13-03-10

Ce inseamna Steaua - Dinamo?

Cand eram mic, obisnuiam să adorm nu cu povesti despre Moby Dick, Arsene Lupin sau Harap Alb, ci in fiecare seară mă imbracam cat mai repede in pijama si il asteptam pe bunicul meu să vină să imi povestească cate o "€œisprava" de a Stelei. Ştiam deja de episoadele Sevilla, Monte Carlo, Barcelona in 89, chiar dacă eram prea mic să realizez ce se intamplă cand vedeam de ce se bucură si plang de bucurie rudele mele, cum a putut o singură echipă să starnească asemenea sentimente.
Bunicul meu s-a asezat langă mine si a inceput să imi povestească despre rivalitatea din tara pe care o avea, rivalitate care era cu "€œechipa securistilor” cum o alinta el, cu Dinamo. Au urmat povesti frumoase despre disputele cu ei, insă una mi-a starnit un zambet pe care nici acum nu l-am uitat.
S-a intamplat la un celebru cuplaj in perioada comunista pe fostul 23 august, cand toată lumea a apelat la pile pentru a prinde un bilet. Fusese o nebunie, meciul nefiind televizat, dar nici macar filmat pentru difuzarea unor imagini ulterioare. Probabil cei ce au prins bilet la acea inclestare tin si acum strans de respectivele tichete de intrare. Erau peste 60.000 de suflete, care au vazut un festin fotbalistic. Dinamo incepe tare, ocazii după ocazii, insă Steaua are un mijlocaş defensive, inchizator ceas cum ne place noua să spunem, pe nume Tudorel Stoica. Acesta ii pune o minge pe tavă lui Piti si apoi lui Laca, iar pană la pauză Steaua are un avantaj de două goluri. "€œStalpii” nationalei, Andone si Augustin (spaimă sticlelor de vin) nu stiu ce au păţit. Dacă pe primul l-a intors Gaboaja pe toate fetele, pe al doilea teama de Bumbescu l-a marcat. Cu câţiva ani inaintea acelei partide, Steaua pierduse Cupă in faţă echipei din Ştefan cel Mare, după ce avusese un avantaj de două goluri ca si acum, insă de data asta povestea avea să fie spusă altfel. După pauza Tudorel avea să îşi definitiveasca opera, prin incă trei pase de gol, două pentru Lacatuş si alta pentru Piti. Astfel tabela a inghetat la un 5-0 uluitor. M-am culcat in acea seară cu speranta că o să prind si eu un asemenea meci, iar zeita Fortuna avea să fie de partea mea.
Începusem să fiu familiarizat cu arena din Ghencea de ceva vreme, luandu-mi locul unde candva era Armată Ultra, insă pentru acest meci nu am prins bilet si am fost a€œrepartizat” la Tribuna 1. Cum ar spune Dumitru Dragomir (şef LPF si atunci si acum) : "€œEra un campionat dat dracului”; dacă Dinamo cu Hizo pe bancă erau o echipă de pluton, Steaua se lupta pentru doborarea recordului Chinezului Timisoara de 6 titluri consecutive. Rivala din acest sezon era surprizator Rapidul, echipă antrenată de Mircea Lucescu, antistelistul. Cele două echipe jucau cap la cap si asa s-a si jucat pană in ultima etapa cand episodul Craiova a impins titlul in Ghencea.
Revenind la partida cu Dinamo, deja in acel an se implineau sapte ani de invincibilitate absolută a echipei noastre in fatal lor, iar această partidă nu o să se deosebească deloc de celelalte. Dinamo incepe furtunos, cu cateva ocazii la poarta lui Ritli, insă pană să se trezeasca Danciulescu cu o contra exceptională si Rotariu cu celebrul sau stang fac 2-0 pentru Steaua (dA©jA vu, nu ?). Iarăşi avantaj de două goluri la pauza moment in care suporterii dinamovisti veniti la acest meci parasesc peluza din Sud, umiliti iarăşi de rivalii din Ghencea.
Dacă disputa din tribune se terminase cu KO, in teren mai urmau cateva momente drage noua
Într-o poartă Zoli Ritli facea minuni, in cealaltă Fane Preda petrolistul, primea incă două goluri de la Denis Şerban si Danciulescu. Dinamo era ciuruita oare pentru a cată oară ?
Prin minutul 80, Vivi Rachită si Haldan sunt eliminate după o ciocnire violenta insă ce a urmat a fost un festin pentru cei de la tribuna 1, printre care si eu. Haldan pleacă agale spre vestiare, cu Vivi pe urmele sale, iar in momentul in care cei doi intră pe culoarul ce duce spre cabine, Rachită ii administrează o corectie "unicului capitan”, lasandu-l lat. Pe teren, Ciocoiu inchide conturile: 5-0 !
Senzatia unui derby cu Dinamo reprezintă mai mult decat un meci, reprezintă probabil un eveniment pe care nu poti să il ratezi, dacă esti fanul uneia dintre aceste echipe. Dacă in trecut telefonul era cel mai bun aliat pentru un bilet in Groapa anul acesta probabil nu o să ajung , motivul fiind lesne de inteles, insă asta nu inseamnă că o data pe an nu o să uit de Becali, nu o să uit de cosmarul asta in care traim. Se fac 6 ani de cand Steaua nu a câştigat acolo, iar miercuri această invincibilitate trebuie să se termine. Miercuri nu o să mă intereseze că Banel este o nulitate de fotbalist, că Toja îşi bate joc de culori traind in cluburi in fiecare noapte, că Tanase este cum este, că avem mercenari in echipa că avem un antrenor fară coloana că avem un cancer care ne nenoroceste clubul. Pentru mine Becali nu o să existe miercuri, ci o să existe Steaua care trebuie să le aplice o nouă corectie in Ştefan cel Mare.



Miercuri CĂLCAŢI-I PE OCHI!


I.N.Money