E tardiv, inutil și repetitiv sã vin și sã spun și eu cã ceea ce s-a întâmplat asearã în Ghencea a fost incredibil și jenant. Dizgrațios. Becalioții au triumfat parcã pentru prima oarã, pe fondul unei majoritãți tãcute. Huiduielile lor, asezonate cu gesturile de maimuțã ale liderului lor informal de la tribuna întâi și cu aplauzele tuturor celorlalți "suporteri de bine" au arãtat pecetea lãsatã de Gigi Becali asupra corpului de suporteri roș-albaștri. De-aici înainte, e clar cã Ghencea nu mai e ce-a fost și cã, dacã ne vom închipui cã vorbim despre aceiași oameni care populau stadionul în anii '80 sau chiar '90, suntem pasibili de naivitate și ignoranțã. Cine sunt de fapt acești oameni, care populeazã astãzi tribunele din Ghencea?
1. Fanaticii
E vorba de membrii comunitãților de tipul Zãbrãuți, Bolintin, ªtefãnești, Tunari. Nu e vorba de comunitãțile geografice, ci de cele mentale, pentru cã un "fanatic de tip Zãbrãuți" poate locui foarte bine și la Unirii sau în Griviței. Ca regulã, n-au de-a face nici cu fotbalul și nici cu Steaua. Au apãrut pe Ghencea o datã cu pãrintele lor spiritual. Au fost la Judecãtoria sectorului 1 în noaptea de joi spre vineri, sau dacã n-au fost regretã teribil cã n-au putut sã ajungã. L-au așteptat de nenumãrate ori pe nea Gigi în spate "la oficialã" sau la Universitate, pe Maybach. Dacã nu pentru 100 de euro, mãcar ca sã respire același aer împreunã. Ieri au venit cu tricouri cu "Free Gigi", oferite gratuit de alții. Asta pentru cã fanaticul de Zãbrãuți nu face nimic pe gratis! Deși îl iubește sincer pe Becali, nu va face nimic dacã cineva nu-i dã pe gratis un tricou, nu-l plimbã cu un microbuz, nu-i oferã un banner deja fabricat.
Cei din peluze sunt niște scursuri pentru ei, dintr-un motiv simplu: așa a zis nea Gigi. De mai multe ori.
2. Puii de interlopi
Cefoși, "lucrați", cu zgarda de aur la gât, vin la stadion (de obicei însoțiți de câte o pițipoancã mai de mâna a doua) nu atât pentru fotbal, cât pentru a-și exhiba forța. Pentru a putea sã împingã la rând și sã observe cã nimeni n-are curaj sã-i împingã înapoi. Pentru a putea sta cu picioarele pe scaunul din fațã fãrã ca cineva sã le zicã ceva. Pentru a scuipa semințe și a-și afișa telefonul "ultimul model". Mai știu și ceva fotbal, dar se complac sã preia din zbor idei lansate de alții. Îl susțin pe Becali nu cu sufeltul, ci dintr-o...afinitate de idei. Puii de interlopi ar bãga oricând în portbagaj pe cineva care le-a invadat teritoriul (dacã n-au fãcut-o deja) și nu apeleazã niciodatã la "autoritãți": e sub demnitatea lor și le stricã numele.
Nu-i suportã pe cei din peluze pentru cã sunt singurii care le-ar putea crea probleme: nu fiindcã ar fi mai cefoși decât ei, ci fiindcã sunt mulți. E strict o problemã de putere la mijloc.
3. Relativiștii
Aceștia sunt microbiști împãtimiți, genul celor care discutã toatã ziua fotbal (sau toate sporturile), la table, în fața blocului. Sau în Cișmigiu, dacã-s mai selecți. ªtiu fotbal, vin la stadion de multã vreme. Pot sã-ți spunã lejer și echipa din '86 și câte titluri are Steaua în anii '70. N-au repere morale și relativizeazã totul. Atâta timp cât "echipa câștigã", pentru ei totul e bine. Dacã-i întrebi, Becali a fãcut și multe rele, dar și multe bune. Nu sunt susținãtorii lui fervenți, dar nici nu l-ar schimba pentru "mofturi" precum onoare, imagine pãtatã, legende jignite. Dacã-i întrebi pe ei, un blat e perfect, cât timp nu e descoperit. Pentru cã oricum toți fac blaturi, important e ce rãmâne pe hârtie. În plus, ei cred sincer cã o echipã trãiește strict din bani, cã dragostea trece prin stomac și cã fãrã Becali n-avem nicio garanție cã "vom avea rezultate". Așa cã la ce bun sã-l schimbãm?
Pe cei din peluze nu prea-i suportã, pentru cã sunt convinși cã sunt niște puști care nu se pricep la fotbal. N-au ceva cu violența în particular (e probabil sã fi fãcut la rândul lor parte din vechile galerii ale Stelei), e vorba doar de pricepere la fotbal. Unde sunt convinși cã dețin adevãrul absolut.
4. Indiferenții
Aceștia n-au, sãracii, nicio vinã. Vin, mãnâncã semințe, se bucurã la goluri, în rest își vãd de treabã. Cel mult vibreazã la câte-un "pe ei, pe mama lor". Vin de obicei cu familia, pentru cã e week-end, afarã e frumos, iar fotbalul "e un spectacol". Þin cu Steaua, dar la modul detașat - nu sunt oricum genul care sã se certe cu colegii de serviciu pentru atâta lucru.
Nu-i înghit pe cei din peluze pentru cã știu de la televizor cã sunt golani și drogați, eventual cei care-ți zgârie mașina în parcare. De altfel, îi vãd cu ochii lor cum merg numai în haitã, poartã toți șepci și glugi și se manifestã zgmotos. Pentru niște adepți ai liniștii cum sunt indiferenții, nici Becali nu e bun, da' nici golanii ãia nu se cuvine sã dea lecții. Fotbalul trebuie ținut la un nivel cât mai superficial, nu teoretizat și principializat, cum o fac fandosiții de pe tot felul de situri ale suporterilor. Le place însã când galeria le dã câte un steag cu care participã la câte-o coregrafie.
Declicul s-a produs când fanaticii au început sã fie mai mulți decât relativiștii. Când vechii cunoscãtori de fotbal, așa fãrã principii cum erau ei, au început s-o mai rãreascã cu venitul la stadion. Coincidențã, asta s-a întâmplat pe mãsurã ce Steaua lui Becali se ridica. Fanaticii în schimb erau pe val. Beneficiind ba de un abonament gratis de la Pe-Ne-Ge, ba de un microbuz plãtit de "cine trebuie", ei au început sã se coaguleze. Ca orice vietãți, s-au mirosit unii pe alții și au vãzut cã sunt în creștere. Au mai dat vorbã și prin familiile lor (de obicei, numeroase) și au venit și mai mulți. Așa cum necredincioșii fug de tãmâie, s-au ținut și ei departe de peluze, pe cât posibil.
Astãzi, de la tribune, ei fac legea și dau tonul. Arestarea lui Becali i-a rãnit profund și sincer, iar fiecare înjurãturã a Sudului le-a rãsucit cuțitul în ranã. Au ripostat înjurând, huiduind, strâmbându-se. Sã zici ceva de Becali e ca și când i-ai înjura de mamã. Steaua oricum n-ar fi nimic fãrã Becali.
Fanaticii de Zãbrãuți se înmulțesc liniștiți și așteaptã ziua când Steaua se va muta în Pipera, "golanii" vor fi interziși pe stadioane, iar nea Gigi va ajunge, Doamne-ajutã, președinte.
Ovidiu
P.S.
i) Categoria celor din tribune care gândesc mai degrabã precum peluzele, gen membrii AISS sau bãieții din Ultimi Ribelli, e prea neînsemnatã numeric, ca sã conteze într-o astfel de luptã.
ii) "Cetãțenii" care s-au simțit bãgați în aceeași oalã și înjurați de "derbedeii" de la Sud sau fãcuți "sclavi" de aceiași, deși nu îl susțin pe Becali, n-au dreptate când se plâng. Dacã lângã tine unul cu tricou "Free Gigi" rãcnește și se schimonosește la fiecare înjurãturã pe care o aude la adresa idolului, iar tu taci și nu-i zici nimic (sau te-amuzi și aplauzi), atunci meriți sã fii în aceeași categorie cu el.
iii) Nici peluzele nu sunt omogene și nici nu sunt formate din "adevãrații pãstrãtori ai sfintelor tradiții". În acest rãzboi însã, ele au dreptate.
