In orice fotbal sanatos, as adauga. In cazul Frantei si Italiei, mai nou al Rusiei. In orice tara ce detine un campionat capabil sa furnizeze patru cinci jucatori la valoarea lui Radoi sau Lobont. Nu-l iubesc in mod special pe Piturca dar consider ca acuzatiile la adresa sa au mers prea departe. Fara indoaiala ca vanitatea, orgoliul dus pana la prostie, stilu-i obtuz trebuiesc condamnate ferm. La la fel si creatia "Stelei hobbiene" sau eroarea de a nu fi construit o banda dreapta ofensiva cu Ogararu si Contra printre titulari, dar sa fii atat de las si sa-i arunci in carca toate relele din fotbalul romanesc e prea mult.
Sa fim bine intelesi, Piturca nu este si probabil nu va fi niciodata un mare antrenor pentru ca, desi detine toate calitatile necesare atingerii unui astfel de statut, ii lipsesc doua elemente esentiale: flexibilitatea și afectiunea. Fata de proprii jucatori si fata de propria persoana.
Ce ma scarbeste cel mai tare e stilul pervers al adversarilor sai care au asteptat ca tricolorii sa fie eliminati pentru a lovi doar in selectioner. Dupa egalurile cu Franta si Italia deja i se construia o imagine de salvator al fotbalului romanesc la nivel de Nationala. Comentariile, departe de a fi critice, semnalau lipsa de forta in atac, dar admiteau necesitatea unui joc "la inchidere". Toata lumea admitea faptul ca s-a obtinut maximum din cele doua meciuri, regretandu-se doar momentul in care Mutu a ratat un penalty. Mai lipsea un singur hop, o singura batalie si Piti ar fi fost erou al scolii de antrenori din Romania, un coach superior celor care l-au precedat. Ar fi fost o greseala, la fel cum se greseste si in prezent, cand fostul atacant al Stelei este pus la zid.
Durerea este mare pentru ca mereu se apeleaza la aceste executii individuale, desi fotbalul romanesc se afla intr-un colaps prelungit. Mircea Sandu, Lupescu Ionut, Dumitru Dragomir sunt incapabili sa scrie un proiect de finantare, neputinciosi in a creiona un plan de revigorare a fotbalului autohton, o strategie. Apar doar la televizor cu tot soiul de declaratii aiurite, bune de sters la fund. Mai mult - culmea mizeriei - se ridica si urla in gura mare ca guvernanții sunt responsabili de o revigorare a fotbalului.
Centre de juniori nu mai exista, antrenorii echipelor de tineret sunt platiti mizerabil fiind dispusi la compromisuri, iar viitorul este asigurat doar de existenta unor talente. Guvernantii nu se vor implica niciodata atata vreme cat nu li se propune un proiect, atata vreme cat oficialii din fotbal au doar pretentii dar sar ca arsi atunci cand "politicul se amesteca in fotbal". Reintorcandu-ma la tinerii talentati trebuie sã stabilim cat mai clar: jucatorii de valoare ai României post decembriste nu reprezintã produsul unei strategii, nu aparțin unei scoli ci sunt niște supraviețuitori ai unei jungle, produse ale hazardului fundamentat pe talent. Mai mult, rebuturile existente în prezent în Liga I reprezintã o scãpare a sistemului, o reactie inversata si exprima absența unei mãsuri unitare de selecție și promovare bazatã pe indicatori ai valorii: vitezã, tehnicã, capacitate de luptã, fizic, goluri marcate, calitatea paselor, forța șutului etc.
În acest cadru nebunesc, Becali este acuzat de coruptie pentru ca a ajuns sa dea bani ca adversarii rivalelor sa-si apere corect sansele pe teren, în timp ce echipa campioana a Romaniei are mai puțin de trei titulari români în primul unsprezece. Apoi, lui Piti - antrenorul care a obtinut ultimile doua calificari la turnee finale - i se construieste imaginea de unic vinovat in cazul unui esec pe care nu si-l mai asuma nimeni, iar frustrarea noastra creste pentru ca si de aceasta data nu se va intampla nimic. In afara de o alta probabila mazilire a antrenorului.
