Deturnare de fonduri la UM 02301 CSA Steaua?

de | martie 29, 2018
36 comentarii

Cluburile de drept public nu sunt compatibile cu calitatea de membru al AJF/AMFB și FRF/LPF. Motivul este foarte simplu: sunt structuri subordonate și nu au independență decizională. Însă, acest aspect îl vom lămuri mai spre final, prin publicarea în “premieră mondială și exclusivitate” a recomandării departamentelor juridice ale FIFA, transmisă în 2010 secretarului general al FRF, Adalbert Kassai și transpusă în Statutul FRF adoptat în 2011, aflat și în acest moment în vigoare.

Dacă în cazul cluburilor înființate de autoritățile locale sau centrale poate fi mai dificil de înțeles de ce nu au dreptul să fie membre ale AJF/AMFB și ale FRF/LPFși, implicit, să participe în competițiile de fotbal amator sau profesionist, cazul UM 02301 CSA Steaua vine să limpezească situația, fiind tot o structură sportivă de drept public.

Încă din timpul regimului socialisto-muncitoresc, multe cluburi sportive au externalizat activitatea fotbalistică, înființând structuri independente (cluburi de fotbal – CF) purtând aceeași denumire. În statutele FIFA și UEFA se face referire doar la cluburi de fotbal, nu la secții ale cluburilor polisportive. Iar acesta este un alt aspect nerespectat în România, chiar și când vorbim de multe cluburi sportive de drept privat.

Practic, ultimul club important care și-a externalizat secția de fotbal a fost UM 02301 CSA Steaua. Mai întâi, a fost creată, în 1998, Asociația Fotbal Club Steaua controlată de frații Păunescu. […] Cum s-a făcut transferul de la UM 02301 CSA Steaua la AFC Steaua reprezintă principala problemă care trebuia lămurită în celebrul proces privind marca Steaua. Dacă există sau nu acte privind cesionarea locului în Liga 1, transferul activelor și în ce condiții. Nu s-au luat în discuție aceste aspecte. Sau poate că s-au luat, însă judecătorii, probabil, la ordinul generalilor, s-au pronunțat doar asupra riscului de a confunda UM 02301 CSA Steaua cu SC FC Steaua SA.  […]

Întreaga motivare a instanței a fost bazată pe ideea că se poate crea confuzie în rândul consumatorilor între UM 02301 CSA Steaua și SC Fotbal Club Steaua SA pentru că desfășoară același tip de activitate.

Deci, judecătorii au ieșit pe o pășune pe care pășteau un țap și un berbec, ambii având de gât o tăbliță cu numele de Ghiță. Mai mult, judecătorii au decis că există riscul ca un băutor de lapte să confunde țapul cu berbecul și, în consecință, acesta din urmă trebuie să renunțe la tăblița cu numele de Ghiță.

Cât de chior sau de idiot să fii încât să confunzi o unitate militară, cu sediul într-o cazarmă, cu o societate comercială pe acțiuni? Cum să accepți ideea că se poate crea confuzie între Steaua, club profesionist din Liga 1 și Steaua, club în subordinea Ministerului Apărării Naționale, fără echipă în competițiile de seniori (la data pronunțării hotărârii, 21.12.2016) și neafiliat la AMFB, FRF sau LPF? Evident, când ai ordin pe unitate, execuți fără să-l discuți.

Pentru a-și susține punctul de vedere, UM 02301 CSA Steaua a adus, probabil, printre alte înscrisuri, Regulamentul propriu de organizare și funcționare aprobat prin ordin de ministru în 2013 (24 de articole, dintre care foarte multe se referă la venituri, adică la bani). Ulterior, la sfârșitul anului 2014, Regulamentul a suferit o modificare mică, dar extrem de importantă și anume la enumerarea subunităților (secțiilor) din dreptul fotbalului dispare “(amator)”. De ce se face această modificare din moment ce un club de drept public militarizat nu poate participa în competiții profesioniste de fotbal? Simplu! Pentru a demonstra în instanță că UM 02301 CSA Steaua are același domeniu de activitate cu SC FC Steaua SA (al cărei unic domeniu este practicarea fotbalului profesionist).

De asemenea, UM 02301 CSA Steaua a profitat cu siguranță de o modificare a Statutului FRF, tot din 2014, prin care Adunarea Generală a votat cu ochii închiși afilierea cluburilor de drept public. Numai că, legal, în vigoare este tot statutul din 2011, însă distracția va începe cu adevărat când Statutul aprobat în 2014 va intra în vigoare (credem că modificările vor fi în curând efectuate în Registrul Federațiilor), deoarece FRF va fi obligată să comunice către UEFA și FIFA noua formă a Statutului. În mod normal, FRF trebuia să consulte federațiile internaționale cu privire la modificările pe care intenționa să le facă, exact cum a procedat în 2010 pentru modificarea Statutului în 2011.

Și aici este momentul să prezentăm în exclusivitate și în premieră mondială ? un fragment (întregul document are 27 de pagini) din recomandarea primită de FRF în anul 2010, cu privire la modificările Statutului FRF, transmisă de la Zurich în data de 12 noiembrie:

  • “Definiţia cluburilor de la litera (f) menţionează faptul că acestea pot fi „public legal entities” („persoane juridice de drept public”). Vă recomandăm organizarea cluburilor sportive doar sub formă de organizaţii non-profit sau societăţi cu răspundere limitată, fără a avea statutul de „public law entities” („persoane juridice de drept public”). În opinia noastră, astfel de cluburi sportive, având statutul de persoane juridice de drept public, sunt sub autoritatea statului român, ceea ce presupune faptul că statul român poate interveni în mod nejustificat în activitatea cluburilor sportive, activitate, care, dimpotrivă, trebuie să fie sub controlul exclusiv al FRF. Totodată, dorim să vă readucem la cunoştinţă că fiecare membru al FRF trebuie să declare faptul că structura juridică a solicitantului garantează faptul că acesta poate lua decizii independent de orice altă entitate externă (cf. art. 10 alin. 3 (g) al SSF şi observaţiile noastre cu privire la art. 11 al Statutului FRF). În plus, intervenţia guvernului în activităţile cluburilor sportive presupune o influenţă indirectă asupra FRF, care trebuie evitată pentru a asigura conformitatea cu prevederile art. 1 alin. 1 al Statutului FRF, care stipulează în mod corect că FRF este „a non-governmental entity” („persoană juridică neguvernamentală”) şi respectarea obligaţiei care le revine membrilor afiliaţi la FIFA şi la UEFA, de a-şi administra activitatea independent şi de a asigura faptul că propria activitate nu este sub influenţa unor terţi (cf. art. 13 alin. 1 (g) şi art. 17 ale Statutului FIFA, precum şi observaţiile noastre cu privire la art. 23 alin. 6 al Statutului FRF).”

Negru pe alb!

Înainte de a încheia, semnatarii documentului, domnii Marco Villiger (Director Departament juridic) și Fabienne Moser-Frei (Şef probleme juridice la nivel corporatist) adresează și următoarea solicitare:

  • “Aşadar, vă rugăm să ne furnizaţi o copie a noului proiect de Statut FRF pentru a fi aprobat înainte de prezentarea în faţa Adunării Generale a FRF sau să luaţi legătura cu noi pentru a ne propune organizarea unei întâlniri”.

Federația Română de Fotbal a ținut cont de această recomandare și, în 2011, Statutul este adoptat cu următorul text la art.12, alin.4, valabil și astăzi: “Cluburile sportive de drept public nu pot fi membre ale FRF. Cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligația ca, pana la data de 01.07.2012, să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse.”

Ce face Răzvan Burleanu, când nici măcar nu era validat în funcția inexistentă de Președinte al FRF (legal, funcția este de președinte al Consiliului Director și este ocupată încă, conform Registrului Național ONG, de Mircea Sandu ? )? Propune, în 2014, Adunării Generale modificarea Statutului pentru a permite cluburilor de drept public să se afilieze la FRF. Însă comite și o infracțiune, deoarece prin aceste modificări îndeamnă conducătorii cluburilor de drept public să comită fals în declarații. Conform Statutului, varianta 2014, art.14, alin.3, cluburile de drept public trebuie să depună, la fel ca cele de drept privat, “o declarație prin care structura juridică a persoanei care solicită afilierea garantează faptul că aceasta poate lua decizii independent de orice entitate externă”. Adică sunt în același timp subordonate și independente! Contradicție perfectă!

Același principiu se aplică și AJF/AMFB, dacă aceste structuri doresc să fie membre ale FRF.

De ce este lămuritor cazul UM 02301 CSA Steaua pentru toate cluburile de drept public? Cum poate să fie afiliată această structură militarizată, Unitate Militară cu sediul în Cazarmă, la AMFB și FRF/LPF? Va semna colonelul Petrea, comandantul CSA Steaua, o declarație prin care să garanteze independența decizională a față de Ministerul Apărării Naționale și generalii Armatei Române? Păi o astfel de declarație îl trimite direct în fața Curții Marțiale!

Dacă tot a venit vorba de Curtea Marțială, trebuie să vorbim și de Parchetul Militar, care are de lucru în ultima vreme cu ofițerii din cadrul UM 02301 CSA Steaua. Cazul de la secția de polo a fost prezentat în Gazeta Sporturilor, privind falsificarea unor documente și deturnarea unor fonduri destinate sportivilor.

Titlul conține referirea la infracțiunea de deturnare de fonduri, deoarece citind Regulamentul de organizare și funcționare al UM 02301 CSA Steaua am constatat, conform art.9, alin.4, că sportivii clubului pot fi legitimați doar din trei surse: personal militar și contractual, încadrat în funcții prevăzute în statul de organizare, precum și sportivi români sau străini din afara clubului care nu au un contract individual de muncă.

Păi, în această vară, pentru echipa de fotbal, înscrisă nestatutar în Liga 4 (clubul nu este afiliat la AMFB și nu a participat în ediția precedentă de campionat în competițiile de seniori organizate de AMFB), au fost transferați jucători profesioniști aflați sub contract de muncă (sau, asimilat, convenție civilă) cu alte cluburi.

Pentru cedarea jucătorilor, un club, finanțat de un specialist al afacerilor cu statul, lăudat pentru investițiile făcute pe un blog al Gazetei Sporturilor, corupător de funcționari publici autodeclarat în dosarul Microsoft 1, a primit de la UM 02301 CSA Steaua suma de aproximativ 27.000 de euro. Deci, din banii alocați pentru pregătirea sportivilor legitimați la clubul de drept public CSA Steaua a fost deturnată această sumă de conducătorii UM 02301 și utilizată în scopuri nepermise de Regulamentul propriu de funcționare. Mai mult, unii jucători se află în „coproprietate” acum între clubul respectiv și UM 02301 CSA Steaua, aceasta din urmă fiind obligată în eventualitatea unui transfer ulterior să vireze o sumă de banii, de asemenea, în condiții neprevăzute de regulament. Alo, Parchetul Militar, se aude?

Noi strângem de ceva timp material documentar și, cât de curând, vom redacta o Sesizare către Departamentele Juridice ale FIFA și UEFA în care vom detalia toate abaterile FRF de la condițiile de afiliere la federațiile internaționale. Sesizarea va putea fi semnată de cluburile interesate (multe chiar ar trebui să fie interesate rău de tot), dar și de persoane fizice. Dacă punctul nostru de vedere va fi împărtășit, atunci FRF riscă suspendarea calității de membru al FIFA și UEFA și excluderea din toate competițiile internaționale.

Florin Alboiu
Preluare text din sportb.ro

36 de comentarii la „Deturnare de fonduri la UM 02301 CSA Steaua?”

  4. alexcol

    „Și aici este momentul să prezentăm în exclusivitate și în premieră mondială ”
    „Vă recomandăm organizarea cluburilor sportive doar sub formă de organizaţii non-profit sau societăţi cu răspundere limitată”! VA RECOMANDAM . Aceste recomandari nu sunt decizii de impunere. Recomandararile de la FIFA sau UEFA vin in mod constant, ramane la latitudinea celor de la FRF sau LPF daca le aplica sau nu.

    Acest site „impartial” publica articole strict pozitive si de lauda la adresa FCSB-ul si la adresa CSA Steaua, strict negative .

    S-a anuntat de acum ceva vreme ca se reface stadionul Ghencea, niciun articol, dar in schimb articole de propaganda gen “FCSB Arena”, locul unde FC Steaua a făcut istorie și plăți de peste 2,3 mil. € pe chirie.

    7
    12
    ↓
    1. xray Autor articol

      @alexcol
      Amice, site-ul nu are scriitori angajați! Articolele sunt contribuții ale userilor!
      Se pare că nimeni nu mai vrea să scrie despre pielea ursului din pădure. În schimb, tu o poți face linistit și va fi publicat!
      Așa că nu te mai da rănit în aripă de propria indolență, sau vindecă-te pe steaualibera, acolo unde imparțialitatea este demult peste cota de inundație!

      Apropo, vezi că și CSA Steaua va juca tot pe „FCSB Arena”, contra sumei de 50.000 euro/meci, cum a anunțat în direct și oficial colonelul Petrea.
      Asta ca să știi ce să mai mănânci data viitoare!

      PS1. Referitor la Ghencea ești necitit. Dă search pe site și o să găsești articole.

      PS2. Ghencea se reface din banii tuturor contribuabililor români, nu doar din ai tăi, ai lui Talpan, PS sau ai steleilibere.

      Stadionul Ghencea este un bun national, al intregului poporului, nu al unei gasti de hateri vopsiti in ros-albastru. Chiar și CSA & MApN il au doar in administrare si folosinta gratuita, asta atât timp cât vor mușchii poporul prin reprezentanții săi, CSAT-Guvernul (executivul) și/sau Parlamentul (legiutorul).

      11
      4
      ↓
  5. vasglo

    @alexcol

    Ai auzit de MCV-urile instituite de Comisia Europeana pentru Romania si Bulgaria?”
    Daca nu, afla ca si ele contin RECOMANDARI cu ce trebuie sa faca cele doua tari in domeniul justitiei! Ce crezi, TREBUIE sa le indeplinim, ori sa le tratam cu „flit”?!…-:)

    7
    ↓
  6. Gosu

    Eu am mai postat chestia asta dar de fiecare data a fost ignorata. Pe langa „recomandarile” venite pe filiera UEFA e suficient sa citim statutul si PRINCIPIILE DE BAZA ca sa ne dam seama ca visele umede ale generalilor nu au ce sa caute in fotbal.

    „Art 7 bis . Member Associations shall have the following obligations:
    a) to observe the principles of loyalty, integrity and sportsmanshipin accordance with the principles of fair play;
    5 Member Associations shall ensure that neither a natural nor a
    legal person (including holding companies and subsidiaries)
    exercises control or influence over more than one of their clubs
    whenever the integrity of any match or competition organised at
    Member Association level could be jeopardized. Member
    Associations shall include such an obligation in their statutes and
    lay down the necessary implementing provisions”

    Nu inteleg ce nu e clar de aici. In momentul in care Guvernul, prin MApN si CSA au o echipa de fotbal, s-a dus dreacu complet principiul independentei si al fair-play-ului. Si mai amuzant e ca ii mai auzi pe unii candidati la sefia FRF ca Lupescu care ne vorbeste ca nu exista impedimente decat din prisma legsilatiei romanesti, ceea ce dovedere ca e un habarnist. Cat priveste situatiile de prin Rusia , Kazahstan si alte tari d-astea ceva mai exotice , faptul ca UEFA tolereaza anumite lucruri pentru a mentine integritatea confederatiei , nu inseamna ca spre asta trebuie sa aspiram si sa ne intoarcem in anii ’90 de dragul talpanului. PENIBIL SI RUSINOS !

    4
    ↓
  8. harald

    @alexcol, e bine ca cineva mai are astfel de interventii, insa mi-e teama ca sunt inutile, aici e ca la antena3, oamenii au parerile lor si aia e, bineinteles ignorand sirul proceselor pierdute in fata Csa.

    2
    4
    ↓
  9. Gosu

    in opozitie cu scanteia libera unde exista o diversitate de opinii 😉
    Una peste alta pana la antena 3 si alte jigniri pe care le aruncati voi, nu uitati chestia asta : Noi umplem Arena Nationala , voi abia umpleti tarlaua 5 pentru o clona.

    5
    ↓
  10. killertits

    Acum se pare ca CSA inchiriaza NA pentru 53k euro ( adica o treime din bugetul lor ), si daca nu vin macar 25.000 de platitori pe stadion iese paguba, ii trimite pe rapidsiti la furat sa completeze ?

    4
    ↓
  11. superstar18

    Ce Arenă Națională umpleti voi mai băieți, ca va vad doar pe site-ul asta. Sau erati si voi in aia 2000 de oameni la ultimul meci de campionat?
    Cu lazio, umple stadionul si Juventus Colentina

    2
    7
    ↓
  12. killertits

    Hai nu mai spune ? Dar cand au venit echipe cu nume sa joace cu Astra au venit jj de mii pe stadion sa ii vada pe aia ?
    Hatereala din capul vostru va face sa nu ganditi logic bai baieti.

    5
    ↓
  14. xray Autor articol

    Cum e turcul si pistolul.:))))

    Cristian Petrea, a anunţat la sport.ro, în direct, că închirierea Arenei Naţionale costă CSA-ul între 50.000 şi 53.000 de euro.

    În replică, reprezentaţii Primăriei Capitalei subliniază că informaţia este falsă.
    „Tariful de închiriere al Arenei Naţionale pentru partidele din campionatul intern este, conform HCGMB 59/2017, în cuantum de 13.000 Euro fără TVA. Operarea evenimentului este, conform aceleiaşi Hotărâri, de 10.000 Euro.

    În concluzie, reiterăm faptul că suma pe care o percepe Primăria Municipiului Bucureşti pentru închirierea Arenei Naţionale şi pentru operarea unui eveniment este de 23.000 de euro şi nu 53.000 de euro, aşa cum se înţelege din materialele de presă apărute în mediul online”, concluzionează PMB.

    E drept, este o diferență pentru că Primaria a spus tariful 23.000 de euro fără TVA, iar Petrea 53.000 cu TVA.
    Dar la 23.000 TVA-ul (19%) este 4370 euro. Deci total cu TVA este 27.370 euro, nu 53.000.

    Cei 25.600 puși în plus de Petrea poate sunt costurile cu protocolul generalilor și invitaților la Lojă, sau cu transportul apropiaților de prin județele patriei (avioanele, trenurile, autocarele…), sau o mega coregrafie 3D, sau… poate o altă mega gogoașă cazonă servită mediatic. :))

    5
    ↓
  15. Gosu

    Bai superstare, cat puteti ma sa mintiti ? Adica presa arata cifre de asistenta si voi o dati la intors ca a venit lumea sa vada Lazio sau City sau Sporting. Cand a jucat Otelul cu Benfica in UCL s au prezentat doar 6000 de persoane.
    Dar nu e problema sa vedem cata lume o sa vina la super derbiurile voastre cu clona rapidului. Si oricum o sa o dati altfel, ‘conteaza calitatea nu cantitatea’.

    4
    ↓
  16. joseph

    @ gosu

    poti sa-mi traduci si mie urmatorul paragraf, ca sa iti explic pe urma de ce pentru mine spune altceva decat tu pretinzi ca est clar?

    „5 Member Associations shall ensure that neither a natural nor a
    legal person (including holding companies and subsidiaries)
    exercises control or influence over more than one of their clubs
    whenever the integrity of any match or competition organised at
    Member Association level could be jeopardized.”

    iar in legatura cu contestarea cifrelor din presa.. nu erai si tu printre detectivii aia care s-au apucat sa calculeze cu google earth numarul real de spectatori de la meciurile CSA? 😀

    4
    ↓
    1. Gosu

      Din umilele mele notiuni de limba engleza se intelege ca se interzice ca o persoana juridica sau fizica sa detina/conduca/influenteze in vreun fel (direct sau indirect prin interpusi sau structuri ierarhice) , mai mult de un club de fotbal in momentul in care chestia asta ar putea puna in pericol integritatea unei competitii.
      Si ce te faci ca CSA prin MApN se subordoneaza indirect Guvernului Romaniei si se incadreaza chiar grosolan in acest articol. E lesne de inteles ca e suficient sa existe inca o singura alta echipa tot in subordinea Guvernului (prin oricare minister sau structura de conducere) pentru ca acest principiu sa fie incalcat.
      La care mai adaugam frumusel si articolul asta „a) to observe the principles of loyalty, integrity and sportsmanship in accordance with the principles of fair play” – unde imi poti explica tu cum se respecta acele principii in conditiile in care trupa CSA-ului are bugetul asigurat de Statul roman si asta de la nivel central si national nici macar local.
      Dar cum ipocrizia e mare se radea de clona rapidului si Primaria Sectorului 1. Pai daca aia sunt membri de partid inseamna ca sustinatorii echipei de fotbal a CSA sunt activisti comunisti in toate regula.
      Nu, nu m-ai prins cu specialistii care numara locurile de pe google. Pe de alta stiu foarte sigur ca asistenta medie de la meciurile clonei din liga a 4-a , nu are cum sa depaseasca un total de 200 (si aici punand la socoteala si asa-zisul derbi cu clona rapidului care a mai ridicat media). Doar ca nu asta e subiectul. Ci faptul ca se cheltuie (iar !) bani publici pentru lucruri nejustificate. Nu poti ca dintr-un buget anuntat de 150-200 k euro sa cheltui 50k cu un singur meci.
      E suficient de observat ca doar in ultimii ani s-au aruncat probabil peste 1 milion de euro din banii contribuabilului pe infiintarea de echipe-clona, procese si evaluari. Daca nu va exista o finalitate pentru chestia asta, va raspunde cineva pentru acesti bani ? Sau sub egida Armatei e ok sa furi ca doar acolo nu se baga nimeni, „Armata e cu noi” 😉

      4
      ↓
  17. siegfried

    Articolul e bun, dar cu unele greșeli. Partea lui cea mai bună e când întreabă retoric cum s-a ajuns la celebra hotărâre privind numele:
    Întreaga motivare a instanței a fost bazată pe ideea că se poate crea confuzie în rândul consumatorilor între UM 02301 CSA Steaua și SC Fotbal Club Steaua SA pentru că desfășoară același tip de activitate.

    Deci, judecătorii au ieșit pe o pășune pe care pășteau un țap și un berbec, ambii având de gât o tăbliță cu numele de Ghiță. Mai mult, judecătorii au decis că există riscul ca un băutor de lapte să confunde țapul cu berbecul și, în consecință, acesta din urmă trebuie să renunțe la tăblița cu numele de Ghiță.

    Cât de chior sau de idiot să fii încât să confunzi o unitate militară, cu sediul într-o cazarmă, cu o societate comercială pe acțiuni? Cum să accepți ideea că se poate crea confuzie între Steaua, club profesionist din Liga 1 și Steaua, club în subordinea Ministerului Apărării Naționale, fără echipă în competițiile de seniori (la data pronunțării hotărârii, 21.12.2016) și neafiliat la AMFB, FRF sau LPF? Evident, când ai ordin pe unitate, execuți fără să-l discuți.

    O să răspund eu citând cele două motivări din acest caz, că mulți văd că le invocă, deși nu le citesc.
    În mai 2016 judecătoarea Constanța Moisescu de la TMB a respins cererea CSA-ului de a obliga pe FC Steaua să-și schimbe numele comercial, scriind următoarele:
    În ce privește riscul de confuzie, aceasta este exclus, având în vedere că este imposibil de confundat Clubul Sportiv al Armatei Steaua cu FC Steaua București, neexistând risc de asociere între părți, atâta timp cât reclamantul este club de drept public, cu fonduri de la bugetul de stat, polisportiv, unitate militară subordonată Ministerului Apărării Naționale, neavând secție de fotbal profesionist, nefiind înscris în liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și în Federația Română de Fotbal (FRF), pe când S.C. Fotbal Club Steaua București S.A. este club de drept privat, monosportiv, având ca activitate principală pregătirea și practicarea fotbalului profesionist de performanță, participând la campionate profesioniste de fotbal în plan intern și internațional, înscris în Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și în Federația Română de Fotbal (FRF). Domeniile sportive ale celor două cluburi sunt, în mod evident, distincte, iar victoriile în fotbal ale pârâtului sunt diferite de victoriile la alte discipline sportive ale reclamantului.

    Între cele două părți nu există identitate de servicii și produse, precum cele pentru care a fost înregistrată marca reclamantului, iar pârâta nu folosește semnul distinctiv „Steaua” cu titlu de marcă, așa încât nu este afectată nicio funcție principală de identificare și diferențiere a serviciilor mărcilor reclamantului sau de garanție a originii serviciului și nici nu este lezată în vreun fel funcția reputației pentru reclamantă și produsele sale. Produsele celor două cluburi nu sunt executate de același producător, nefiind comercializate în aceleași magazine/spații comerciale și la aceleași competiții sportive, așa încât pentru consumatorul mediu nu există risc de confuzie sau de asociere cu efecte dăunătoare pentru reclamant, cauzându-i acestuia un prejudiciu iremediabil. În consecință dispozițiile art.35 și 36 din legea mărcilor, invocate de reclamant, nu sunt aplicabile în cauză, tribunalul reținând că numele comercial al pârâtei este legal obținut și legal folosit, nefiind încălcate drepturile exclusive asupra mărcilor înregistrate ale reclamantului prin folosirea de către pârâtă a numelui său comercial.
    Frumos, concis și logic. Dar în decembrie 2016 au venit Lolek și Bolek de la Curtea de Apel București (Maria Oancea și Eugen Făget) cu alte idei:
    Analizând semnele în conflict, Curtea constată puternica similaritate a acestora. Reclamantul este titular mărcilor combinate cuprinzând elementul verbal „Steaua București”, iar pârâta folosește în activitatea sa comercială pentru a face distinctive serviciile sale, denumirea Fotbal Club Steaua București, elementul Steaua București regăsindu-se ca element principal și dominant în cadru acestei denumiri, particulele slab distinctive din perspectiva funcției de marcă sub care e utilizată denumirea -„Fotbal Club”- care au funcție mai degrabă descriptivă, nefiind de natură a diferenția numele comercial al pârâtei de mărcile/numele și mărcile Intel. {….}
    Există, de altfel, și un risc ridicat de asociere între semn și marcă, consumatorul mediu (suporterul de fotbal) asociind serviciile oferite de pârâtă cu marca reclamantului, ceea ce atentează la funcția mărcii.

    Fabuloasă motivarea celor doi magistrați. Prin mijloace specifice au reușit să spargă denumirea Fotbal Club Steaua București în 2 (două) elemente și să constante că „Steaua București” e elementul principal și dominant (WTF ?!?), în timp ce „Fotbal Club” ar fi niște particule (?!?) descriptive. Din cunoștințele mele de gramatică adjectivul e partea de vorbire care arată însușirea unui obiect, or cele două „particule” sunt în mod evident substantive, ba chiar unele proprii având în vedere că primele litere sunt scrise cu majusculă. Dar poate la Curtea de Apel există o gramatică mai specială.
    Dar de departe cea mai spectaculoasă concluzie e cea din final când ăștia doi spun că suporterul de fotbal asociază serviciile oferite de pârâtă (FC Steaua) cu marca reclamantului (CSA). Adică cu alte cuvinte ei au constatat că niște sute de mii de oameni care au cumpărat bilete la meciurile Stelei între 2003 și 2016 au fost atât de proști încât ei nu își dădeau seama că achiziționau bilete la meciurile echipei lui Becali, ei crezând, de fapt, că merg să vadă niște militari în termen jucând fotbal pentru UM 02301, și ca atare Lolek și Bolek au conchis că într-adevăr FC Steaua trebuie să-și schimbe numele pentru a lămuri consumatorul mediu (suporterul de fotbal). OAUUUU. mă ia de jos un chef de a plăti pensii speciale pentru judecători ceva de speriat.

    3
    ↓
  18. vasglo

    @joseph

    Poate ca urmatorul extras din „the FIFA Statutes (in force as of 27 April 2016)” suna mai pe romaneste pentru tine:

    „…….
    15 – Member associations’ statutes

    Member associations’ statutes must comply with the principles of good governance, and shall in particular contain, at a minimum, provisions relating to the following matters:

    a) to be neutral in matters of politics and religion;
    b) to prohibit all forms of discrimination;
    c) to be independent and avoid any form of political interference;
    ….” (FIFA STATUTES April 2016 edition)

    Acu’ nu cred ca daca FRF-ul nostru, in calitate de „Member association” al FIFA, trebuie sa respecte cele de mai sus, cluburile noastre, la randul lor membrii asociati ai FRF, le pot trata cu „flit”. Tu ce crezi?!..-:)

    1
    ↓
  20. siegfried

    @vasglo

    Sunt mult mai multe de discutat. De exemplu în privința numelui comercial vs. marcă. Judecătoarea de la fond a făcut o analiză exhaustivă:
    „Reclamantul a susținut, de asemenea, că există un conflict între mărcile sale înregistrate, conținând denumirea Steaua București, și numele comercial al pârâtei Fotbal Club Steaua București, cu privire la care s-a reținut în precedent că s-a înregistrat în mod legal. Argumentele ONRC în acest sens sunt corecte, respectiv faptul că marca este reglementată prin Legea nr. 84/1998, privind mărcile și indicațiile geografice, rep., fiind un semn susceptibil de reprezentare grafică, pentru a deosebi produsele sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor comercianți de pe piață, principala funcție a mărcii fiind deci de diferențiere a produselor/serviciilor, iar la înregistrarea mărcilor se cer îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege.
    Firma (numele comercial) spre deosebire de marcă, este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, reprezentând „numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează”, deci, în timp ce numele sub care se exercită comerțul individualizează profesionistul, numele din care este formată marca individualizează produsul sau serviciul. Așa fiind, nu se poate pune semnul egalității între marcă și numele comercial, întrucât marca poate fi aporpriată atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, în timp ce firma este caracteristică exclusiv profesioniștilor persoane juridice, fiind prevăzută de lege ca un element obligatoriu de identificare a acestora în circuitul civil. Pe de altă parte, firma este un element obligatoriu, în timp ce marca este facultativă, orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de profesionist poate fi titulara dreptului de proprietate asupra uneia sau a mai multor mărci, dar nu își poate desfășura activitatea decât sub o singură denumire de firmă, dobândirea dreptului asupra mărcii este condiționată de înregistrarea acesteia în Registrul Național al Mărcilor, în timp ce dreptul de folosință asupra firmei reprezintă efectul înregistrării profesionistului în registrul comerțului; protecția mărcii este asigurată, în condițiile Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare, atât pe terenul dreptului civil cât și al dreptului penal, în timp ce protecția firmei nu se realizează decât prin acțiunea în concurență neloială.
    Just, ușor de înțeles, clar. După care vin cei de la CAB, spun același lucruri până la ultima frază cânt ajung la o concluzie total opusă:

    Recunoașterea dreptului de proprietate industrială asupra numelui comercial nu exclude analiza conflictului dintre o marcă și semnul pretins a încălca marca, semn protejat ca nume comercial, având în vedere natura juridică diferită a celor două drepturi și funcțiile deosebite ale celor două obiecte de proprietate industrială. Marca este definită în lege ca un semn distinctiv servind la diferențierea de către public a produselor și serviciilor unui comerciant de produsele și serviciile de același fel ori de produsele și serviciile similare ale altor comercianți. Marca are valoare economică și funcții de diferențiere a produselor și serviciilor și de indicare a originii acestora, de garanție a calității, de protecție a consumatorilor și de reclamă. Numele comercial reprezintă atributul de identificare a comerciantului. Prin urmare. numele comercial identifică un comerciant în mod direct, în relațiile sale cu clienții și partenerii de afaceri, iar marca identifică un comerciant prin prisma produselor și serviciilor acestuia, individualizându-l în raport cu alți comercianți. Ori de câte ori numele comercial este folosit astfel încât să îndeplinească funcțiile unei mărci, individualizând în acest fel produsele/serviciile furnizate de comerciant, folosirea depășind aria de protecție conferită prin înregistrarea în registrul comerțului, conflictul generat între marcă și numele comercial poate fi analizat în cadrul acțiunii în contrafacere. […]

    Deci încep prin a spune că marca și numele comercial sunt concepții de „natură juridică diferită” și „funcții diferite” și termină prin a spune că „ori de câte ori numele comercial este folosit astfel încât să folosească funcțiile unei mărci”… say what? Păi, tocmai ce le spusese judecătoarea de la fond că dacă numele comercial e obligatoriu, marca e facultativă. În țara asta majoritatea societăților comerciale nu au înregistrată nicio marcă, fiindcă le costă bani la OSIM și își desfășoară legal activitatea doar în baza numelui comercial pe care l-au dobândit când s-au înmatriculat la registrul comerțului. Cum să scrii că două concepte sunt diferite, dar că din când în când primul concept poate fi folosit cu funcțiile celui de-al doilea?

    Și câteva rânduri mai jos ăștia de la CAB au o frază genială:
    În speță, este de necontestat și necontestabil că pârâta utilizează atât în activitatea comercială în general, cât și cea sportivă, în particular, ca parte a activității comerciale, denumirea sa comercială.
    Bă, ești nebun? Steaua își folosește denumirea comercială în activitatea comercială? Eu zic ăștia doi judecători își merită salariile alea colosale. Ideea asta cu „de necontestat și necontestabil” or fi luat-o de la Cornel Dinu?

    1
    ↓
  21. vasglo

    @siegfried

    Si eu am senzatia ca “E ceva putred în Danemarca”! Intrucat recursul nostru a fost acceptat, ar fi interesat de stiut si care au fost argumentele invocate, intrucat numai in cateva situatii, foarte limitative, poate fi invocat!..Oricum, mie mi se pare ca logica Ciobanului e de data asta valabila: „am primit numele la nastere (societatea), voi m-ati botezat, parintii, AFC-ul cu CSA-ul si gheneralii lui; ati incheiat contracte cu mine, ati luat bani de la mine ani la randul si n-ati zis ca nu va place numele meu…” O.K., voi CSA Steaua, adica UM 02301, aveti marca „Steaua” pentru a identifica echipa voastra de amatori care joaca in Liga a 4-a. Eu, S.C. FC Steaua Bucuresti S.A. , am o echipa profesionista care joaca in Europa si Liga 1 din Romania cu marca „fcsb”! Cand aceste echipe se vor intalni (oare??!!…), va juca „steaua armatei” cu „fcsb”. Care-i problema?!…

    ↓
  22. killertits

    Eu sunt tare nerabdator sa vad finalitatea acestor procese, mai ales avand in vedere ca s-a acceptat acel recurs. Dar pe scurt, toate prostiile astea nu au facut altceva decat sa distruga un brand, un bun national..Steaua Bucuresti. Nu stiu cat de constienti sunt cei implicati ( ciobanu n-are treaba cat face bani ) ca in ritmul asta se va alege prafu, ca dealtfel de toata tara asta…ce exemple mai „bune” putem da in afara de ce a spus Siegfried mai sus ?

    2
    ↓
  23. joseph

    @ gosu

    traducerea mi se pare corecta, doar ca o intelegem diferit, pentru ca tu extinzi „nivelul ierarhic” pana la stat. poti sa ma lamuresti cum stam in cazul celorlalte echipe finantate/detinute de stat din ligile I si II de la noi? sau poate administratiile locale sunt total independente administrativ si politic si nu stiam eu? sau la nivel international, de ce CSKA Moskova nu este exclusa? sau de ce Red Bull are mai multe echipe?

    1
    1
    ↓
  24. vasglo

    @joseph

    „CSKA Moskova nu este exclusa” pentru ca este o echipa de fotbal PRIVATA, chiar daca dupa „sistemul original rusesc”, in care patron, sef, „sub-tar”, cum vrei sa-l numesti, este unul dintre miliardarii supusi Tarului Putin. Asta se intampla la toate echipele rusesti si, prin „contaminare”, la cele ukrainiene. In cazul nostru, tara membra NATO, crezi ca se va putea intampla asa ceva cu echipa UM 02301?!….-:)

    http://www.prosport.ro/fotbal-extern/campionate-externe/patronul-lui-tska-moscova-negociaza-preluarea-slaviei-praga-11705008

    2
    ↓
  25. Gosu

    joseph.
    Autoritatile locale sunt mai independente in sensul in care reprezinta o comunitate mai restransa, ceea ce face dificil ca o anume primarie sau consiliu, local. judetean sa detina in acelasi timp mai multe cluburi. Ba mai multe de cele mai multe ori e vorba de asociatii private care primesc fonduri de la autoritatile locale sub forma de sponsorizari , fara sa detina efectiv echipa.
    La nivel international, exceptand Rusia, Ucraina si Serbia, toate celelalte tari ex comuniste si-au privatizat complet fostele cluburi departamentale. Ce au in comun cele trei enumerate mai sus ? Sunt non-UE. Sa nu uitam ca pentru mentinerea integritatii confederatiei , UEFA si FIFA acceptau cluburile departamentale ca asa erau conjuncturile geopolitice de atunci. Chiar si noua ni s-a permis o perioada sa activam pana la „circulara” de prin 1998, atat de des invocata. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne intoarcem pe vremea cand militarii in termen curatau zapada de pe gazon, iar uniformele umpleau lojele, de vreme ce am privatizat echipa.

    1
    ↓
    1. xray Autor articol

      Udrea e vuvuzela credincioasă lui Talpan. Talpaniștii au inceput o campanie puternica pentru debarcarea lui Petrea.
      E cam ce se intâmplă acum la FRF, ca propaganda electorala, cu documentele alea prin care s-a contractat o firma pentru cantonamentul naționalei.

      1
      ↓

Lasă un răspuns