Este revoltator. Aceasta echipa nu este Steaua Bucuresti ci o adunare de "caracude" intrate abuziv si nejustificat pe teren pentru a bifa inca un meci in tricoul ros albastru. Daca anul trecut am scris ca jocul nostru sub comanda lui Olaroiu nu poate imbraca forme mai slabe pentru ca nu ar fi posibil, acum constientizez cat m-am inselat.
Fara indoiala ca antrenorul Pedrazzini este cel mai putin responsabil de acest joc. Poate sa vina Mourinho, poate sa vina Trapatoni si jocul echipei va arata la fel. Aceasta este Steaua lui Becali. O grupare debusolata, depersonalizata cu un jucator Nicolita care ar fi carat echipamentul si ghetele stelistilor din perioada 85-98 fara sa prinda macar vreun minut, cu un Iacob absolut absent si letargic si in fine cu un Ovidiu Petre pe langa care Falemi ar arata ca fotbalist de clasa mondiala.
S-a ajuns prea departe. Aceasta grupare sportiva nu poate emite pretentii nici la campionat, iar de Champions League nici nu trebuie pomenit. Nesimtirea unor jucatori este prea mare, nepasarea acestora creste odata cu sumele de bani pe care le primesc de la creatorul Haosului din Ghencea, iar cel din urma a reusit sa distruga un adevarat simbol, transformand un club glorios intr-o stanga cu Cioban Unic.
Este greu sa gasesti un jucator care sa primeasca o nota de trecere pentru meciul de astazi. Poate Cristocea si Zapata. Dica a fost turist pe teren avand o ocazie monumentala si ratand din doi metri, iar norocul nostru a tinut doar pe jumatate pentru ca numai Lovin a fost inlocuit. Daca vreun jucator al UTA-ei ne facea un serviciu si era mai precis si-n cazul lui Petre, puteam spera la mai mult. Nu se poate ca in 90 de minute sa nu poti sa schimbi doua trei pase in viteza. Nu este posibil ca aceasta adunatura de jucatori de fotbal sa nu fie in stare sa suteze la poarta sau sa aiba trei patru mari ocazii pe meci desi sunt platiti pentru asta. Nu mai am nici pretentii sa fie stelisti ci sa-si justifice macar salariile. Sa fie mercenari, dar sa-si respecte statutul de jucatori de fotbal. Unde sunt patrunderile pe centru? Mereu se afirma ca jocul modern presupune desfacerea jocului pe margini, dar eu sunt ferm convins ca marile echipe sunt acelea care reusesc sa verticalizeze prin centru atunci cand adversarii se apara bine. Nu se vad pasele printre, nu exista devieri, nu exista un' doiuri, nu exista finalizari din afara careului, nu exista goluri. Despre spectacol nu mai pomenesc.
Poarta adversa are alte intelesuri pentru ros albastrii, unele necunoscute pentru noi, iar suporterii Stelei si-au epuizat toata rabdarea. Este greu sa asisti la o astfel de transformare. De la o superechipa la o practicanta a antifotbalului, probabil una dintre cele mai urate echipe din prima Liga. Iar acest aspect nu se intampla de acum ci de multi ani, cand am avut ghinionul ca soldatul crestinatatii false sa ne dea tarcoale.
Jocul? Absolut infiorator. Scorul a fost deschis absolut nemuncit, absolut nemeritat. Un atlet care are nevoie de trei miscari pentru a controla o minge, urmand apoi s-o centreze si pierzand astfel timpi pretiosi, a avut norocul sa-i vina un balon perfect si a sutat. A urmat un alt mare noroc, pentru ca mingea a fost deviata de un fundas advers. 1-0 pentru Steaua, avantaj nemeritat pentru ca a venit din nimic.
Fara indoiala ca nici UTA nu a meritat sa egaleze, dar ajutata fiind de unul dintre cei mai slabi jucatori din lotul Stelei, a prins un penalty de toata frumusetea, dupa ce jucatorul nostru (?) a comis un hent de om care nu gandeste.
Poate sa vina si Zenga, poate sa vina Lacatus sau Protasov, poate sa vina Anceloti, Steaua nu va juca fotbal pentru ca problemele sunt complexe si tin de atmosfera. Dumnezeu fie cu noi si speram ca in nemarginita-I milostivenie ne va scapa de chinuri. Intr-o forma sau alta.
Forza Steaua!
