home
17-12-11

Pupat Piata Universitatii

Inca de miercuri seara rumeg acest articol, pentru ca este de departe cel mai dificil pe care l-am redactat pana acum. Am tinut sa asist la calificarea in primavara europeana, pentru a ma convinge in ce stadiu se afla publicul stelist.

Din pacate, trebuie sa conchidem ca acest site, si putinele ramasite ale ultrasilor care leviteaza in jurul ideii de Steaua, constituie, daca vreti, ultimul bastion al filosofiei ros-albastre. Masa mare a trecut cu arme si bagaje, asa cum era de asteptat, peste orice, si dupa un parcurs oarecum normal in campionat a revenit brusc langa echipa.

In primul rand, nu trebuie sa ne mai amagim: din cei 50.000 care au populat Arena, doar un procentaj a fost din specia Freegigi, si multi au fost suporteri cu state vechi care au revenit langa echipa pur si simplu din sevraj. Am vazut la aceasta partida suporteri vechi, oameni care nu au mai fost pe 23 August de la Romania – Danemarca pe nisip, si care au venit pentru ca nu mai suportau sa stea departe de echipa, de fotbal, de mirosul ierbii.

In al doilea rand, vrem nu vrem am creat istorie: am doborat recordul de spectatori si am creat, asa cum a fost ea, prima coregrafie pe National Arena. Asta mai sterge putin din prestatia jalnica a meciului cu Rapid. Si vocal s-a observat un crescendo, chiar daca in continuare masa de suporteri de la peluza nu poate duce un cantec pana la capat, sau sa scandeze uniform. Este un plus, este o crestere, am revenit undeva la anii '94-'95 cand se puneau bazele Armatei. Probabil ca in jurul brigazilor pe care le-am vazut cu bannere arborate, Nucleo si AV-ul se vor strange randurile noii peluze steliste. Pentru cei care stiu nivelul unde se ajunsese, este putin frustrant, dar probabil ca intr-un an-doi se va putea vorbi din nou de o tifoserie importanta. Asta in conditiile in care suporterul este privit ca ultimul specimen social.

Revenind la coregrafie: am facut fara sa vreau comparatia cu un alt club la care tin foarte mult. La Barcelona, Unibarcataris si Boixos Nois sunt interzisi, iar coregrafiile impresionante de pe Camp Nou sunt finantate fatis de conducerea clubului. Am un déjà vu legat de modul in care suporterii adevarati blau-grana au fost indepartati de langa echipa, pentru ca erau verticali, o amenintare pentru fotbalul modern. In locul lor a fost construit un imperiu fotbalistic, bazat pe internationalizarea si industrializarea unui brand fantastic . La noi nu se va pune problema, pentru ca managementul se face tot pe apucate, si rezultatele vin doar dintr-o combinata Divinitate – Orgoliu de fotbalist – impotenta adversarilor.

Atmosfera din Arena e una excelenta pentru gazde. Presiunea care se exercita pe adversari este una extraordinara, si sfantul “pe ei pe mama lor” aduce orice echipa care beneficiaza de aportul decibelilor aproape de linia de 16 m. Daca Steaua ar fi adus Schalke pe Arena cu siguranta ar mai fi bifat o victorie, asa cum si Twente ar putea fi strivita de un public la fel de cald ca cel de miercuri seara. Asta si drumul pana la Universitate in coloana cu avarii, steaguri pe geam si claxoane au facut deliciul unei seri care s-a terminat la kilometrul zero. Acolo unde jandarmii s-au intrecut in tampenie, unde echipa a venit prea devreme, si a plecat la fel sa petreaca cu Piticu’ Porno, si unde Gigi a venit, ca de obicei, la final, in toata media sa confiste tot capitalul de imagine, ducand in penibil o seara ok.

In Stefan cel Mare a plouat cu televizoare, Giulestina a stins lumina, iar noi am trait amestecat: pe de-o parte am trait bucuria unei victorii mediocre, dar care ne-a adus un pic de luciu pe o stema manjita la greu in ultima vreme, si pe de alta ne-a intristat pentru ca ne-a adus confirmarea ca vom ramane inca mult timp sub spectrul Becali.

Ce urmeaza pentru noi cei inca usor rationali? Cred ca singura optiune este sustinerea neconditionata a proiectului Iordanescu, pe care Gigi inca il mai rumega, pentru ca este cat de cat similar cu cel al lui Piturca. Singurul amendament negativ pentru noi este ca Becali a cerut liber la balacareala in presa, lucru pe care Generalul l-a acceptat. Odata cu parafarea intelegerii, Steaua va reveni si pe Ghencea pentru meciurile de clasa B, si cu asta am incheiat un ciclu, in care pe drum s-au acumulat suferinte, umilinte de neimaginat, si, cel mai important, in care s-au pierdut pe parcurs multi oameni de valoare. Asta este cel mai dureros pentru un fenomen, care si-asa exista cu greu, lovit din toate partile. Din urma vor veni valuri noi, asa cum si noi am calcat in anii 90 in spatele unor baieti.

Tot ce mai putem face este sa veghem din umbra acestui site si al contactelor pe care le mai avem cu ei, sa fie cat mai departe de filosofia retardata din fruntea clubului si cat mai aproape de ce le putem impartasi noi despre Steaua. Cea adevarata! Am pupat bradul ros-alb de la Universitate , Ne-a gigi sus pe el sa-i asezam steluta in varf!

Alex (Keluboss)

P.S.: Un maxim respect pentru Didi Prodan, pentru modul in care traieste inca ros-albastru.


FCSTEAUA.RO este un site deschis, facut de suporteri, pentru suporteri. Asteptam articolele scrise de voi, daca aveti ceva de spus si credeti ca o puteti face intr-un articol, nu ezitati!
Personalizeaza si trimite felicitari prietenilor tai:


Pentru alte melodii, cantece ale galeriei, imnuri etc, vitiati pagina cu player-ul mp3

FULL VIDEO - A 21-A CUPA!

Cupa RomanieiSTEAUA a cucerit cea de-a 21-a Cupa a Romaniei (a 22-a, daca e sa socotim manevrele lui Il Muce din '88!) si a saptea in fata celui mai mare simbol al frustrarii din fotbalul romanesc, Dinamo. Di