Ca tot s-a terminat campionatul( mai e un meci, dar nu conteaza), m-am tot gandit cu ce raman dupa acest sezon. Sa fie meciul de la Kiev, acel 2-4 de pe Ghencea cu actuala campioana, plecarea lui MM, demonstratiile de neputinta ale lui Olaroiu, contestarea vehementa a patronului Becali? Nu m-am putut hotari, asa ca intr-o astfel de situatie, m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa aflu cine suntem, de ce suntem, unde ne indreptam, ca sa aflu ce vreau de fapt de la Steaua noastra.
Cine suntem? Deja avem o problema. Pai eu cred( asemeni multora, dar nu majoritatii din pacate) ca Steaua e mai mult decat cei 11 jucatori care intra in teren. Steaua e in primul rand o stare de spirit. Poate ca pentru unii suna patetic, dar eu cred ca Steaua trebuie sa se regaseasca in valorile atat de pretuite de echipe ca AC Milan sau FC Liverpool, echipele care vor juca miercuri finala : traditie, continuitate si respect. Respect atat pentru partenerii de competitie,dar mai ales pentru suporterii sai. Fara ei, Steaua ar fi fost doar un alt club oarecare, aruncat in anonimitatea fotbalului romanesc. Steaua trebuie sa puna deasupra rezultatului imediat, aceste valori. Fara ele( acum suntem in aceasta situatie ), avem comportamentul si alura unui club mic, unui club care parca a fost infiintat acum 3 ani si trebuie neaparat sa-si recupereze banii investiti in el. Stiu ca e dureros, dar in momentul actual, Steaua are atitudinea unui club mic, are anvergura unui club mic, iar jocul echipei este al unui club mic. Din pacate, sunt multi care considera ca a te califica in Liga Campionilor este de-ajuns pentru Steaua. Eu si vagabonzii nu ma numaram printre ei.Imi permit sa afirm ca pentru Steaua conteaza enorm de mult modul in care reuseste o performanta. Atata vreme cat nu se intelege ca o astfel de performanta nu va oferi decat o bucurie vremelnica si ca fara o strategie pe termen lung ne vom scufunda, vom mai trai astfel de sezoane. Ciudat este insa( sau poate nu...) ca sunt multi suporteri care adera la opinia conform careia, rezultatul primeaza indiferent de modul ( indiferent ca e injust sau imoral) cum a fost obtinut. Si astfel ajung la cea de-a doua intrebare.
De ce suntem? Suntem in situatia de fata, tocmai pentru ca prea mult timp am acceptat compromisul. Si cand zic noi ma refer la ceea ce se numeste generic "Suporterii stelisti". Prea mult am acceptat ca printre noi sa-si gaseasca locul tot felul de frustrati care in lipsa oricaror succese in viata de zi cu zi, vin disperati sa ia parte din victoriile Stelei. Pe astfel de caractere si-a bazat George Becali ascensiunea si forta. Nu garzile de corp sau banii sunt principala sa forta, ci cei care in momentele in care Becali ne privea zelfemitor de sus pe noi in timp ce era injurat, stateau pasivi, mai mult injurandu-ne pe noi pentru ca astfel -vezi Doamne - faceam rau echipei...Si nu erai o suta, sau doua ci din pacate erau MAJORITATEA. De-aceea nu sunt de acord cu ceea ce se numeste rezistenta pasiva in cazul lui Becali. De ce? Pai atata vreme, cat si putinele voci care striga vor tacea, atunci nimic nu-l va mai opri sa creada ca EL ne-a convins ca vrea binele Stelei si nu al lui. Nu pot sa uit chipul sau inecat de panica in momentul in care "golanii" l-au inconjurat, in Ghencea, "acasa la el"( s-o crezi tu, Gigi!) si i-a cerut sa plece.Un astfel de om,lipsit de orice noima de cultura si de educatie, nu va intelege niciodata alta cale, decat calea agresiva. De-altfel o so dovedeste reactia sa la vehementa cu care suporterii l-au cerut pe Elton. Sigur, prin declaratia ca ii va pastra pe Elton si Cyril, nu a incercat decat sa ne mai arunce un os, poate, poate vom mai tacea...Ei bine, nu trebuie sa tacem! Dar cati dintre noi o vor face totusi? Mi-e teama ca multi.Mi-e teama ca cei mai multi se vor multumi cu osul asta, iar si mai mai multi vor accepta si osul care ar insemna demiterea Zeroului de pe banca Stelei.In aceste conditii, unde ne indreptam?
In primul rand trebuie sa analizam lotul Stelei: dupa parerea mea, Steaua dispune de cel mai bun lot al sau de dupa '89. Intr-adevar mai sunt exceptiile numite Coman sau Stancu, dar padure fara uscaturi nu exista. Ma gandesc numai la un trident Dica, Elton - Thereau si avem deja trei jucatori care pot decide oricand meciul. Ma gandesc la un Paraschiv, Ov. Petre sau Cristocea, ce sa mai vorbim de linia de fund, unde ii avem pe Radoi, Ghionea, Goian sau Petre Marin!
Eu vad doua posibilitati: prima si cea mai plauzibila( in opinia mea ) este aceea in care arizanul spectaculoasei victorii in fata rezervelor de la Pandurii va fi pastrat si impreuna cu Becali, isi vor face strategia pentru sezonul urmator. Avand in vedere "demnitatea' de care a dat dovada pana acum "ofensivul" Olaroiu probabil ca nu-i vom vedea prea curand pe teren pe Dica, Elton si Thereau in acelasi timp, in schimb vom asista la o si mai mare transformare a lotului, in sensul ca Paraschiv, Ghionea, Bostina sau chiar Elton sau Iacob, considerati oamenii lui MM, vor pleca. In locul lor vor veni probabil alti australieni anonimi, dupa modelul de succes FC National, asta daca nu le da drumul Iancu, celorlalti "copii" care nu au putut sa-l urmeze pe Oli in Ghencea. Pe termen lung asta va insemna, disparitia aproape totala a valorilor de care vorbeam mai sus, din vestiarul si din birourile Stelei. Asta va duce la alte nemultumir, alte proteste, indepartarea tot mai accentuata a suporterilor de echipa.Consecintele sunt usor de prevazut...
A doua varianta posibila ar fi pe de-o parte fie vinderea clubului altui investitor( sansele sunt nule sa se intample ), fie demiterea actualului antrenor( iarasi sanse mici ). Bineinteles ca ideala ar fi prima solutie, pentru ca odata cu Becali, ar pleca si sclavul sau numarul unu, ceea ce ar duce la eliberarea din starea de blazare amestecata cu teama instalata in club. Totusi, mai plauzibila mi se pare ideea, care spune ca Becali va renunta la "fotbalul spectacol" facut de Oli, pentru a mai incerca sa tempereze suporterii in cazul in care echipa nu va merge. Insa, aceasta solutie desi va fi buna pe termen scurt si poate mediu, nu va face decat sa acopere, problema esentiala pentru Steaua, si anume, lepadarea de valorile ei traditionale. In cazul asta, nu va trece mult si vom ajunge iarasi in acest punct.
Ca sa concluzionez, afirm cu tarie ca solutia sta in puterea noastra. Daca vom accepta in tacere, ca patronatul sa ne calce in picioare valorile, simbolurile si demnitatea, nu putem avea pretentii. Dar, daca vom continua sa ne facem vocea auzita, indiferent prin ce mijloace, cei care ne considera vagabonzi, golani precum si cei care au ucis bucuria fotbalului din Bulevardul Ghencea, vor pleca mai devreme sau mai tarziu, luandu-si binemeritatul loc( alaturi de sustinatorii lor ) in lada de gunoi a istoriei rosso-blu.
Si eu sunt golan,
Mihai Somanescu
