A fost odata o echipa careia i se potrivea numele... De vreo doi ani incoace nu ma mai pot simti "plin" de bucurie nici cand Steaua conduce cu 2-0. Mi-a ramas numai automatismul acela de a sari ca ars si a urla "este!" atunci cand inscriem. Dar raman suspicios, si pe buna dreptate. De exemplu, la 2-0 azi eram totusi convins in proportie de 70% c-"o luam". Ce se vedea-n teren arata clar ca se va termina urat in momentul in care ne va parasi norocul. Joc haotic, cu jucatori impinsi numai de ambitie. N-ajunge norocul ca sa bati o echipa net superioara; trebuie organizare, strategie.Dar m-am obisnuit cu umilintele. Incep sa ma satur de mediocritate, amatorism, prostie etc. Peste weekend n-am putut vedea meciul de la Galati si ce bine a fost! Acum iar ma simt pustiit. Cred ca incet-incet voi deveni un suporter pasiv... Steaua dispare incet dar sigur. Ii face loc insinuatei Fc Steaua.
De asta mi-e si mie frica,ca o sa ma uit la mecriurile Stelei fara nicio emotie.Ca o sa fie din ce in ce mai dese meciuri ca cele de anul trecut cu Sevilla sau Slavia unde era o atmosfera de cimitir si nimeni nu se astepta la nimic.O sa ajungem ca rrapidistii sa ne laudam doar ca am tinut piept lui Liverpool sau PSG fara sa ne calificam.O sa ajungem mediocrii!
