Dacă în cazul cluburilor înființate de autoritățile locale sau centrale poate fi mai dificil de înțeles de ce nu au dreptul să fie membre ale AJF/AMFB și ale FRF/LPFși, implicit, să participe în competițiile de fotbal amator sau profesionist, cazul UM 02301 CSA Steaua vine să limpezească situația, fiind tot o structură sportivă de drept public.
Încă din timpul regimului socialisto-muncitoresc, multe cluburi sportive au externalizat activitatea fotbalistică, înființând structuri independente (cluburi de fotbal – CF) purtând aceeași denumire. În statutele FIFA și UEFA se face referire doar la cluburi de fotbal, nu la secții ale cluburilor polisportive. Iar acesta este un alt aspect nerespectat în România, chiar și când vorbim de multe cluburi sportive de drept privat.
Practic, ultimul club important care și-a externalizat secția de fotbal a fost UM 02301 CSA Steaua. Mai întâi, a fost creată, în 1998, Asociația Fotbal Club Steaua controlată de frații Păunescu. […] Cum s-a făcut transferul de la UM 02301 CSA Steaua la AFC Steaua reprezintă principala problemă care trebuia lămurită în celebrul proces privind marca Steaua. Dacă există sau nu acte privind cesionarea locului în Liga 1, transferul activelor și în ce condiții. Nu s-au luat în discuție aceste aspecte. Sau poate că s-au luat, însă judecătorii, probabil, la ordinul generalilor, s-au pronunțat doar asupra riscului de a confunda UM 02301 CSA Steaua cu SC FC Steaua SA. […]
Întreaga motivare a instanței a fost bazată pe ideea că se poate crea confuzie în rândul consumatorilor între UM 02301 CSA Steaua și SC Fotbal Club Steaua SA pentru că desfășoară același tip de activitate.
Deci, judecătorii au ieșit pe o pășune pe care pășteau un țap și un berbec, ambii având de gât o tăbliță cu numele de Ghiță. Mai mult, judecătorii au decis că există riscul ca un băutor de lapte să confunde țapul cu berbecul și, în consecință, acesta din urmă trebuie să renunțe la tăblița cu numele de Ghiță.
Cât de chior sau de idiot să fii încât să confunzi o unitate militară, cu sediul într-o cazarmă, cu o societate comercială pe acțiuni? Cum să accepți ideea că se poate crea confuzie între Steaua, club profesionist din Liga 1 și Steaua, club în subordinea Ministerului Apărării Naționale, fără echipă în competițiile de seniori (la data pronunțării hotărârii, 21.12.2016) și neafiliat la AMFB, FRF sau LPF? Evident, când ai ordin pe unitate, execuți fără să-l discuți.
Pentru a-și susține punctul de vedere, UM 02301 CSA Steaua a adus, probabil, printre alte înscrisuri, Regulamentul propriu de organizare și funcționare aprobat prin ordin de ministru în 2013 (24 de articole, dintre care foarte multe se referă la venituri, adică la bani). Ulterior, la sfârșitul anului 2014, Regulamentul a suferit o modificare mică, dar extrem de importantă și anume la enumerarea subunităților (secțiilor) din dreptul fotbalului dispare “(amator)”. De ce se face această modificare din moment ce un club de drept public militarizat nu poate participa în competiții profesioniste de fotbal? Simplu! Pentru a demonstra în instanță că UM 02301 CSA Steaua are același domeniu de activitate cu SC FC Steaua SA (al cărei unic domeniu este practicarea fotbalului profesionist).
De asemenea, UM 02301 CSA Steaua a profitat cu siguranță de o modificare a Statutului FRF, tot din 2014, prin care Adunarea Generală a votat cu ochii închiși afilierea cluburilor de drept public. Numai că, legal, în vigoare este tot statutul din 2011, însă distracția va începe cu adevărat când Statutul aprobat în 2014 va intra în vigoare (credem că modificările vor fi în curând efectuate în Registrul Federațiilor), deoarece FRF va fi obligată să comunice către UEFA și FIFA noua formă a Statutului. În mod normal, FRF trebuia să consulte federațiile internaționale cu privire la modificările pe care intenționa să le facă, exact cum a procedat în 2010 pentru modificarea Statutului în 2011.
Și aici este momentul să prezentăm în exclusivitate și în premieră mondială ? un fragment (întregul document are 27 de pagini) din recomandarea primită de FRF în anul 2010, cu privire la modificările Statutului FRF, transmisă de la Zurich în data de 12 noiembrie:
- “Definiţia cluburilor de la litera (f) menţionează faptul că acestea pot fi „public legal entities” („persoane juridice de drept public”). Vă recomandăm organizarea cluburilor sportive doar sub formă de organizaţii non-profit sau societăţi cu răspundere limitată, fără a avea statutul de „public law entities” („persoane juridice de drept public”). În opinia noastră, astfel de cluburi sportive, având statutul de persoane juridice de drept public, sunt sub autoritatea statului român, ceea ce presupune faptul că statul român poate interveni în mod nejustificat în activitatea cluburilor sportive, activitate, care, dimpotrivă, trebuie să fie sub controlul exclusiv al FRF. Totodată, dorim să vă readucem la cunoştinţă că fiecare membru al FRF trebuie să declare faptul că structura juridică a solicitantului garantează faptul că acesta poate lua decizii independent de orice altă entitate externă (cf. art. 10 alin. 3 (g) al SSF şi observaţiile noastre cu privire la art. 11 al Statutului FRF). În plus, intervenţia guvernului în activităţile cluburilor sportive presupune o influenţă indirectă asupra FRF, care trebuie evitată pentru a asigura conformitatea cu prevederile art. 1 alin. 1 al Statutului FRF, care stipulează în mod corect că FRF este „a non-governmental entity” („persoană juridică neguvernamentală”) şi respectarea obligaţiei care le revine membrilor afiliaţi la FIFA şi la UEFA, de a-şi administra activitatea independent şi de a asigura faptul că propria activitate nu este sub influenţa unor terţi (cf. art. 13 alin. 1 (g) şi art. 17 ale Statutului FIFA, precum şi observaţiile noastre cu privire la art. 23 alin. 6 al Statutului FRF).”
Negru pe alb!
Înainte de a încheia, semnatarii documentului, domnii Marco Villiger (Director Departament juridic) și Fabienne Moser-Frei (Şef probleme juridice la nivel corporatist) adresează și următoarea solicitare:
- “Aşadar, vă rugăm să ne furnizaţi o copie a noului proiect de Statut FRF pentru a fi aprobat înainte de prezentarea în faţa Adunării Generale a FRF sau să luaţi legătura cu noi pentru a ne propune organizarea unei întâlniri”.
Federația Română de Fotbal a ținut cont de această recomandare și, în 2011, Statutul este adoptat cu următorul text la art.12, alin.4, valabil și astăzi: “Cluburile sportive de drept public nu pot fi membre ale FRF. Cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligația ca, pana la data de 01.07.2012, să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse.”
Ce face Răzvan Burleanu, când nici măcar nu era validat în funcția inexistentă de Președinte al FRF (legal, funcția este de președinte al Consiliului Director și este ocupată încă, conform Registrului Național ONG, de Mircea Sandu ? )? Propune, în 2014, Adunării Generale modificarea Statutului pentru a permite cluburilor de drept public să se afilieze la FRF. Însă comite și o infracțiune, deoarece prin aceste modificări îndeamnă conducătorii cluburilor de drept public să comită fals în declarații. Conform Statutului, varianta 2014, art.14, alin.3, cluburile de drept public trebuie să depună, la fel ca cele de drept privat, “o declarație prin care structura juridică a persoanei care solicită afilierea garantează faptul că aceasta poate lua decizii independent de orice entitate externă”. Adică sunt în același timp subordonate și independente! Contradicție perfectă!
Același principiu se aplică și AJF/AMFB, dacă aceste structuri doresc să fie membre ale FRF.
De ce este lămuritor cazul UM 02301 CSA Steaua pentru toate cluburile de drept public? Cum poate să fie afiliată această structură militarizată, Unitate Militară cu sediul în Cazarmă, la AMFB și FRF/LPF? Va semna colonelul Petrea, comandantul CSA Steaua, o declarație prin care să garanteze independența decizională a față de Ministerul Apărării Naționale și generalii Armatei Române? Păi o astfel de declarație îl trimite direct în fața Curții Marțiale!
Dacă tot a venit vorba de Curtea Marțială, trebuie să vorbim și de Parchetul Militar, care are de lucru în ultima vreme cu ofițerii din cadrul UM 02301 CSA Steaua. Cazul de la secția de polo a fost prezentat în Gazeta Sporturilor, privind falsificarea unor documente și deturnarea unor fonduri destinate sportivilor.
Titlul conține referirea la infracțiunea de deturnare de fonduri, deoarece citind Regulamentul de organizare și funcționare al UM 02301 CSA Steaua am constatat, conform art.9, alin.4, că sportivii clubului pot fi legitimați doar din trei surse: personal militar și contractual, încadrat în funcții prevăzute în statul de organizare, precum și sportivi români sau străini din afara clubului care nu au un contract individual de muncă.
Păi, în această vară, pentru echipa de fotbal, înscrisă nestatutar în Liga 4 (clubul nu este afiliat la AMFB și nu a participat în ediția precedentă de campionat în competițiile de seniori organizate de AMFB), au fost transferați jucători profesioniști aflați sub contract de muncă (sau, asimilat, convenție civilă) cu alte cluburi.
Pentru cedarea jucătorilor, un club, finanțat de un specialist al afacerilor cu statul, lăudat pentru investițiile făcute pe un blog al Gazetei Sporturilor, corupător de funcționari publici autodeclarat în dosarul Microsoft 1, a primit de la UM 02301 CSA Steaua suma de aproximativ 27.000 de euro. Deci, din banii alocați pentru pregătirea sportivilor legitimați la clubul de drept public CSA Steaua a fost deturnată această sumă de conducătorii UM 02301 și utilizată în scopuri nepermise de Regulamentul propriu de funcționare. Mai mult, unii jucători se află în „coproprietate” acum între clubul respectiv și UM 02301 CSA Steaua, aceasta din urmă fiind obligată în eventualitatea unui transfer ulterior să vireze o sumă de banii, de asemenea, în condiții neprevăzute de regulament. Alo, Parchetul Militar, se aude?
Noi strângem de ceva timp material documentar și, cât de curând, vom redacta o Sesizare către Departamentele Juridice ale FIFA și UEFA în care vom detalia toate abaterile FRF de la condițiile de afiliere la federațiile internaționale. Sesizarea va putea fi semnată de cluburile interesate (multe chiar ar trebui să fie interesate rău de tot), dar și de persoane fizice. Dacă punctul nostru de vedere va fi împărtășit, atunci FRF riscă suspendarea calității de membru al FIFA și UEFA și excluderea din toate competițiile internaționale.
Florin Alboiu
Preluare text din sportb.ro
