Zilele acestea, am avut ocazia nefericită să constatam, din nou, că parlamentarii produsi de sistemul ticalosit " după cum l-a definit corect si intemeiat, dar nu l-a stirpit deloc presedintele Traian Basescu " au mers cu inconstienta politică si cu lenea profesională pină acolo incit au acceptat propunerea fascistilor din U.D.M.R. de a declara nefasta zi 15 martie 2010 ca zi de sarbatoare: asta ca să insulte mai virtos martirii poporului roman si poporul roman, in intregimea sa, si să mai chiulească o zi din Parlament, desi primesc o simbrie nemeritata Iată de ce parlamentarii creati de Legea uninominalului " si cu citeva exceptii, inclusiv cei de dinaintea actualului mandat " pot fi caracterizati ca facind parte dintre idiotii utili ai societății postdecembriste: idioti pentru noi, romanii, si utili pentru u.d.m.r.-isti.
În 13 martie 2006, am publicat, in revista SANTINELA, nr. 4/martie 2006, pag. 15, articolul pe care-l republic acum, mai jos, ca un memento si ca un semnal că inactiunea autorităților de atunci, prelungită in inconstienta acestora de azi, va determina, cit de curind, un grav pericol pentru securitatea, suveranitatea si unitatea țării. Totodata trebuie să precizez că materialul republicat acum reprezenta aducerea la zi a unui studiu anterior, intitulat Nationalistu' sicofant: Adrian Nastase , tiparit, in serial si cu intermitente, in revista Romania Mare, din martie pină in noiembrie 2000. După cum pot constata cititorii, situatia Romaniei s-a agravat profund, in acest rastimp de un deceniu, din cauza subminarii suveranității nationale de catre aceeasi organizatie fascistă U.D.M.R., in deplină intelegere cu aceeasi clasă politică ticalosita care ne sufocă de două decenii! Redau, mai jos, textul din martie 2006, dar cu bibliografia esentială de pină in 2000.
***
Ziaristii Claudia Cristofan si Andi Topală publica sub titlul AU ÎNCEPUT DIVERSIUNILE (Gardianul, nr. 1146, 9.03.2006), un material consistent despre preparativele si incertitudinile mimate ale maghiarilor angrenati in provocarea evenimentelor planificate pentru 15 martie. Titlul releva totusi, neintelegerea funciară de care dau dovada in marea lor majoritate, ziaristii romani care tratează miscarea revizionistilor maghiari din Romania, devenită tot mai virulentă după 1989. Pentru simplul fapt că nu este vorba de diversiuni, ci, dimpotriva de actiuni premeditate, subsumate ideii majore care domină revizionismul hungarist, Jos Trianonul! .
De aceea, după 16 ani de permanente provocari fățise si de actiuni subversive, opinia publică si autoritățile romanesti ar fi trebuit, acum, să fie ferme asupra unui punct clar: interzicerea oricaror manifestari ale maghiarilor in 15 martie. Deoarece este aniversarea revolutiei maghiare de la 1848, iar această revolutie este echivalentă cu razboiul de exterminare a romanilor (și nu numai a lor!), dus de cei 13 generali criminali condusi de Iosif Bem si spanzurati de Împaratul austro-ungar. Prin manifestarile lor din 15 martie, maghiarii ne insultă in mod inadmisibil.
Dar nu numai ziaristii facuti in pripă considera minimalizand pericolul, drept simple diversiuni respectivele actiuni antiromanesti ale iredentistilor maghiari. De această insuficiențănatională suferă si multi politicieni si parlamentari, mai ales că si domniile lor au ajuns in această postură tot in pripa Ei nu-și pun intrebarea: Care secui?! Caci nu mai exista Au fost toti maghiarizati. S-a ajuns chiar la ideea că ar trebui ca presedintele Traian Basescu să se ducă la Odorheiu Secuiesc, desi ar fi cea mai mare greseala pentru că ar da gir prezidential actiunilor lor antistatale. Ar trebui să trimită Armata, pentru a preintampina orice manifestare, proclamatie , declaratie etc.
Un exemplu de penibilă balbaială politică a relevat-o si emisiunea Știrea zilei , din 10 martie 2006, de la Antena 3, dedicată viitoarelor actiuni planificate de maghiari, care i-a avut ca invitati pe deputatii Adrian Severin (P.S.D.) si Adrian Cioroianu (P.N.L.). În urmă cu câțiva ani, tot intr-o emisiune televizata acest Cioroianu tinea o dizertatie istorică (el fiind istoric) si vorbea de o personalitate din cunoscuta familie nobiliară spaniolă de Aragon , după numele provinciei pe care a stapanit-o, Aragon. Dar marele nostru istoric a indicat-o de Oregon (sic). În realitate, Oregon este un stat al S.U.A.! Evident, acest liberalism in exprimarea ideilor sale (adică a prostiilor sale) l-a facut să intre Partidul National Liberal si, ca dovadă a competentilor de acolo, să ajungă si in Parlament si să reprezinte Romania la forurile internationale. Tot asa de liberal a vorbit si la emisiunea Știrea zilei , iar cand nu vorbea, se uita pe pereti.
Cat despre Adrian Severin, a ramas aceasi panglicar de pe vremea cand taia panglici la inaugurarile facute de Tovarășul si Tovarășa. Acest Severin, care nu este prost, ci doar parasiv, poltron si tradator al intereselor nationale, putea să spuna ca să-l contracareze pe Szazs Jenö, primarul orasului Odorheiu Secuiesc si unul dintre antiromanii cei mai inversunati, macar atat: că incă din 21-22 decembrie 1989, U.D.M.R. si celelalte organizatii maghiare neorevizioniste au practicat acelasi petardism propagandistic, incluzand jocul de scenă cu lupta dintre radicali si moderati , trucul cu documentul-pirat " care nu le-ar apartine lor, ci ar fi fost contrafacut de romani (eventual de P.U.N.R. sau P.R.M.), ca să-i compromită pe nevinovatii maghiari ", jocul cu delimitarea lui Marko Bela et comp. de radicali , cu faptul că ar fi o greseală de traducere, caci ei nu intelege bine limba romana la care se adaugă permanenta denigrare a Romaniei in presa maghiară din tara din Ungaria, precum si la diverse foruri internationale etc., etc. Deci, desi avea atatea argumente interne ca să-l combată pe individ, el ii dadea intr-una cu Rezolutia 1735 a Consiliului Europei, ca si cum respectivul document ar fi mentionat in detaliu ce acte antistatale si antiromanesti comit maghiarii in Romania. Dar, oricum, el nu putea să facă un act proromanesc, de vreme ce el le comisese pe cele antiromanesti: de exemplu, in 6 noiembrie 1991, după dezbateri tensionate, in Adunarea Constituanta U.D.M.R. a incercat, din nou, prin deputatul Károly Kerekes, să obtină dreptul de a folosi limba maghiară ca o a doua limbă in stat «in relatiile cu autoritățile comunale si orășenesti». Grupul Petre Roman-Adrian Severin, din cadrul F.S.N., a sustinut acest amendament (cf. Cartea neagră a U.D.M.R. Actiunile antiromanesti [care, pină in 2000, aparuse pe site-ul www.cybcity.com/udmr/1989.html. Acum, la această adresa site-ul este administrat de alcineva; dar, cronologia din Cartea neagră a U.D.M.R. se regaseste, in linii mari, in cartea lui Bogdan Papadie si Gabriel I. Nastase, Razboiul spionilor, Editura Phobos, 2006, pag. 253-309 " n.n., V.I.Z.]. Prin politica pasilor marunti si prin aprobarea tacită sau expresă ale unora ca acest Adrian Severin, U.D.M.R. a ajuns la guvernare.
Pentru a se intelege mai exact pozitia noastră in problema atat de spinoasă a revansarzilor maghiari din interiorul si din exteriorul țării (indeosebi din Ungaria si din Occident), este necesară o retrospectiva
Scurtă retrospectivă de presă
Încă din toamna lui 1998, deputatul P.D.S.R. Adrian Nastase incepuse să pozeze, crescendo, in nationalist extremist, denunțandu-i vehement pe iredentistii unguri, fie ei din Ungaria sau din Romania.
Ca să nu fim acuzati de subiectivism sau de atac la persoana redam, pentru inceput, opinia lui Traian Ungureanu, exprimată la B.B.C. " un post de radio față de care aproape toată lumea se prosterneaza din cauza obiectivității lui. Iată cum se adresa realizatorul emisiunii de la B.B.C. preopinentului sau, Dan Tapalaga incitandu-l: Acum un an si ceva, Adrian Nastase descoperea, in timpul unei intalniri electorale, că Transilvania iși traieste ultimele zile. Pericolul maghiar se insuruba mai abitir, domnul Nastase aflase, din fericire, acest lucru si voia, cu orice pret să apere pamantul romanesc. Acum, domnul Nastase este prim-ministru si, probabil, acesta este motivul pentru care dusmanul s-o fi sinucis in secret, iar Transilvania poate dormi linistita Mai mult, U.D.M.R. este in relatii cordiale cu P.D.S.R., dar armonia este un pic subreda Pronosticurile P.D.S.R. s-au cam topit. S-a pripit U.D.M.R. sau a dat dovadade realism la cîștig, fie el si minim?
Dan Tapalagă: U.D.M.R. primeste cadou de la P.D.S.R. numirea unor subprefecti in judetele cu majoritate maghiară si poate chiar un subsecretar de stat la Departamentul pentru Minorități. În schimb, U.D.M.R. a semnat un protocol cu P.D.S.R. Cu ce concesii, ce câștigăși ce pierd cele douapartide aflate, pană mai ieri, pe pozitii aparent ireconciliabile? (Realizator: Traian Ungureanu; reporter: Dan Tapalaga emisiunea Relatiile U.D.M.R. cu P.D.S.R. , B.B.C., 8 ianuarie 2001, ora 21).
Cu o ironie vizibilăîncadin titlu " O alianță sfintă in Bucuresti " se exprima si un alt reporter obscur, Alfredo Amellone: Situatie paradoxală la Bucuresti. Iliescu, «pericolul rosu», care, ales, ar fi indepartat Romania de Europa si ar fi reinstaurat puterea neocomunista in ajunul alegerilor prezidentiale a devenit stindardul democratiei. Învinsii centrului-dreapta, adversarii implacabili democrati si liberali, alaturi de monarhisti si de Biserica Ortodoxa cheamă alegatorii la urne pentru a-l vota pe Iliescu, dusmanul lor numarul unu pană acum două saptamani (La Stampa, 10 decembrie 2000, p. 9). Evident, Amellone trata problema in planul general, dar acestuia i se subsumează si cazul Adrian Nastase, ca lider al P.D.S.R. si premier, caci si el constituia un caz paradoxal, contrazicandu-se pe sine si facand o alianță sfintă cu U.D.M.R., impotriva careia, mai an, vituperase emfatic.
Pseudonationalismul lui Adrian Nastase
Pentru a intelege mai bine lucrurile si ca să demonstram că el este un sicofant, iar noi obiectivi, trebuie să reconstituim atmosfera de atunci, reproducand unele materiale de presa uneori prin cateva citate sau, alteori, suficient, prin titluri.
Începem printr-un text care relevă caracterul premeditat al exhibitionismului nationalist al d-lui dr. in drept Adrian Nastase: Prim-vicepresedintele P.D.S.R., Adrian Nastase, a declarat că periplul lui Radu Vasile in Covasna si Harghita i-a creat senzatia că primul-ministru efectuează o vizită in strainatate. Nastase este de parere că Verestoy Atilla, care l-a intampinat pe Vasile, a corespuns cel mai bine, prin atitudinea sa, rolului de presedinte al «statului Harghita-Covasna». Afirmatia lui Radu Vasile, conform careia in respectiva zonă nu sunt probleme, a starnit mania lui Nastase. Acesta spune că detine informatii că investitiile in zona in valoare de 30 de milioane de dolari, sunt facute sută la sută de maghiari, fie din Romania, fie din Ungaria sau din diasporă (cf. Romania libera 18 apr. 1998, p. 3).
Desigur, in zonă erau probleme ramase incă de la Trianon, pe care ungurii il blesteamă cu incontinență. Marile puteri occidentale iși schimbaseră planul in legatură cu cazul Kosovo " care fusese, pană atunci, tinut in surdina ca să mascheze si să aplaneze propriile lor conflicte interetnice, gen ETA, IRA " si, in consecință, incendiau acum atmosfera, iar, in Romania, contextul politic international ii incita pe maghiari. D-l general de divizie Stan Stingaciu avertizase: Există preocupari privind refacearea organizatiilor terorist-diversioniste horthyste din anii '40 (National, 22 ian. 1998, p. 3). Cristina Zarnescu atragea atentia: Ar putea exista un plan «Kosovo» si pentru Romania (Cotidianul, 15 iun. 1998, p. 10).
Ca intotdeauna, propaganda ungară produce mereu literatură iredentista un astfel de ideolog fiind Pomogats Bela, care incerca să teoretizeze problema Ardealului, de exemplu, in articolul Pro Transylvania (Magyar Hirlap, Ungaria, nr. 233, 5 oct. 1998, p. 7). Și, după teorie, aparuseră actiunile politice ale noului guvern ungar, de extremă dreapta Reactia formală a liderilor Romaniei se limitase la faptul că premierul Romaniei iși zbarlise mustata: Radu Vasile va cere ambasadorului ungar explicatii referitoare la declaratiile revizioniste ale lui Victor Orban (Jurnalul National, nr. 1521, 28 mai 1998, p. 12). Încurajat de oficialii unguri, in stilul lor propriu, intrigant, un maghiar din Bucuresti, care se ascunde in anonimat, se intreabă: Se coace ideea unei Transilvanii independente?! (Romaniai Magyar Szo, nr. 2839, 24 sept. 1998, p. 8). Întamplator sau nu, in Romania aparuse cazul Sabin Gherman si, in consecință, P.D.S.R. cere Parchetului General să se sesizeze impotriva autorului manifestului «M-am saturat de Romania» (Ovidiu Druga in Cotidianul, 18 sept. 1998, p. 4).
Sintetizand, Cristina Zarnescu si Roxana Frosin avertizaseră: Razboiul pentru refacerea Ungariei mari se dezlantuie pe toate fronturile / Budapesta dă bani parohiilor reformate maghiare din Romania, cu scopul de a-și consolida pozitia in Transilvania (Cotidianul, 15 ian. 1999, p. 10). Mai mult, Cristina Zarnescu suna alarma: S.O.S. Ardealul / Odorheiul Secuiesc, gulagul romanilor (Cotidianul, 20 ian. 1999, p. 5). Tot ea releva actiunile denigratoare ale hungarismului: Presa din Budapesta prezintă Romania ca pe o tară oligofrenă (Cotidianul, 9 febr. 1999, p. 2). În Romania, unul din multimea virulentilor neorevizionisti maghiari este Sylvester Lajos, al carui sovinism se manifesta aluziv, incă din titlul Cine iubeste strainii (in Haromszek, Covasna, nr. 2538, 6 ian. 1999, p. 3). După ce Liliana Brad dezvaluise că Un document-pirat cere «autonomie pentru Țara Secuilor» (Romania libera nr. 2507, 26 iun. 1998, p. 2) " asa cum se itereaza acum, vorbirea despre un document-pirat in Gardianul din 9 martie 2006 ", Cosmin Nicolescu afirma că U.D.M.R. pune in practică programele de autonomie (Cuget liber, Constanta, nr. 1791, 22 sept. 1999, p. 2). Ciprian Ranghel titra: P.U.N.R. crede că Budapesta e in spatele autonomistilor , citand declaratiile d-lui Valeriu Tabară (Cotidianul, 19 sept. 1999, p. 4). De fapt, P.U.N.R. nu credea , ci stia precis, dar, fiind reprezentat de niste lideri fară anvergură politica acestia credeau ca dacă se exprimă circumspect " desi ungurii niciodată nu procedaseră astfel ", atunci dau dovadă că au spirit european, desi nu aveau decat unul provincial. Privind dincolo de orizont si, astfel, surclasandu-i pe p.u.n.r.-isti, Bogdan Petrescu ne asigura că Lobby-ul maghiar din S.U.A. vrea Ardealul stat independent (Cotidianul, 7 dec. 1998, p. 2). Sorin Petrescu arata că iredentismul hungarist are directii multiple de actiune: Presedintele Partidului National Slovac, Jan Slota, afirmă: «Ungaria doreste reanexarea unor parti din Romania, Slovacia, Ucraina si Iugoslavia» (Cotidianul, 12 mai 1999, p. 11). Agitatiile iredentiste maghiare iși gasesc ecou in presa internatională: Le Monde: Transilvania a devenit martora aspiratiilor la autonomie a minorității maghiare (Cotidianul, 25.05.1999, p. 11).
Șantajarea Puterii de catre U.D.M.R.
În presă apareau tot mai frecvent alegatii la adresa Puterii, pentru că se lasa santajată de U.D.M.R. Ziarul National, din 29 iunie 1998, etala editorialul C.D.R., sluga docilă a U.D.M.R. ; Ileana Sandu publica articolul Cui i-e frică de Budapesta? (Timpul in 7 zile, 9-15 iun. 1998, p. 5-6); George Duma si Traian Golea relevau: Tendintele hungariste sunt neconforme cu preceptele europene si internationale (Timpul in 7 zile, 7-13 iul. 1998, p. 8); in acelasi numar din Timpul, Virgil Popa, scria, mai ferm, Nu vrem Kosovo in Ardeal ; Coriolan Dobre denunta: Senatorul țăranist Vasile Lupu sprijină din rasputeri iredentismul maghiar (Atac la persoana nr. 16, 26 apr.-3 mai 1999, p. 12). Și tot asa. În sfirsit, se publică un material intitulat, semnificativ, Un document realizat de lucratori ai unui serviciu secret relevă: În Transilvania se desfășoară o abilă ofensivă economică in scopul sustinerii enclavizarii judetelor cu populatie preponderent de origine maghiară (Cotidianul, 13 mai 1999, p. 17); faptul că materialul este nesemnat, dar este deosebit de consistent si acoperă o gamă largă de aspecte atestă că ziarul nu se lauda si că analiza era facuta intr-adevar, de lucratorii unui serviciu secret si, intrucat articolul trata problemele interne ale Romaniei, puteti ghici si singuri de care serviciu secret era vorba (I.R.S.?!).
Acest context marcat de razboiul din Kosovo si propice mascarii pseudonationalismului i-a servit lui Adrian Nastase ca decor pentru a-și exhiba patriotismul de parada
Apoi, in septembrie 1999, marele ziarist ungur Biro Bela, din Covasna, ne linistea in felul urmator: Adrian Nastase a prevazut incă de la inceputul verii ca pană la caderea frunzelor, in Transilvania se va sfarsi pacea. Iredentistii maghiari ar provoca conflicte interetnice. ( ) Situatia economică se degradează de la o lună la alta, societatea romanească consumamai mult decit produce. Catastrofa devine, astfel, o chestiune de timp (Biro Bela, Toamnă transilvaneană , Haromszeki Figyelo, Covasna, nr. 41, 22-28 sept. 1999, p. 6). Să retinem, de aici, in primul rand ironia la adresa lui Adrian Nastase, viceliderul, de atunci, al P.D.S.R., ironie cam de acelasi calibru cu cea exhibată de reporterii de la B.B.C., citată la inceput.
Între timp, situatia incendiară din Kosovo ii facuse pe unguri să considere că le venise ocazia să dea lovitura si si-au isterizat iredentismul si neorevizionismul, apeland la ajutoare diplomatice engleze, după cum remarcase Marcela Feraru: Christopher Krabbie si Nigel Thorpe scrutează terenul cu două zile inainte de intalnirea maghiaro- maghiară de la Budapesta (Cotidianul, 19 febr. 1999, p. 4). Apoi, din 23 martie, S.U.A., prin N.A.T.O., au inceput să bombardeze Kosovo si Iugoslavia in draci, inclusiv in zilele de Pasti, dar, in mod umanitar , cu uraniu saracit (unii militari americani scriseseră pe bombe Paste fericit , caci ei nu sunt crestini, ci satanisti). Asasinarea, in 11 martie 2006, a lui Slobodan Milosevici in celula sa din Haga se adaugă crimelor de atunci. Presupun că presedinta T.P.I., Carla del Ponte, fiind vinovată institutional si moralmente, ar trebui bagată in celula lui Milosevici. Mai scrutatoare decat cei doi ambasadori britanici, aceeasi Marcela Feraru observase scena europeană: La sfarsitul lunii septembrie (1998 n.n.), la Strasbourg, Adrian Nastase atragea atentia Consiliului Europei, in plină dezbatere asupra crizei din Kosovo, că se incearcă rescrierea dreptului international. La acea vreme, discursul sau a fost apreciat ca o «adevarată lectie de drept international». La nici sase luni de la acea dezbatere, rescrierea dreptului international este un fapt implinit si noua ordine mondială se desfășoară sub ochii nostri (cf. Summit-ul N.A.T.O. de la Washington se va desfășura in plin razboi / Adrian Nastase: «Iugoslavia este poligonul de incercare a noii ordini mondiale» (Cotidianul, 6 apr. 1999, p. 3).
Lansat pe scena lumii ca profesor, strateg si polemolog, Adrian Nastase iși etala si calitățile de spadasin nationalist, in contradictie cu faptul ca ca cavaler de Malta, ar fi trebuit să fie un spirit caritabil: Comisia Juridică a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a fost, ieri dimineață, teatrul unei ciocniri deschise intre György Frunda si Adrian Nastase. Senatorul U.D.M.R. foloseste prilejul conflictului din Kosovo pentru a obtine o comisie ad-hoc a Consiliului Europei pentru minorități si un protocol Aditional la Conventia Europeană pentru Drepturile Omului privind autonomia culturala ( ) Frunda a incercat să sustină ca in Conventia-cadru privind drepturile minorităților nationale, drepturile colective sunt consfintite Asa descria Marcela Feraru competitia, in Meci Frunda-Nastase la Consiliul Europei. György Frunda incearcă să-i prostească pe membrii Consiliului Europei (Cotidianul, 30 apr. 1999, p. 4). Ca o paranteza tinand cont de cele comise de senatorul U.D.M.R. Gheorghe Frunda, la inceputul anului 2006, reamintim că acesta este un recidivist in materie.
Meciul Frunda-Nastase
Dar, fireste, Frunda nu putea să il prostească pe marele nationalist Adrian Nastase, care, de prin 1998, incepuse o campanie acerbă contra nerorevizionistilor maghiari. Renegatul de Gheorghe Frunda era, deja, un recidivist, asa că cavalerul de Adrian Nastase nu il iertase nici in antecedentul comis atunci cand si-a prezentat, la Consiliul Europei, Raportul sau asupra Serviciilor Secrete: Termenul de drepturi colective, care apare destul de des in acest document, a fost acceptat ca atare in Comisia Juridica , il chestionase ziarista intransigentă pe antimondialistul de fatadă Adrian Nastase. La care el raspunsese cu modestia care-l caracterizează: Din fericire, nu. Eu, personal, am insistat destul de mult pe eliminarea acestuia si am fost sustinut si de alti colegi, astfel ca in urma unui amendament, la punctul 4 din rezolutie, sintagma «dreptul colectiv de securitate» a fost inlocuită cu «dreptul societății democratice». S-a eliminat, de asemenea, referirea din varianta engleză de la punctul doi la «dreptul individual» pentru ca pe cale de consecință, acesta ar fi trimis la «dreptul colectiv». ( ) Eu, personal, nu cred că proiectul de rezolutie are mari sanse de adoptare, iar in ceea ce priveste ideea unei Conventii europene, suntem incă destul de departe , zise Adrian Nastase si mai impuscă un fazan. Toate acestea, si multe altele, sunt descrise cu acribie stiintifică de catre Marcela Feraru in articolul György Frunda a acuzat Cotidianul in fata Comisiei juridice a Consiliului Europei că este «nedemocratic» (cf. Cotidianul, 9 ian. 1999, p. 2; vezi si idem, György Frunda pune bazele unei Conventii-cadru care transformă Serviciile Secrete din Europa in manastiri de maicute , Cotidianul, 6 ian. 1999, p. 10).
Dvs., insa care credeti că a fost rezultatul acestei sarje de cavalerie malteza facută de impetuosul nostru nationalist?! Nu vă amintiti, asa că vă spunem tot noi: cinci impartit la doi! Ne-o spune si Marcela Feraru, careia nu-i scapa nimic, desi nu-i convenea d-lui prof. univ. dr. Adrian Nastase, care dă lectii de drept international la tot cartierul occidental: Raportul privind controlul serviciilor de securitate internă a fost adoptat in Adunarea Parlamentara György Frunda a reusit să impună in Consiliul Europei conceptul de drepturi colective (cf. Cotidianul, 28 apr. 1999, p. 3).
Dar, nu contează! Acest esec al lui Adrian Nastase avea să treacă neobservat, in comparatie cu atacul sau la baioneta facut de pe cal, contra neorevizionismului maghiar.
***
Pentru ca din diverse motive, nu am mai putut publica, in SANTINELA, in 2006, partea a doua a acestui studiu, am publicat-o, in 16 martie 2009, pe Altermedia. Asa arata " reflectată in presa nationalistă " situatia Romaniei in urmă cu un deceniu. Privind retrospectiv, trebuie să admitem ca intre timp, situatia ei s-a agravat radical sub aspectul politicii interne si externe privind prezervarea unității si suveranității nationale. Și această situatie a ajuns astfel, cum am subliniat in preambul, tocmai din cauza tradarii intereselor nationale a nationalistilor de acest gen " in frunte cu actualul P.D.-L., secondat de P.N.L. si P.S.D. ", coalizati in cleptocratia postdecembristă si care se schimbă democratc la Putere.
¨O zi nefasta: 15 martie¨, de Colonel (r.) Vasile I. ZÂRNESCU, in napocanews.ro.
Nu pot sa spun ca sunt foarte familiarizat cu acest sait, cu obiectictivitatea sau legitimitatea acestuia.
Despre Revolutia de la 1848 in Romania.
Despre Colonel Zarnescu marturisesc ca acum aud prima data, insa ce am mai gasit pe net despre domnia cam pune semne de intrebare cu privire la verticalitate. Posibil sa fiu dezinformat, sau sursele mele de informatie sa nu fie cele mai fericit alese.
