@ SSK
Oare de cate ori ne-am ingrijorat, noi, suporterii Stelei, inaintea unui meci de UCL sau, hai, orice competitie decenta in care am participat, pentru faptul ca Steaua e o echipa mare doar in sufletele noastre? e pea multe ori, nu? Eu o fac inaintea oricarei partide in fata unui adversar de la decent in sus. Tremur in sinea mea ca jucatorii Stelei nu se ridica la asteptarile suporterilor care, voit sau nu, supraestimeaza aceasta echipa construita cu 20-25 milioane de euro.
Toti ne dorim sa batem si noi o echipa de asta... tare, cum ne-am dorit si ne-am bucurat cu Kiev, Valecia, Betis... Crede-ma ca si atunci exista frica asta legata de inchipuirea Țfortei SteleiȚ. Sunt convins ca orice suporter rational al Stelei e constient ca Bayern era o nuca greu de spart si s-a adeverit sa fie asa.
Ce sa mai vorbim ca Bayern nu a fortat, ei s-au solicitat atat cat le-a trebuit. Eram absolut convins inainte de meci ca o sa scoatem cel mult (cu cruci, rugaciuni si amulete legate de bocanci) un egal.
Pe mine nu m-a deranjat faptul ca am pierdut. A durut mai mult modul in care am pierdut, fara sa dam si noi... macar 20-30 de minute dovada de siguranta, posesie, daruire si ambitie. DARUIRE si AMBITIE! Ma enerveaza faptul ca le-am vazut la CFR (care a urmarit meciul cu Roma a vazut o echipa a CFR-ului peste Roma, la toate capitolele). Poate o sa manance bataie in toate meciurile ramase, dar au aratat ceea ce pot, indiferent ca Roma a prins sau nu o seara proasta.
Asta supara cel mai mult, intriga nu denodamantul. Ala il stiam inainte de meci, sau cel putin ma gandeam cu groaza la el. Pot fi acuzat de faptul ca nu sunt stelist adevaraciune pentru ca nu am sperat in victoria Stelei sau n-am crezut in echipa. In momentul in care cunosti neajunsurile iti ramane doar sa fi realist...
Nu sar la gatul bancii tehnice, pur si simplu ca orice stelist revoltat de evenimentele care s-au intamplat si satul de aceiasi partitura cu "lasa ca o sa fie bine, o sa isi intre antrenorul sau jucatorii in mana". Sunt satul de asteptarile astea, parca eterne, in care noi, suporterii, ne mancam unghiile, nervii si ce mai avem... din cauza iluziilor pe care le traim in fiecare zi. Si urmeaza deceptia...
Un lucru e clar: Lacatus nu o sa fie niciodata injurat sau batjocorit de tribune. E un simbol, e imaginea Stelei. Asta e motivul pentru care exista indulgenta din partea suporterilor si o sa fie la infinit, nu-ti pierzi rabdarea cu un simbol al Stelei, pur si simplu ajungi sa ramai dezamagit si sa mesteci in sinea ta tot ce se intampla. Trist...