07-03-11

Impresii de la Steaua-Brasov: Adio titlu!

Inceput de retur in Ghencea, la un inceput de primavara presarat cu fulgi mari si ezitanti. Ma indrept spre stadion cu curiozitatea de a vedea noua (?) Steaua la lucru, dar si cu sufletul indoit ca astfel contribui la senzatia generala ca "inca se mai poate". Pe strazi e o liniste deplina si pun pariu, in gand, ca nu vor fi mai mult de 2000 de spectatori.

Pe stadion, sunt totusi ceva mai multi. Vreo 6-7000 zic eu, destul de multi pentru vremea care este. Si pentru lipsa de noutati in echipa Stelei, desi evolutia din tur poate ca ar fi necesitat mai multe "plombe".

Steaua, cu Burdujan titular, incepe promitator (mi se pare mie). Joaca pe jos, destul de rapid, Dica paseaza mult, Tanase urca mult pe stanga. "Va fi o victorie usoara", ii spun lui George. E de acord.

Nordul isi incepe prestatia "care va fi copiata de toate galeriile din tara" cu o bomba ce ne aduce aminte de meciul cu BATE Borisov si cu cateva torte. La Sud sunt vreo 30 de insi.

De undeva, de nicaieri, in timp ce povesteam ceva, intorc capul spre poarta noastra si vad o minge care trece peste Tatarusanu si poposeste frumos in poarta. Hopa!

Nu trece mult timp si numarul 80, un pletos care mi-aduce aminte de Rufete de la Valencia si pe care l-am remarcat de la inceputul meciului, prinde un sut de senzatie. E 2-0 si Steaua pare din alt film. Nordul apasa pedala in nota obisnuita - "Jucati fotbal", la Sud se scandeaza anti-Becali. Tribunele lanseaza o "Demisie" inainte de pauza.

In pauza ninsoarea incepe puternic.

Intors de la vestiare, Lacatus ii baga pe Surdu si Nicolita in locul lui Burdujan si Dica. Nicolita incepe sa faca ce stie el mai bine, sa alerge. Steaua nu joaca nimic, ninsoarea pare ca-i ajuta pe brasoveni.

Inexplicabil totusi, atat Nordul cat si tribunele sunt foarte animate, crezand (sperand?) intr-o revenire. Se canta "pe ei, pe ei, pe mama lor", de Dinamo, tot tacamul. Cei 30 de la Sud tac. George pune reactia publicului pe seama faptului ca din ce in ce mai putina lume chiar stie fotbal. Nu de alta, dar Steaua n-a avut o ocazie intreaga repriza si e greu de crezut ca va schimba ceva decisiv in a doua.

La un corner se face 3-0. "Astia ne mai si umilesc", zicem relaxati. Abia acum incep bulgarii sa zboare de prin tribune. Galamaz primeste rosu (meritat), Lacatus il baga pe Gardos. Gardos joaca bine, e clar ca va sta mai mult in atac desi a intrat ca fundas.

Brasovenii joaca insa inteligent, ies foarte simplu din aparare si din 2-3 pase ajung la poarta noastra. Numarul 7 de la ei face curse pe partea lui Bonfim - e periculos de fiecare data. Intr-un tarziu ne dam seama ca tot cu astia vom juca si-n Cupa. "Nasoala treaba" zice Iulica, "eu cred ca e blat, ne dau meciul din Cupa" zice George.

Lumea incepe sa plece, cine a ramas nu face mare lucru. Nu se scandeaza impotriva nimanui, nici a ciobanului, nici a lui Lacatus, nici a echipei. E 0-3 dar toate-s bune in Ghencea! Copiii de mingi fac misto de jucatorii Stelei.

Fluier final. "Fix etapa asta, cand toate rivalele s-au impiedicat!...", "Adio titlu, ce sa mai!", "Nea Gigi trebuie sa intervina" - radem, glumim, ce sa facem? Il privim pe Stoica cum face o schema veche, dar care-i iese mereu: cand suporterii il injura mai tare (pe el sau echipa) se duce cu tupeul la ei si le vorbeste. Pare sa tina de fiecare data figura.

De data asta, efectul e ca Steaua termina meciul in genunchi. La propriu. Toata lumea e multumita. Punem pariu daca Lacatus isi da demisia sau nu. Nea Gigi trebuie sa intervina... Si oricum, el ce vina are?

Ovidiu