ProSport, prin Matei Udrea, noul avocat al juristului colonel Florin Talpan, i-a înaintat oficial lui Răzvan Burleanu, preşedintele FRF, câteva întrebări punctuale:
1. Aţi fost înştiinţat oficial, printr-o adresă trimisă de juristul CSA Steaua, încă din 30 iunie 2015 despre situaţia în care se află gruparea domnului Gigi Becali, care nu mai este posesoarea brandului Steaua şi nici nu are permisiunea să-l folosească?
2. De ce FRF păstrează noua societate, SC FC SB SA, în prima ligă de fotbal a României, deşi aceasta nu are calitatea de continuatoare a echipei Steaua?
3. Cum a primit noua formaţiune SC FC SB SA permisiunea şi sprijinul FRF de a se înscrie în cupele europene şi a reprezenta România în tragerea la sorţi a preliminariilor Ligii Campionilor sub numele Steaua Bucureşti şi folosindu-se de marca CSA Steaua înregistrată la OSIM?
4. Colonelul Florin Talpan menţionează, în declaraţiile acordate ProSport, că există deja două decizii definitive ale instanţelor pe care FRF nu le pune în aplicare în ceea ce priveşte SC FC SB SA şi vă solicită: «Domnul preşedinte Burleanu trebuie să dispună de urgenţă măsuri şi să retrogradeze echipa domnului Becali». Cum îi răspundeţi?“.
Răzvan Burleanu n-a răspuns direct la aceste întrebări, dar Departamentul Juridic al FRF a trimis la ProSport următorul text:
În situaţia în care domnul Talpan deţine informaţii şi documente suplimentare solicităm ca acestea să ne fie comunicate pentru a fi analizate.
Vă retransmitem punctul de vedere al Departamentului Juridic al FRF de la acea vreme:
Referitor la motivarea ÎCCJ, trebuie să plecăm de la obiectul litigiului – respective solicitarea CSA Steaua Bucureşti de anulare a mărcilor înregistrate de SC Fotbal Club Steaua Bucuresti SA la OSIM.
Pe cale de consecinţă, singurul lucru pe care instanţa putea să-l decidă era (astfel cum a şi făcut) anularea mărcii/mărcilor deţinute de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, mărci considerate ca fiind similare cu o marcă anterioară, cea a CSA Steaua.
Întreaga motivare a ÎCCJ se circumscrie motivelor pentru care (conform dreptului proprietăţii intelectuale) marca deţinuta de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA a fost înregistrată cu încălcarea dreptului de proprietate intelectuală asupra unei mărci similare detinută de CSA Steaua Bucureşti.
Chiar ÎCCJ explică faptul că sigla (marca) CSA Steaua Bucureşti era utilizată pentru toate ramurile sportive ale clubului şi nu doar pentru activitatea fotbalistică, ceea ce înseamna că cedarea activităţii fotbalistice către SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu înseamnă automat şi cedarea mărcii astfel încât SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu avea dreptul de a înregistra o marcă similară celei a CSA.
În concluzie, ÎCCJ a decis în mod definitiv doar faptul că marca deţinută de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA trebuie să fie anulată, instanţa nepronunţându-se în niciun fel cu privire la palmares sau la dreptul de participare în competiţii al clubului care participă în prezent în Liga I (aşa cum am arătat mai sus nici nu ar fi putut ÎCCJ să se pronunţe cu privire la mai mult decât s-a cerut).
Mai mult decât atât chiar ÎCCJ în motivarea deciziei arată că «faptul că activitatea fotbalistică a fost transferată către SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu înseamnă că s-a cedat şi dreptul asupra mărcii» – deci indirect ÎCCJ ia act de faptul că drepturile privind activitatea fotbalistică (dreptul de participare în competiţii) a fost transferat către clubul care participă în prezent în Liga I.
În prezent, nu există niciun temei legal sau regulamentar pentru a sancţiona clubul SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, pentru a-l exclude din competiţii sau pentru a considera că CSA Steaua Bucureşti ar avea dreptul de a participa în Liga I.
Departamentul Juridic al Federaţiei Române de Fotbal“.
Sursa: prosport.ro
Nota Redacției:
Articol pe aceeași temă Vuvuzela de serviciu (1)
