11-08-11

Si aici la mare Steaua-i cea mai tare!

Din constanta va salut, nu va plictisesc prea mult. V-am trimis o ilustrata, asa stiu eu ca se poarta chiar din vremuri ceausiste, v-am trimis doar trei steliste. Vine cu Posta Romana, ii ia cam o saptamana deci sa nu aveti surprize ca ce zic, nu e a buna.

Am venit pe litoral aparent cu un gand banal, sa intru putin in mare, sa ma bag la o scaldare si de „nevasta” ma lasa, sa sustin Steaua acasa. Am facut un mic efort, ca meciu-i pe Dolce Sport... sau pe Digi, Gsp, Sport.ro sau Kanal D, a stiut bine Mitica sa imparta pachetele.

Ajungand la stadion dau de un amfitrion ce imi spune una-doua:
„-La tribuna am doar noua.
-Noua ce?
-Bilete zic...
-Aaa dar bine te-am gasit. Baga aici la baiatu, vrea si el la meci, da-mi patru.
-Cat le dai sa fie bine? Nici ca mine, nici ca tine...
-Iaca treizeci daca vrei, platesti in dolari sau lei.”

Dar cum a scazut dolarul n-o fac pe americanul si-i intind RONI romanesti, LEVI sau leva bulgaresti:
„-Las-o asa, suficient, ca nu-mi fac abonament.
-Hai noroc te pupa tata, Forzza STIAUA!
-Hai ARMATA!”

Rezolvand prima problema intru intr-o mare dilema, unde le-oi fi cumparat? Ca mult am mai cotizat si nici nu am intrebat. Nu ma uit bine pe ele si apar primele sechele: sunt chiar la tribuna zero, langa al nostru` Gigi Nero. Firar mama ei de treaba! Ce „noroc”, ce sansa oarba.

Hai acum pe stadion, echipa s-o incurajam. Luam torte, vuvuzele, pietre de calcai, margele, ne dam cu namol nitel sa fie mandru Banel, frecam bine namolu` sa dea bine-n ea Tatu, sa joace samba baiatu`... presimt ca azi le dam patru. Ajungand noi la intrare, savurand chiar cu savoare o mica shaworma mare, de-aia buna cu „de toate” sa mearga totul pe roate... dam de o mare corvoada, iarasi tre` sa stam la coada.

„Ca pe vremuri mai baieti, asa se statea la paine” zi-se un tip vorbaret, „Pentru Steaua stam si pana maine.” „Haide baaa, miscarea tataaa, huaaa, hotii, las-o moarta...” intr-un final sunt la poarta. Aici langa turnicheti dau de doi baieti „isteti” ce-mi ridica al meu „moral” la controlul corporal:
-Ce faci dom`le, unde pui mana? Vezi ca face rau nebuna...
-Stai bai sefu ca nu-i bai, o bricheta sigur n-ai? Sau macar ceva monede, brelocuri, cutite, pietre...?
-N-am trai-ti-ar, las-o asa. Am venit pentru Steaua, din capat la 41, pentru culori eu bat drumul.

Incetez polemica si imi vad de treaba mea, doar ce ajung la tribuna, ma opresc, zic: Asta-i buna! Stadionul este plin, oameni cu steaguri, fulare, atmosfera asa frumoasa nu gasesti „decat” la mare. Dar lipseste galeria, asta-i chiar mare pacat. Pe gard atarna o carpa ce zice: „Bine ai plecat!”. Ma fac ca nu inteleg si cer niste referinte la o baba tuciurie ce vinde de zor seminte:
-La steaua nu a venit, galeria aia hoata?
-Nuuu... a zis domnu` Mustata ca nu merita sa vina, echipa joaca cam slab au intrat intr-o rutina. In plus n-au fost consultati unde-ar fi bine sa joace: Ba Constanta, ba Ploiesti... e greu s-ajungi cand platesti.

Parca nu-mi vine sa cred, zic ca-i o minciuna crasa si-mi aduc subit aminte „Suntem peste tot acasa”. Intre timp incepe meciul, ma iau cu una cu alta si aud in difuzoare racnetul lui Gabi Safta: „ Cine „sare” ros albastrii, hei, hei...”, pensionarii sar si ei. In fond toata lumea „sare” ca doar sunt veniti din mare. Se lasa cu oase rupte, intinderi, proteze sparte, atmosfera nu prieste oamenilor in etate.

Iata, intra jucatorii parca ies de sub gazon, pentru a noastra echipa asa mare stadion. Unica-i vocea tribunei si merita sa o asculti, mai ales cand langa tine se afla doar oameni „culti”:
„Haide bai Tatarusanu apara ca Duckadam, nu-l lasa pe nenea Dica sa ti-o dea iar cu bulan.” Sa vedem si tineretul, Costea si Gabi Matei, „frumosi sunt manca-i-ar mama”, tot barfesc doua femei. Frumoasa si bestia, Brandan si cu Bourceanu fac mijlocul imbatabil de acum pana la anu`. Pe benzi nu imi fac emotii, Nicolita si Tanase cat au invatat cei doi, impreuna au zece clase. Zece clase peste ei, hai sa le-o dam la catei, sa fie treaba „misto”... hai cu-n „Duie Minamo!”

Nu ai de ce sa te temi, doar jucam cu Mioveni, tiky-taka n-are mila de modestii argeseni. Al 12-lea jucator isi face simtita prezenta, publicul e in delir porclamandu-si eminenta. La cererea fanilor, plecaciuni si acatiste idolul tribunelor raspunde masei steliste. Din loja subit tresare, drept si cu pieptu-nainte, toata lumea-l aduleaza si refrenu-l fredoneaza: „Gigi nu pleca, Steaua este casa ta...” Am trait s-o vad si pe asta, vai si-amar de Steaua mea.

Tot incerc sa imi revin, nimic nu-mi pare firesc, ma bag in valul tribunei sperand sa ma racoresc. Imbatat si fascinat de jocul frumos prestat, inchid ochii si inspir aerul de litoral sperand ca-s aerosoli, insa sunt trezit subit chiar de fluierul final. Ne-am invins fostii elevi la scor de neprezentare, Dica si Neaga n-au fata de-o asa echipa mare. Insa ce sa vezi, stupoare, publicul aplauda cu spatele la teren. Pentru o clipa ma gandesc: „Suntem iarasi in protest? O fi vreunul foarte ferm.” Insa cand ma uit spre loja vad un personaj grotesc si realizez subit:”Tot ce-i bun, e efemer.”

Acum ca tot m-am bronzat si un pic m-am ambalat, dau sa fug de afluenta mi-e frica de recurenta si incerc cat mai rapid sa parasesc stadionul insa de ciuma nu scapi, doar ce pleaca si gibonul. Taranimea il aclama, il adora, il venereaza acum pana si maimuta cu el falnic se pozeaza. E prea mult pentru o seara, dar nu pot sa ies afara si asist neputincios la un spectacol odios. De n-ar fi fost imbulzeala, eu de mult as fi fost „dus” dar multimea canta in cor... „Guess Who? Sus, tot mai sus, tot mai sus, sus, sus...” Ca sa le puna capac, se urca si pe Maybach, sa se auda-n toata zona: „Suntem Steaua! Barcelona!”

Asadar si prin urmare unde-i urmatorul meci? Acasa sau deplasare?

ManiaCU