de Andrei Badin
Sub pretextul strãveziu al luptei împotriva flagelului terorist, Securitatea a fost reînființatã prin lege. Apelurile telefonice, SMS-urile, corespondența electronicã și navigarea pe internet vor fi monitorizate oficial, iar apoi datele vor fi stocate, pe banii operatorilor, vreme de șase luni.
Ele vor fi ținute la dispoziția organelor statului, care pot cere oricând date despre oricare dintre cetãțenii români. Valabilã din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 298 invocã necesitatea ca România sã-și armonizeze legislația cu prevederile europene în domeniu, dar, pe fondul tentativelor politice din ce în ce mai apãsate de reinstaurare a normelor statului Polițienesc, lasã loc pentru o sumedenie de abuzuri. Drepturile și libertãțile cetãțenești, viața privatã și confidențialitatea corespondenței sunt doar douã exemple, statuate în mod clar de Constituția României, ce au fost cãlcate nonșalant în picioare de întreaga clasã politicã. Un sondaj publicat recent releva cã 73% dinromâni își doresc un despot care sã nu se mai încurce în amãnunte ca parlamentarismul și alegerile libere. Pe acest fundal, la 20 de ani de la Revoluție, lor li se oferã cadou (înapoi) "Cooperativa Ochiul și Timpanul". Dar nouã, restului de 27%?
Victor Ciutacu, Andrei Bãdin
Securitatea a fost reînființatã prin lege. Telefoanele, sms-urile, corespondența electronicã și navigarea pe internet vor fi monitorizate și apoi stocate timp de șase luni pentru a fi la dispoziția organelor care pot cere oricând date despre oricare dintre cetãțenii români. Legea nr. 298 din 18 noiembrie 2008 invocã necesitatea ca România sã respecte legislația europeanã în domeniu.
CE SPUNE LEGEA?
Legea care a intrat în vigoare marți prevede cã firmele de comunicații electronice sunt obligate sã stocheze, timp de șase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate, informații care pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI și SIE, la solicitarea acestora. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai dupã ce a fost începutã urmãrirea penalã, la autorizarea instanței și la cererea procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã. Informațiile vor fi puse la dispoziția organelor respective cu scopul utilizãrii în cadrul activitãților de cercetare, de descoperire și de urmãrire a infracțiunilor grave. Conform legii, "în scopul prevenirii și contracarãrii amenințãrilor la adresa securitãții naționale, organele de stat cu atribuții în acest domeniu pot avea acces, în condițiile stabilite prin actele normative ce reglementeazã activitatea de realizare a securitãții naționale, la datele reținute de furnizorii de servicii și rețele publice de comunicații electronice". Aceastã prevedere este foarte vagã și poate da prilejul la abuzuri folosindu-se ca pretext amenințãri la adresa securitãții naționale.
ABUZURI
Interesant este cã la date pot avea acces nu numai procurorii, dar și cei de la Ministerul de Interne, dar în special cei de la SIE, a cãror competențã este pentru teritoriul din afara granițelor României. Mai mult, din dispozițiile legale, reiese foarte clar cã interceptãrile vor fi folosite nu numai pentru cercetarea infracțiunilor, dar și pentru descoperirea lor. Mai mult decât atât, infracțiunile grave nu sunt definite în nici un fel, ceea ce poate da prilej la abuzuri grave. Legea are foarte multe aspecte care sunt definite vag, ceea ce alimenteazã speculațiile cã se pregãtesc abuzuri.
De altfel, avem o istorie în spate care ne face sensibili la orice încercare de a mai fi supravegheați ca în perioada comunistã.
URMÃRIÞI ªI CU BANII LUAÞI
Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creatã și administratã din fonduri proprii de operatorii de telecomunicații fixe și mobile, precum și de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înființãrii și administrãrii bazei de date vor fi deductibile fiscal. Asociația Naționalã a Internet Service Providerilor din România considerã cã interfețele standardizate de colectare și pãstrare a bazelor de date vor necesita investiții importante, care se vor repercuta în costuri suplimentare pentru utilizatorii serviciilor de telefonie și internet, precum și o pregãtire specialã a personalului.
ETAPA DIN 15 MARTIE
Peste douã luni, din 15 martie, toți providerii de internet vor fi obligați sã stocheze timp de șase luni informații legate de e-mail-urile noastre și traficul pe internet.
ÎNCÃLCAREA CONSTITUÞIEI
Constituția României spune la articolul 26 la capitolul 2: "Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãși, dacã nu încalcã drepturile și libertãțile altora, ordinea publicã sau bunele moravuri". Articolul 28 spune la rândul sãu: "Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Libertatea individualã și siguranța persoanei sunt inviolabile".
DEZBATEREA PUBLICÃ, PE FURIª
Conform legii, un asemenea proiect de lege trebuie supus dezbaterii publice. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI) a prezentat în cursul lunii aprilie 2007 un prim proiect de implementare a directivei europene cu privire la pãstrarea datelor de trafic informațional. Totuși, opinia publicã nu a fost informatã corect asupra proiectului de lege propus.
DIRECTIVÃ EUROPEANÃ PUSÃ LA ZID
Conform directivei europene invocatã la aprobarea acestei legi, fiecare țarã trebuie sã ținã seama de specificitatea legislației naționale în domeniul respectiv. Directiva privind pãstrarea datelor de trafic deja este puternic contestatã de alte state ca, de exemplu, Irlanda sau Slovenia, care au atacat-o la Curtea Europeanã de Justiție, sau în Germania, unde a fost atacatã ca fiind neconstituționalã. Ar mai trebui subliniat cã existența unui act normativ cu modificarea expresã sau tacitã a altor acte normative existente creeazã probleme existând mai multe reglementãri care pot fi interpretabile.
NECORELARE CU PREVEDERI EXISTENTE
Existã o serie întreagã de necorelãri ale actului normativ cu alte acte deja existente, în special 161/2003 (dispozițiile privind criminalitatea informaticã), Ordonanța de Urgențã nr. 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție sau Ordonanța de Urgențã nr. 131/2006 referitoare la DIICOT, care a fost respinsã. Ultimele douã ordonanțe fãceau referire expresã la accesul la date informatice, adicã ceea ce acum se proclamã prin aceastã lege.
DECIZIA CURÞII CONSTITUÞIONALE DIN GERMANIA
În mai multe țãri europene au avut loc proteste fațã de adoptarea unei astfel de legi. În Germania, Legea a fost atacatã în fața Curții Constituționale federale. Aceasta a decis cã se pot pãstra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferate investigatorilor numai în cazuri de terorism și numai cu un mandat judecãtoresc. De asemenea, se va apela la aceastã soluție doar când celelalte mijloace de probã nu sunt accesibile sau nu au șanse de reușitã. Curtea Constituționalã germanã nu s-a pronunțat pe fond așteptând și decizia Curții Europene de Justiție în cazul Irlanda vs Comisia Europeanã pe aceeași temã.
Procurorul general, îngrijorat
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, ne-a declarat ieri, imediat dupã bilanțul Poliției Române, cã procurorii sunt nemulțumiți de unele dintre prevederile legilor privind prelucrarea datelor personale și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
"Am cerut puncte de vedere de la toate instituțiile de Parchet. Le vom analiza și apoi vom face propuneri de modificare cãtre Ministerul de Justiție. Sunt mai multe prevederi care îngreuneazã activitatea Ministerului Public. ªi vã exemplific. Faptul cã nu mai putem cere listeningul convorbirilor telefonice decât dacã este începutã urmãrirea penalã. Or, în Codul de procedurã penalã se aratã clar cã putem lua autorizație de la judecãtor și înainte de începerea urmãririi penale", ne-a declarat Codruța Kovesi. "În plus, aceste listeninguri pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilã doar în cazurile infracțiunilor grave prevãzute în Legea 29/2003, privind prevenirea și combaterea criminalitãții organizate și în cea privind trorismul. Or, se pierd din vedere infracțiunile cu violențã, precum tâlhãriile dar și cazurile disparițiilor de minori. Termenul de stocare a datelor de șase luni face ca, în cazul în care nu suntem sesizați despre infracțiune în interiorul acestui termen, aceste date sã se piardã. Este un termen insuficient pentru investigațiile complexe care privesc traficul de droguri ori traficul de persoane", ne-a declarat Codruța Kovesi.
Potrivit noii legi deja intrate în vigoare furnizorii de servicii de comunicații pot da procurorilor date de trafic și localizare corespunzãtoare serviciilor de acces la internet, poștã electronicã și telefonie prin internet doar dacã au început urmãrirea penalã în dosarul pentru care cer informațiile. ªi doar dacã existã autorizația datã de judecãtor.
Violeta Fotache
Normele metodologice, în 30 de zile
Potrivit Ministerului Comunicațiilor, normele metodologice de aplicare se vor elabora în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a Legii 298/2008 și vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Normele elaborate de Ministerul Comunicațiilor și Societãții Informaționale vizeazã obligațiile furnizorilor de servicii și rețele publice de comunicații electronice. Totuși, Ministerul a elaborat o variantã de lucru a normelor me-todologice care a fost supusã dezbaterii în luna decembrie a anului 2008 în cadrul unei reuniuni cu reprezentanți ai furnizorilor și operatorilor de servicii de comunicații electronice.
Alexandru Rãdescu
Sursa: Jurnalul National/21 ianuarie 2009
), daca dumneata esti asa siderat de aceasta lege, da o fugutza la Avocatul Poporului si depune o cerere de contestare a actului la CC.
! 
Oricum de acum incolo o sa inchei convorbirile intr-un mod aparte...