22-06-10

Inca...

Până să se ajungă la marea echipă care a uimit lumea fotbalistică şi a câştigat Cupa Campionilor Europeni, Steaua a rulat mulţi, foarte mulţi jucători. Echipa care făcea istorie în noaptea de 7 mai 1986 era produsul acelor căutări. Se bate mereu monedă de unii că Steaua ar fi fost echipa regimului, sprijinită din toate părţile. O simplă analiză a provenienţei jucătorilor care au adus Cupa la Bucureşti ar fi suficientă pentru a arăta că treaba a stat cu totul altfel.

Duckadam a venit de la UTA, care tocmai retrogradase, Iovan – de la divizionara B FCM Reşiţa, Bumbescu – după ce trecuse pe la Craiova şi Dinamo, cu care câştigase câte un titlu, fusese considerat rudimentar şi trimis la F.C. Olt, Belodedici – venit din divizia B, de la Minerul Moldova Nouă, la 18 ani, Bărbulescu – după ce jucase la F.C.Argeş, FC Olt şi Petrolul, Majearu – avea 20 de ani când a venit din B, de la Galaţi, Lucică Bălan era quasi-necunoscut la 26 de ani, când a venit de la retrogradata Baia Mare, Balint – venit tot din B, de la Gloria Bistriţa, Lăcătuş – venit la 19 ani, de la Braşov, care tocmai retrogradase, Piţurcă – până la 27 de ani, schimbase 5 echipe şi era considerat plafonat, Tudorel Stoica – venit la 21 de ani de la Galaţi. Bölöni era singurul jucător cu palmares şi venea de ASA Tg. Mureş, unde jucase 14 ani…

Vara aceasta ne arată o campanie de primenire a lotului cum nu am mai văzut de mult. Transferurile lui Piţurcă nu par deloc extraordinare, deşi aria de selecţie e mult mai largă. Întăririle vin de la retrogradata Pandurii, de la echipe modeste din liga I, dar şi din străinătate. Dar, ca şi atunci, cu aproape trei decenii în urmă, numele nu spun aproape nimic. Încă…

Vor avea necunoscuţii de azi aceeaşi evoluţie? Va reuşi Piţurcă să aducă Steaua acolo unde îi e locul? E timpul…

P.S. Numerele celor veniţi până acum: 1. Stanca, 2. Todorov, 4. Abrudan, 5. Dorel Stoica, 8. Gardoş, 11. Păcurar, 21. Răduţ, 22. Martinović. Şi, se pare, lista continuă…

Andrei Sava