19.196 voturi) si national-țăranesti (12.094 voturi).
În timpul dictaturii regale, organele de urmarire ale statului supraveghează andeaproape pe aderentii desfiintatei (incă o dată) Garzi de Fier, operează mai multe arestari din randurile acelora care ancercau să revitalizeze vechile cuiburi sau să creeze altele, confiscă manifeste violent andreptate ampotriva primului-ministru A. Calinescu, identifică mai multe cuiburi gardiste ai caror membri sunt inculpati, in general, la pedepse usoare, sau chiar achitati. Între 6 Septembrie 1940 si 21-23 Ianuarie 1941, cand miscarea legionară activează iarăși legal, organizatia din Constanta intreprinde o serie de masuri care, insa nu-i pot spori popularitatea si ascendenta in mijlocul unei mase de cetățeni avand solide convingeri democratice. Semnificativ este faptul că fruntasii ei (avocatul N. Șeitan, antors din Germania după o lipsă de aproape doi ani, avocatul D. Predescu, considerat de adversarii politici ca fiind un element ponderat Puiu Traian, primar al orasului, Eugen Teodorescu, seful Regionalei a V-a Legionare, Nicu Bujin, seful organizatiei din oras Gh. Stoia, seful organizatiei judetene) nu au putut organiza nici o adunare cu aderență importantă asa cum presa vremii consemna pentru alte zone din tară (Casa Verde a legionarilor constanteni in perioada amintita in str. Calarasi nr.22, actualul sediu al Regiei apă-canal). Mai mult chiar si atunci cand, in decembrie 1940, Horia Sima inspectează organizatia, singura manifestare mai de amploare a acesteia o va reprezenta o sedință la care participă sefii de cuiburi din județ urmată de o vizită rapida in aceeasi zi, in satele din plasa Cogealac, unde se aflau refugiatii din Cadrilater care se confruntau cu mari probleme social-economice " sperandu-se deci a fi mai usor captati. Este de precizat ca in judetul Constanta, ponderea aromanilor printre legionari este nesemnificativa ei provenind din judetele Durostor si Caliacra, unde colonistii romani se confruntau cu spinoase probleme economice si nationale.
Ca si in restul țării, elemenele legionare s-au dedat, in rastimpul cat au participat la guvernare, la actiuni ilegale, abuzive, la cateva acte de maltratare fizică (vor fi omorâți comunistul Ilie (Stefan-Doncev si comerciantul evreu Alex. Spienghel, din Constanta) la tintuirea mai multor cetățeni la stalpul infamiei in Harsova: excese in masă nu au avut, insa loc tocmai datorită lipsei de aderență din partea locuitorilor, a atitudinilor acestora funciarmente democratice. Rapoartele " sinteza antocmite ulterior cetățenilor, consemnează că este vorba de 3 maltratari in orasul Constanta de alte 4 maltratari in localități din judet de 4 cazuri de insusiri abuzive de bunuri, de 6 vanzari fortate la Constanta, de 3 acaparari ilegale de imobile (inclusiv a unui magazin si a salii de spectacole Tranulis, actualul sediu al Teatrului Fantasio) de 15 sechestrari de persoane din Constanta si alte 17 in judet De asemenea, Politia legionară (condusă de avocatul N. Barzan) anfiintează in localul unei scoli profesionale din cartierul Anadalchioi un lagar in care sunt internati 23 de comunisti (cu fișă la Siguranță) din Constanta si 6 de la Tulcea, precum si bancherul B. Krakner: după catva timp, din dispozitia prefectului, D. Predescu, 17 din retinuti sunt eliberati.
La Constanta, evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 nu au luat o turnură tragica datorită interventiei energice a armatei, respectiv a generalului Hugo Schwab, comandantul Diviziei 9 Infanterie; initial, coloanele de legionari s-au andreptat spre Piata Ovidiu, unde iși aveau sediul Primaria si Prefectura (mutată aici după cutremurul din noiembrie 1940), cladire care era anconjurată de armată; noul prefect generalul amintit, i-a aratat lui D. Oredescu Decretul Regal cu numirea sa si l-a invitat să parasească cladirea Acesta a vociferat ceva, după care a iesit. Țipetele legionarilor, masati mii in Piata Ovidiu, au incetat si, incet-incet, s-au risipit si s-au dus acasă. În urma rebeliunii nereusite, capeteniile legionare locale fug din tara cu ajutorul germanilor, iar elemntele ramase sunt internate in lagare sau li se intentează procese. Organele de urmarire al statului consemneaza in acest sens: disparand din tară capii miscarii legionare din Constanta, Seitan Nicolae, Puiu Traian, Eugen Teodorescu, Bujin Ion, Dumitru Predescu si altii, organizatia judeteană Constanta a pierdut legatura cu centrul si a intrat intr-o perioadă de inactivitate. La aceasta au contribuit arestarile si condamnarile ulterioare executate de organele Politienesti si justitia militară.
