Curajul
E momentul sã te scuturi de trecut și sã înțelegi cã ai 20 de milioane de suflete în spatele tãu
N-ai dormit prea grozav astã-noapte, înghiți fãrã chef micul dejun și mai sînt atîtea ore pînã la meci…
E una din diminețile acelea cînd știi cã urmeazã sã se întîmple ceva important, cînd simți nevoia sã te ghemuiești în ființa ta și sã-ți cauți curajul. Reprezinți țara într-un joc care seamãnã tot mai mult a razboi, iar astãzi ai putea fi carne de tun pentru Armata lor înfricoșãtoare..ªtii cã le vei înfrunta privirea, cã au avut lumea la picioare și chipurile proiectate pe l'Arc de Triomphe, cã sînt beneficiarii și produsele unei civilizații superioare. La ei pregãtirea se face individualizat, dupã antrenament li se recolteazã probe de sînge și salivã, laboratorul medical mobil e ultraperformant și furnizeazã automat programul personalizat de antrenament, de aceea aleargã mai iute, sar mai sus și sînt mai puternici, în timp ce tu ai început cu alergãri nesfîrșite, fãrã țintã și performanțã, cu toții la grãmadã, sã fie bifatã și ziua asta în caietul de antrenament, iar apoi, la meci, focu' la ei.Îți amintești cã pe tine un antrenor urechist te-a catalogat la începuturi drept o panaramã de fotbalist, cã selecționerul nu te-a plãcut și te-a trimis la Galați, și nici azi nu e sigur cã te place, cã ai cãderi de glicemie, cã ai ratat un contract afarã și dacã nici dupã Campionatul European nu te transferi, atunci cînd?, ca ai copilãrit fãrã tatã într-o lume în care minciuna ținea loc de mîncare și cãldurã, cã la 19 ani te-ai lãsat de fotbal ca sã vinzi la tejghea vin fiert prin Germania, sãtul de ipocrizia celor din jur, cã ai scãpat de boli și electrocutãri ca în Die Hard, cã ai avut puterea sã te ridici dupa ce mulți te-au crezut și te-au vrut terminat, sãtui de sclipirea ta de briliant.
Dar acum, gata! E momentul sã te scuturi de trecut, pentru cã cine privește prea mult înapoi, chiar și cu mînie,rãmîne cu gîtul înțepenit. Astãzi trebuie sã faci ceva ce te sperie. Te uiți în spate și vezi chipul de licean al lui Gãman, parcã așa îl cheamã pe puștiul ãla de la Craiova, și înțelegi cã astãzi totul depinde de curajul pe care îl vei gãsi în tine. Astãzi vei crede în vigoarea și în tinerețea ta, astãzi vei repeta la nesfîrșit: "totul depinde de mine". Sã nu te temi de fricã, pentru cã fãrã fricã nu existã curaj, iar curajul, a spus-o un înțelept, e arta de a fi singurul care știe cã ești mort de fricã. Așa cã, mai uitã-te o datã în spate, uitã-te bine, și ai sã ne vezi pe noi, vreo 20 de milioane.
de Emil Gradinescu
cel mai bun articol din ultima vreme
HAI Romania !!