Uzul virgulei este obligatoriu în urmãtoarele situații, în propoziție:
* Între pãrți de propoziție de același fel nelegate prin conjuncțiile "și", "sau" (subiecte multiple, nume predicative multiple, atribute multiple, complemente directe multiple, complemente indirecte sau circumstanțiale multiple):
o Copilul, bunicul, cãțelul, pisica au intrat repede în casã. -- subiect multiplu;
o Camera înaltã, luminoasã, inundatã de luminã îmi pãrea un vis. -- atribut multiplu;
o Intrând în casã, vede florile, cãrțile, hãrțile rãvãșite pe birou. -- complement direct multiplu;
o Bãtrânul se bucurã de frumusețea zilei, de jocul nepoților, de florile înflorite. -- complement indirect multiplu;
o Ziua, dimineața, noaptea, el se gândea mereu la viața lui trecutã. -- complement circumstanțial de timp multiplu;
* Între nume predicative multiple cu sau fãrã determinant:
o Aceastã casã este înaltã, frumoasã, nouã. -- nume predicativ multiplu;
o Aceastã casã este nouã, luminatã la colțuri cu becuri puternice, zugrãvitã în alb-argintiu -- nume predicativ multiplu cu determinant;
* Apoziția simplã sau dezvoltatã se izoleazã prin virgulã de restul propoziției:
o Mircea, fiul, a sosit vesel acasã. -- apoziție simplã;
o Mircea, fiul nostru cel cuminte și ascultãtor, a sosit vesel acasã;
* Locuțiunea conjuncționalã "așadar", "prin urmare" se desparte prin virgulã de restul propoziției:
o I-am spus, așadar, rezultatul concursului;
* Gerunziile și participiile verbale, cu sau fãrã determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulã:
o Supãrat, el a trântit ușa cu putere. -- participiu verbal fãrã determinant, rol de complement de cauzã;
o Supãrat pe colegii sãi, el a trântit ușa cu putere -- participiu verbal cu determinant, rol de complement de cauzã dezvoltat;
o Alunecând, el și-a rupt piciorul. -- gerunziu verbal fãrã determinant, rol de complement de cauzã, nuanțã temporalã;
o Alunecând pe gheața din fața casei, el și-a rupt piciorul. -- gerunziu verbal cu determinant, rol de complement de cauzã dezvoltat;
* Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izoleazã de obicei prin virgulã:
o Eu, atunci, am fugit repede în casã. -- complement circumstanțial de timp, adverb de timp;
o Eu, dis-de-dimineațã, am plecat la câmp. -- complement circumstanțial de timp, locuțiune adverbialã de timp;
o Tu, înainte de a rãsãri soarele, sã fii la secerat. -- complement circumstanțial de timp., construcție infinitivalã;
o El, fiindu-i înghețate mâinile, n-a putut scrie. -- complement circumstanțial de cauzã, construcție gerunzialã absolutã;
o Echipa noastrã, acolo, a triumfat asupra tuturor participanților. -- complement circumstanțial de loc, adverb de loc;
o Ei, de jur-împrejur, vedeau numai nisip. -- complement circumstanțial de loc, locuțiune adverbialã de loc;
o El, fãrã a spune o vorbã, a ieșit din camerã. -- complement circumstanțial de mod, construcție infinitivalã;
o Voi, spre a înțelege, ați fãcut multe exerciții. -- complement circumstanțial de scop, verb la infinitiv;
o Voi, spre a înțelege bine teoria, ați fãcut multe exerciții. -- complement circumstanțial de scop, construcție infinitivalã;
o El, citind mereu, ar fi memorat poezia. -- complement circumstanțial condițional, verb gerunziu de cu determinant;
o El, citind mereu, tot n-ar fi memorat poezia. -- complement concesiv, verb gerunziu cu determinant.
* Dupã adverbe de afirmație și de negație, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacã dupã adverb urmeazã o propoziție introdusã prin cã, virgula nu se mai folosește:
o Firește, a încercat sã-i ajute.
o Nu, nu mai ascult.
* Substantivele în cazul vocativ de restul propoziției:
o Mãnâncã, calule, ovãz!
* Interjecțiile de restul propoziției:
o Mãi, nu cumva sã vã împingã Mititelul sã intrați înaintea mea. (Ion Creangã, Povestea lui Harap-Alb)
Macar sa fie un experiment de 1 an de zile, iar dupa sa vada rezultatele si sa continue programul in toate mediile, inclusiv cel rural. Eu zic ca se scolesc si cadrele actuale (ca doar nu-i poti schimba cu altii), se scolesc si elevii ( ca cica ei sunt viitorul) si profesorii pensionari isi rotunjesc venitul si asa mic si simt ca traiesc 
Ar trebui sa gandeasca guvernul un program ca sa ne scoata din criza, care sa atinga toate sectoarele: sanatate, invatamant,cultura, industrie,agricultura , transporturi, Armata sau naiba stie cate ministere mai exista etc. ca in fond, toate se interconditioneaza reciproc. Sa speram ca vor atrage fonduri sau sa-si stoarca creierii ca sa faca rost de finante, daca tot au vrut la guvernare si in parlament, sa lucreze cu organizatiile non-guvernamentale etc... treaba lor, dar sa faca ceva si sa nu mai vedem circ si show la TV... ca-ti vine sa arunci TV-ul pe geam si sa te inrolezi in legiunea straina.