Revazand golurile meciului Steaua - AEK Atena mi-am dat seama ca Radoi nu a pasat la adversar asa cum s-a scris in presa ci doar a gresit pentru ca nu a stat ca voinicu' pe picioare la o minge pe care ar fi putut s-o castige in cazul in care ar fi fost mai hotarat si mai rapid (oare gazetarii sunt chiori sau pur si simplu necunoscatori?).
Gandindu-ma la perioada lunga in care capitanul nostru a absentat chiar ma bucur ca nu a intervenit mai puternic pentru ca un gol primit intr-un meci amical nu se compara cu o perioada de absenta in meciurile din campionat sau Champions League ca urmare a unei contre nefericite.
In plus, golul lui Rivaldo a fost unul fasait, mingea fiind respinsa de Cernea din pozitie de unu' la unu' in atacantul brazilian si doar norocul a fost acela care a dus la deschiderea scorului. Sau ghinionul nostru, desigur. De asemenea faza in sine ne-a aratat de ce Baciu nu va fi niciodata titular in echipa ros albastra, acesta fiind tintuit pe calcaie in timp ce un jucator mai batran (35 de ani) l-a depasit ca trenul suflandu-i mingea cu un spit tintuit cum trebuie.
Golul lui Gurita a fost extraordinar si venit firesc ca urmare a unei dominari clare a ros albastrilor. Acest jucator ne va scoate "din foame" de multe ori. Imi aduce aminte de Balint, omul de gol al vitezistilor si mai tarziu al Nationalei. Sau de Claudiu Raducanu. Doar ca, Claugol intra mereu titular si avea un joc dezlanat si greu de anticipat chiar si de catre coechipieri. E clar ca Mihai va intra mai mereu din postura de rezerva, dar motivatia lui este una extraordinara, una care nu poate fi egalata de cele ale mai tinerilor sai colegi. Un jucator constant bun, ajuns la o varsta inaintata va trage cu dintii ori de cate ori i se va oferi prilejul sa perforeze portile adverse. Un tip extrem de rapid, cu mult curaj, un jucator care se agata de orice minge, viclean si puternic.
In fotbal exista o lege nescrisa. Un fotbal de calitate il practici doar atunci cand echipa adversa iti este superioara sau egala si asta s-a vazut in meciul de aseara cand Steaua si-a pus un adversar net superior formatiilor intalnite in primele amicale, sub o presiune constanta.
Luand linia de atac a Stelei nu putem decat sa ne declaram multumiti. Neaga, Iacob, Badea si Dica (ma incapatanez sa-l pozitionez asa pe Nicolae deoarece este un adevarat goleador). Daca adaugam pofta de gol si tupeul lui Ochirosii si mai nou Bicfalvi, sau sarjele ofensive din partea lui Badoi si Croitoru putem aprecia ca echipa imbraca un profil vadit ofensiv acum. Problemele mari sunt legate de sudarea apararii, de lipsa unui portar care sa dea siguranta, de imbunatatirea relatiilor de joc si eficienta in fata portii.
Hagi, baietii au nevoie de rezultate. Jocul poate fi imbunatatit doar daca exista acest fundament concretizat prin obtinerea victoriilor, a calificarilor. Fara indoiala e valabil si reversul medaliei - rezultatele vin pe fondul cresterii calitative a jocului dar nu trebuie uitat ca profilul mental al jucatorului roman nu poate fi asemuit cu cel al neamtului sau al englezului. Fotbalistii romani pandesc mai degraba conjunctura favorabila decat sa lupte pentru a si-o crea. Exceptie face Steaua "Seviliana"....
