"Ne punem singuri coarne, ne facem si ne ridicãm singuri statui, ne amãgim cu rezultate modeste ridicându-le si transformându-le la rang de realizãri nemaiîntâlnite, de performante extraordinare desi în fond sunt doar banalitãti."
Sunt unul dintre aceia care a afirmat in mai multe randuri ca trei calificari consecutive in Liga Campionilor reprezinta o performanta imensa pentru o tara care are trei stadioane demne la mustata de Liga Campionilor: Ghencea, Gruia si cel de la Piatra Neamt. Imi mentin parerea: daca pentru Spania, Italia, Anglia, Germania trei calificari reprezinta niste banalitati, pentru o tara ca a noastra, in care singura strategie pe termen lung e spalatul banilor si blatul, aceste trei prezente in Liga reprezinta enorm. Mai mult, o semifinala de Cupa UEFA chiar este o performanta uriasa in contextul unei tari, repet, cu o infrastructura si cu o mentalitate de toata jena fata de fotbal.
"Nu am sã vã vorbesc despre o Stea triumfalistã si glorioasã, ci despre Steaua Bucuresti, despre o stea tuberculoasã care tipã isteric dupã ajutor dar refuzã categoric incizia si bisturiul pentru a se salva. Steaua de acum a devenit o echipã morbidã, aflatã într-o stare latentã de descompunere, carcterizatã de o culoare vânãtã si de emanatia unui miros de stârv."
Care ar fi incizia care ne trebuie si cine ar trebui sa tina bisturiul? Daca noi suntem in stare de descompunere, in 1999 cum eram? Dar daca am fi trece prin situatia in care a trecut Leeds, Nottingham Forrest sau Juventus Torino ce-ai mai spune referitor la Steaua noastra? Pana una, alta, dupa Revolutie, Steaua a facut cele mai mari performante in fotbalul romanesc, cu exceptia anului 1994, cand Nationala ne-a pe toti mandri. In rest, PE TOATA LINIA, S-T-E-A-U-A!!!
"Degeaba ducem în cârcã o istorie fabuloasã când jucãtorii pe teren nu fac altceva decât sã-i punã cruce si sã-si încruciseze jeturile de urinã peste tot ceea ce odatã însemna Steaua, de unde sã mai existe spirit de învingãtor, mentalitate puternicã si tãrie de caracter când anonimii nostri dupã ce câstigã un meci dau dumul la manele si joacã în vestiar mai rãu ca la nuntã."
De acord ca este deosebit de trist sa vezi jucatori precum Banel in locul unui Barbulescu sau chiar pe postul unui Lacatus sau mijlocasi precum ... in locul unui Majearu sau Tudorel Stoica. Dar revin la context: au mai iesit in Romania jucatori de asemenea calibru si i-a ratat Steaua? E fotbalul romanesc la ani lumina distanta de Steaua? Pana una, alta, Steaua a facut cele mai mari performante in fotbalul romanesc dupa Revolutie, cu exceptia anului 1994, cand Nationala ne-a pe toti mandri. In rest, PE TOATA LINIA, S-T-E-A-U-A!!!
"Steaua noastrã nu e cea din povestirile domnului Ardeleanu, e cea din cronicile prosport si gsp, cea care are ca principal merit umplerea visteriei si trecerea pragului electoral si nicidecum crearea unui mediu concurential care sã aducã perfomantã, Steaua noastrã e cea care face prãjini de audientã, care poate fi terfelitã, cãlcatã în picioare, fãcutã cârpã de pantofi, flegmatã si umilitã de toti."
Becali reprezinta cea mai mare flegma pe obrazul Stelei. Mult mai mare decat, de exemplu, acel meci de la Oradea prelungit cu aproape un sfert de ora, sa dea si baietii golul scaparii de rusine. Becali este un jeg ce ar fi ajuns la circ in orice tara civilizata. Din pacate, a ajuns, cu sprijinul Paunestilor si lui Piturca, in mainile acestei scursuri care se mai si viseaza conducator de stat. Asta cu ajutorul neprecupetit al mafiotilor ordinari de la Pro TV. In aceasta perioada, Romania intreaga pute a dihor, iar Steaua nu putea scapa. Am fi preferat sa se desfiinteze? Multi dintre noi, da. Dar, cum necum, repet, Steaua a facut cele mai mari performante dupa Revolutie in fotbalul romanesc, cu exceptia anului 1994, cand Nationala ne-a pe toti mandri. In rest, PE TOATA LINIA, S-T-E-A-U-A!!! Cu toate imbecilitatile de management, cu toate glumele idioate ale presei pe seama noastra. Nu uita ca si acele batjocuri sunt mult exagerate de "jurnalisti".
"M-am sãturat de eructatiile canceroase în care se promite cu nemiluita si nu se realizeazã nimic, de cavaleri erijati în apãrãtori ai stelismului desi actiunile lor ascund cele mai veroase malversatiuni, de exhibãri ale milosteniei aflate la limita patologicului."
Si noi, Blaise, si noi! Si inca cum!!! Dar, personal, desi l-as beli de piele centimetru cu centimetru pe Becali, prefer sa-mi pastresez fortele si sa le reamintesc acelor sub-epigoni care imbraca in prezent tricoul Stelei unde trebuie sa tinteasca.
Asta nu trebuie sa uitam niciodata: noi, suporterii, suntem ultima reduta in fata becalizarii Stelei. Atata vreme cat noi ne vom arata potrivnici spiritului pe care Becali incearca sa ni-l bage pe gat, Steaua va dainui. Numai ca tare mi-e teama ca foarte multi deja s-au infestat de becalism. Nici nu-i de mirare; ma intreb cati dintre cei care tin acum cu Steaua au citit macar de modul in care se comporta Ion Alecsandrescu in conflictele cu suporterii nemultumiti sau cu rivalii. Nu e mai putin drept si faptul ca a te comporta seniorial cu o scursura precum Becali ar fi o dovada de un donquijotism demn de mila...
