Pur si simplu nu-mi pasa ca am pierdut ieri.
Cum nu mi pasa nici ca baietii s-au daruit ieri asa cum nu-i mai vazusem daruindu-se de la meciul cu Valencia.
Nu-mi pasa nici cat negru sub unghie ca Pedrazzini a gandit o tactica care era cat pe aici sa ne aduca o victorie nesperata.
Nu-mi pasa deloc, dar absolut deloc, de toate astea.
I just don't give a **** about all those things...
De ce?
Pentru ca daca cumva ieri am fi reusit sa surmontam diferenta evidenta de clasa si de valoare individuala care ne desparte de Arsenal si am fi obtinut un rezultat bun, meritul nu le-ar fi apartinut in nici un caz jucatorilor.
Cu atat mai putin meritul i-ar fi apartinut lui Massimo Pedrazzini sau muncii sale oneste si profesioniste.
In nici un caz...
Cum le-ar fi putut apartine meritul lor?
Cum cand exista Ioana D'Arc care aude vocile Divinitatii si care are vise premonitorii de marire?
Cum cand totul azi la Steaua se invarte in jurul unui Sfant Petru ceva mai putin modest decat originalul si care se proclama "dresor de oameni"?
Cum cand Steaua de azi ii apartine insusi bunului Dumnezeu incarnat in persoana celui care "ii va ierta pe toti stelistii asa cum l-a iertat pe Zaharia"? (fac o scurta paranteza ca sa ma mai minunez o data cum de-a putut Adi Ilie -un tip de altfel articulat si coerent in majoritatea timpului - sa debiteze cea mai sinistra porcarie care am auzit-o in ultimii ani?)
So, I just don't give a ****...
Nu-mi pasa ca l-am vazut pe Hagi cu lacrimi in ochi...
Ma lasa complet rece ca The Times descrie relatiile dintre vestiarul Stelei si Divinitate (englezii au scris conducere, dar mi-am permis sa-i corectez caci termenul este, in mod evident, complet gresit si inadecvat) cu relatiile de casatorie ale lui Elizabeth Taylor...
Pur si simplu sunt indiferent la paranoia si megalomania care il determina pe insusi "Bunul Dumnezeu" sa faca echipa la Steaua...
Daca insusi Sfantul Duh i-a indicat Fecioarei din Orleans ca Rada trebuie sa fie rezerva (desi a reusit evolutii remarcabile aproape in fiecare meci), ca Zaharia n-are valoare de Steaua (fapt constatat la putin timp dupa ce acesta marcase golul victoriei cu campioana Poloniei), ca Badoi trebuie folosit titular (desi nu a reusit deloc evolutii care sa convinga in ciuda sanselor acordate), ca Radoi trebuie NEAPARAT sa fie fundas central...la ce bun sa iti mai faci griji cu forma de moment, cu schemele tactice, cu evolutia de la antrenament, cu compatibilitatea jucatorului cu viziunea tehnico-tactica a antrenorului...Devine de la sine inteles pentru orice crestin ca cel mai mare fotbalist roman al timpurilor aflat in zorii -nu foarte convingatori- ai antrenoratului, nu poate sa stie lucrurile astea mai bine decat Marele Dresor ce va fi stanca pe care se va cladi o Steaua ca soarele sfant de pe cer...
I just don't give a **** about all that...
Nu se poate sa-mi pese. Pur si simplu nu se poate...
Pentru ca asta ar insemna sa realizez ca s-a ajuns in punctul in care legendele ne sunt umilite, in care suporterii devin suportabili doar daca nu se tin de erezii si in care boala grandorii si un delirant cult mistic al personalitatii ameninta sa sugrume tot ceea ce reprezinta Steaua...
So i just don't give a ****!
Forza Steaua! Madru ca sunt stelist!
the quiet romanian
