13-01-11

Daca?

Steaua si Universitatea Craiova sunt doua simboluri ale Romaniei Fotbalistice. Cine contesta asta este rauvoitor, neinformat sau pur si simplu pornit impotriva celor doua. Aruncarea ca o masea stricata a lui Victor Piturca de la ambele formatii in decursul a mai putin de un an, ridica a n-a oara un imens semn de intrebare legat de starea actuala a fotbalului romanesc.

Piturca este un om cu care Wikipedia ar putea ilustra definitia sintagmei “My way, or the highway”. Din punctul asta de vedere este un exemplu pentru toti tehnicienii din Liga 1 care se indoaie pana la pamant impovarati de umilinte. Oltean, profesionist, orgolios, tehnicianul nu accepta circul ieftin din care se hraneste masa amorfa de suporteri romani si a spus pas inca o data. Orice am zice, in pokerul vietii Victor Piturca si-a jucat perfect mainile si probabil ca si acum are “cinci asi cu tot cu el”.

Sincer ma asteptam ca aseara sa fie razboi civil in Craiova, asa cum s-a intamplat cand s-a incercat instalarea ca antrenor a lui Marius Lacatus. Aprigul spirit oltenesc pare si el ramas perplex in fata degringoladei infinite a echipei pe care o sustin.

Nu stiu cati antrenori romani mai au mana de fier asemeni lui Piturca. Dan Petrescu este oarecum pe acelasi calapod, si acum stoarce gazodolari din stepa. Si unul si altul ar fi putut readuce Steaua intr-o oaza de normalitate dar, iata ca suntem sortiti nenorocirii. Indiferent unde ne ascundem, Marius Lacatus este dadaca pentru scandalagii, yesman pentru patron si o icoana intangibila pentru noi, care-l iubim pentru ca este sinonim cu cele doua culori.

Nenorocirea este ca nu ne recunoastem valorile, ca nu le apreciem corespunzator, ca imediat dupa conferinta de presa a lui Piturca, Adrian Mititelu si Gigi Becali au facut turul televiziunilor intr-un conflict deschis cu antrenorul, care vrand nevrand, ne-a facut sa mai vedem odata un turneu final.

Nu voi insista prea mult pe problema olteneasca, dar apreciez la maxim imaginea creata de Piturca atunci cand, in tonul lui placid l-a imaginat pe Gigi Becali dand cu capul de oglinzi la fiecare victorie a Universitatii Craiova. Pentru alte imagini exista carti de credit. “Gigi Becali nu e stapanul meu” a rabufnit inca o data Piturca, la adresa persoanei fara functie din Ghencea. Daca eram americani, probabil ca analistii ar fi spus ca este o lovitura preventiva, asteptand reactia ce oricum avea sa vina.

Si apoi deznadejdea tehnicianului care rememoreaza cotitura fotbalului romanesc “Daca nu rata Mutu cu Italia…”. Daca… daca Prunea nu inchidea ochii, daca primeam penalty-ul la Boro… daca Steaua era libera… DACA.

Romanii au un talent fantastic de a se lucra si lamenta , de a-si imagina cu bucurie ce-ar fi fost daca, pentru ca apoi sa revina in tacere pe pamant fara sa mai faca nimic.

Daca protestul va reveni cu amploare si MApN va face in asa fel sa plece de pe Ghencea ce va urma? E timpul sa revin si sa tac, nu?

Alex (keluboss)