Steaua din Liga 1 a câștigat meciul cu Sepsi OSK cu 3-1 și s-a apropiat la 3 puncte de liderul Farul.
Bântuită de ghinion, vicecampioana a irosit marile ocazii. Un penalty ratat de Risto Radunović și o bară nimerită de Florinel Coman au fost bomboana pe coliva ghinionului pentru că Sepsi a egalat din nimic, contrar cursului jocului, și a declașat asediu roș-albaștrilor.
FC Steaua a reacționat ca o echipă mare și s-a „distrat” cu Sepsi pe final! După golul egalizator (68′), Florinel Coman (MVP cu 2 assist-uri), Ovidiu Popescu și Andrei Cordea au măturat defensiva covăsnenilor cu 2 reușite în 5 minute (74′ și 79′).
”Roș-albaștrii mențin flacăra aprinsă în lupta pentru titlu, după ce au câștigat, scor 3-1, împotriva celor de la Sepsi OSK și au rămas la trei puncte în urma celor de la Farul Constanța. David Miculescu a deschis scorul în minutul 28, după o lovitură liberă executată excelent de Florinel Coman, care a ratat, în a doua parte, șansa de a face 2-0, în urma unei alte lovituri libere, când a trimis mingea în bara transversală. La scurt timp după aceasta, oaspeții au egalat prin Tudorie (67), însă jucătorii noștri nu s-au dat bătuți și au făcut 2-1 prin Ovidiu Popescu, în minutul 74. Andrei Cordea, intrat pe teren la 1-1, a închis tabela (79) după o nouă acțiune a lui Florinel Coman, declarat omul meciului.
Clubul nostru le mulțumește celor aproximativ 13.500 de suporteri și, în mod special celor din Peluza Nord, care au sfidat vremea demnă de luna februarie și i-au încurajat pe băieți pe toată durata partidei!”, scrie www.fcsb.ro
Luni, ora 21:00, ploaie și frig, dar suporterii steliști sunt mereu prezenți la meciurile Stelei din Liga 1! Aseară, cei 13.475 de fani roș-albaștri au savurat victoria Stelei în duelul cu Sepsi OSK, scor 3-1.
Echipa de start
Rezumatul meciului
”Eroi” steliști ai serii la flash interviu
Bravo băieți!
FORZA STEAUA!
AVANCRONICĂ
Meciul etapei cu numărul 7 din Playoff-ul Superligii între FC Steaua și Sepsi OSK va avea loc pe 8 mai pe Arena Naţională și se va transmite pe Digi Sport 1, Prima Sport 1 și Orange Sport 1 începând de la ora 21:00.
?⚪️Sepsi OSK a avut o săptămână excelentă. Covăsnenii s-au calificat în finala Cupei României și au ieșit neînvinși din duelul contra Farului. Totuși, pentru trupa antrenată de Bergodi ultimele patru meciuri nu vor avea o miză prea importanță, dar poate „arbitra” titlul.
??FC Steaua nu a strălucit în jocul de la CSU Craiova, dar a bifat la oltenii lui Mihai Rotaru o victorie esențială în lupta pentru titlu. Roș-albaștrii au profitat de remiza Farului la Sepsi și de înfrângerea CFR-ului în Giulești. Astfel, vicecampioana antrenată de cipriotul Elias Charalambous a urcat au urcat pe locul 2 și s-a apropiat la trei puncte de lider.
Luni, steliștii vor avea o partidă grea. Sepsi este o echipă solidă care va juca fără presiunea competiției, dar cu o mare ambiție de a încurca Steaua.
Forza Steaua!❤️?
X Ray
Farul conduce cu 4-0 la pauza ciorile. Dupa cum ziceam, rapidistii au vandut meciul regelui blatist.
Urat club, le statea mai bine in liga a doua.
Ce 11 metri au primit farul cu toate ca exista var !!!!
Este f greu împotriva acestui stil : jucam tare cu Steaua și apoi moale cu farul sau CFR depinde care este la bătaie acolo sus .
Ca rapid a făcut și dinamo si craiova au lăsat mândria de a juca pt club și au preferat sa piardă cu farul azi sau cu cfr numai pt niște bucurii mărunte . Și sper va veni timpul și pt ceilalți dar sper nu in aceeași maniera ca a lor , ci săi batem cand le va fi lumea mai draga .
Aveti NUMAI obsesii multi dintre Voi.
Cam cum a jucat farul trebuia jucat cu crapidul … Vorba Lui hagi …ai n-ai mingea dai la poarta… Cam asta au facut , au jucat direct pe poarta cu PASE . Nu ca noi care caram mingea vezi coman, Olaru, tavi Popescu .
Daca era sa tranteasca meciul faceau si ei un 2-0, 3-1 la alibi , dar sa te prostituezi la 7-2 nu cred ca au facut asta croncanitorii .
Dar asa e in fotbal ca in tenis . S-au poate or fi vazut pe viper de la handball .
În calitate de „stelist de mic”, pot spune că au fost puține situațiile în care să depindem de rezultatele jocurilor altora și să ieșim bine, mai ales când a fost nevoie să ne „ajute” echipele rivale. Un exemplu bun a fost toată circoteca cu Becali cu fularul lui Dinamo la gât și toată prietenia lui cu finul Borcea, care s-a dovedit a fi în zadar. Drept urmare, ieri nici nu m-am uitat la meci și bine am făcut. Chiar nu mai contează dacă a fost sau nu blat. Cel mai probabil nu a existat un acord între Șucu și Rege la modul „îți trântim meciul”, dar când iei 7 e clar că s-au dus acolo ca în vacanță, fără nici un obiectiv. Obiectivul crapidiștilor a fost să ne bată prin orice mijloace, inclusiv prin durități și arbitri, fapt îndeplinit. Prin urmare, s-au putut prostitua liniștiți cu Farul, că nu se supără nici corsicanii și nici celelalte croncănitoare din „cea mai frumoasă galerie din România”.
Asta este, anul ăsta luăm locul 2, mergem în Conference League, cupa aia europeană pentru amărâți, dar important e să vedem ce mai rămâne din echipă la startul următorului sezon. Dacă nu vor fi schimbări majore și nu mai începem din nou cu o serie proastă, avem toate șansele să defilăm în campionat și să avem un parcurs european decent în sezonul următor. Altfel, istoria se va repeta la nesfârșit și ne vom văicări la finalul fiecărui campionat pe care îl pierdem.
Hai sa fim seriosi, credea cineva ca Finul-Liniuta va scoate ceva de la Nasul-Rege, chiar daca ne-a batut pe noi ( se stie cum…) si pe Cufuristi? Oricum Crrrapid avea numai sanse iluzorii la Europa. Si apoi, 7-2 ori 1-0 nu tot trei puncte conteaza?
Pentru noi situatia ramane aceeasi. Mai avem 3 meciuri acasa si unul in deplasare la Farul, care TREBUIE CASTIGATE, TOATE!!!
Farul mai are un singur meci acasa, cel cu noi, si doua in deplasare, la Craiova si Cluj, echipe care trag la locul 3 ce duce la Conferinta 🙂
Sa batem noi la Farul si mai vedem!
Doamne ajuta!
Sincer, locul 2 e maxim ce puteam scoate in conditiile date. Farul a fost mai constanta si merita titlul.
Campionatul s-a pierdut cand s-a permis plecare lui Toni Petrea, sau macar daca era instalat Pintilii mai devreme. Dica ne-a mancat cateva luni bune. Ciobanul trebuia actioneze mai prompt.
Doi la mana, ca o concluzie ce am tras-o pana acum. Steaua ca sa castige campionatul are nevoie de macar 6 puncte avans in play-off. Pur si simplu, toate celelalte 5 echipe joaca la rupere cu noi si cedeaza puncte in functie de interese intre ele. Cazul Rapid e elocvent si strigator la cer.
Posibil sa se intoarca norocul si sa si-o fure regele blatist cu 7-2 prin preliminariile CL dupa modelul CFR.
Bai adrian0808 , frățioare tu te uiți la fotbal ca să nu pricepi nimic ?
Circ ieftin ce s-a jucat , rapidistii în stilul clasic s-au făcut jaloane, exact cum toți au zis. Mai punem și caterinca aia de penalti din secunda 30.
Despre jocul Farului, nu degeaba se spune ca o echipa joaca cât adversarul ii permite și viceversa. Ce am văzut aseara, mi a adus aminte de ceahlău sau Bistrița pe vremuri. Golurile 3 și 4, mai ales faza cu Săpunaru e de rasul curcilor. Portarul care lasă buturile goale la un șut în bara a lui alibec, Albu ala care juca pentru marinari. În fine nici nu mai contează.
Despre fani și obiective. Nu e deranj. V-am spus clar ca aia cu C3 e o prostie. Nu interesează nicio echipa care știe ca n are șanse sa prindă grupele. Cheltuie mai mult decât face și își mai rup și jucătorii prin estul sălbatic.
În rest rămâne cum am stabilit. Dacă nu vom avea 4-6 punte avantaj la întrarea în play-off, zero șanse în acest format. Cat despre Farul, nu am ceva cu ei, dar e clar ca asa cum a fost și în 2017, e o echipa instabila , de moral, care o sa ne facă de ras. Nu poți sa apari din senin și sa urci de la echipa care abia prindea playofful la champions league într un an. Este o pacalire a fotbalului pe care vom plăti cu prețul coeficientului național.
Gosu, ai perfectă dreptate, și cel mai bun exemplu este ultimul meci al nostru direct cu ei. „Mânjii” regelui + Alibec au fost anihilați, făcându-l pe rege să spună că „nu am fost noi”.
E adevărat că cei de la Farul au fost constanți, au totuși un joc mai estetic decât CFR-ul și au avut un avans suficient de mare în sezonul regulat cât să îi prindem greu din urmă. Prostia de pe finalul meciului cu ei din sezonul regulat ne-a costat scump, nu mai zic de alte meciuri pierdute cu echipele mici, deși aveam jocul în mână. Practic au profitat de prostiile echipei noastre și acum se vor trezi cu un titlu în mână, total neașteptat, deși au un lot inferior lotului nostru și nu îi văd trecând de tururile preliminare în Europa. Să nu uităm că lotul lor e bazat pe tineri supraevaluați din academia regală plus câteva rebuturi fotbalistice reșapate de rege.
Treaba cu Farul face să fie perfect valabil proverbul „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.” Acea omenie a lui Becali cu 2-5 cu Viitorul cât să nu retrogradeze echipa „tinerelor talente”, plus milioanele de euro băgați în fundul regelui pe toate petardele de jucător posibile se întorc acum împotriva noastră. Omenia de ieri a croncănitoarelor cu mânjii e evidentă, chiar unii chiar au remarcat că măcelarul Onea nu a comis ieri în tot meciul un singur fault.
Becali a fost omenos cu nașul și finii dar niciodată nu a avut nimic de câștigat din asta, pe când cooperativa celorlalți funcționează.
7 mai, o dată legendară pentru toți steliștii.
Văd că a fost sold out stadionul la meciul cu Oțelul.
În fine, lăsând sarcasmul la o parte…
La mulți ani!
Dragilor, chiar nu conteaza! Ion Minulescu stie! !!! 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=Cn4UkLIfFZw
Daca nici acum nu credem, atunci cand?? Peste noi e una de-i zice Farul! Oare, cati dintre noi stiu sau au vazut jucand aceasta echipa de fotbal, cu nume de „vacanta la mare” … 🙂 🙂
Numai Al Nostru il poate lasa pe Rege sa castige inca un titlu, ca Regele fara finul cu bani e… gol!.. 🙂
Oare partida de maine seara cu Sepsi este deja castigata ?
Au mai fost situatii in care am avut sanse mari de a fi campioni si Steaua nu le-a tratat cu toata seriozitatea . Nu mai vorbim de arbitraj anti -Steaua sau de „jucat tare cu Steaua” si „moale,, cu altii…. Au ramas 4 partide….. „care” pe „care”
Intrebarea este : poate Steaua sa invinga in cele 4 partide ramase ? Eu spun ca da, doar daca fiecare partida va fi pregatita ireprosabil ; si pusa in practica 95 minute dupa o strategie prestabilita in functie de specificul fiecarei echipe pe care Steaua o intalneste.
Sa nu creada cineva ca Sepsi se va prezenta „moale” pe teren, gen „jaloane” imprastiate precum crRapidul la Farul ! Alde Stefanescu si Tudorie vor da totul chiar si pentru un scor de….. egalitate ! Eu sper sa nu ne surprinda neconcentrati total, mai ales in aparare(!), si sa ne incurce….
In ceea ce priveste sansele Stelei la locul 1 sau 2(dorind 4 victorii !) mai depindem si de partidele pe care le au de jucat CFR si Farul….. cu CSU( oare poate castiga „prazul” cu ambele echipe ????!), dar si meciul dintre cele doua in ultima etapa. Am vazut ca fiecare echipa declara ca „vom juca doar la victorie”…
Sa speram ca Steaua a fost avizata(aseara) de felul cum joaca Farul acasa, cum joaca CFR in deplasare, sau crRapidul in ultima etapa pe Arena Nationala, si ca va da totul in fiecare partida pentru titlul de campioana in acest an !
Pe langa astea ar fi nevoie si de bafta …. Bafta multa, Steaua !
O tempora,… o futebol 🙂
https://www.google.com/search?client=firefox-b-d&q=Nationala+lui+Lucescu+la+gratar#fpstate=ive&vld=cid:7aa7a4da,vid:A13xtPoNRs0
@gosu
Posibil sa nu inteleg totul din fotbalul nostru mioritic.
„Caterinca aia de penalty” nu era daca jucatorul respectiv nu intra in careu …dar a intrat in careu a dat mingea in lateral si nu o mai ajungea si apoi a intrat si s-a agatat de portar, corect. Nu l-a agatat portarul. Dar trebuie sa intelegi sa joci direct, din 3-4 pase de pe linia proprie de 16 metri mingea a ajuns in careful advers in secunda 25 …. Ok intelegem ca i-a lasat crapidul …
La o astfel de faza Coman a preferat sa iasa cu mingea la picior si a fost taxat de Onea ….Diferenta de interpretare…Sa iesi cu mingea la picior din 16 m tau sau sa iesi cu pasa …
Dar uitete la celelalte goluri cu suturi de la distanta … plus barile pe care le-a avut farul …. Ok i-a lasat crapidul sa dea 15 suturi pe spatiul portii … Dar le-au intrat 6 si 2 au nimerit bara. Penalty-ul nu il punem … Daca nu tragi la poarta nici nu e posibil sa iti intre in poarta.
Eu ma uit cand avem meciuri acasa, ca la incalzire au suturi de 15-16 m si apoi de la cca 20 m … Si iti spun ca e cam jale , e pericol maxim pentru cei din peluza . Cativa nimeresc plasa maxim 2-3 restul NUMAI bubuite. Daca nici la incalzire nu esti concentrat sa dai un amarat de sut pe spatiul portii….e grav rau.
Despre celelalte aspecte ale jocului ….dumnezeu cu Mila. Totusi Hagi antreneaza neintrerupt de 10 Ani aproape , isi face echipa cu greu dar incearca sa joace FOTBAL . Are ceva experienta desi si El e limitat in multe privinte.
Idea Este ca nu trebuie sa pui o infrangere , cea cu crapid pe faptul ca ai fost faultat in jumatatea ta de teren si nua dat arbitrul rosu, in conditiile in care nu ai dat gol. Daca iti refuza arbitrul un penalty, sau nu iti dadea lovitura libera de la 18-20 m intelegeam.
Cate faulturi stupide am facut NUMAI in meciurile cu cfr de ne-a rupt Deac cu centrari de gol in ultimele 10-12 meciuri ?!
In seara asta sper ca prazul sa bata chefereu astfel incat ambele sa fie nevoite sa joace pe bune cu farul.
Conditia ca noi sa ne castigam toate meciurile este IMPERIOASA.
@adrian0808 Esti complet paralel cu fotbalul. Ia-o ca atare nu ca pe o jignire. Nu e un sport pentru toti, desi toti au impresia ca l-au deslusit. Nu pretind ca eu am facut-o , pretind ca totusi avem un nivel in discutii, m-am inselat. Nu te deranjez si nu caut sa ma cert cu tine.
Succes cu viziunea ta , astept sa mai vad cu amuzament fmm-uri …si alte fmm-uri.
Sa terminat 1-1 și parca doream sa bată cfr ca sa joace tare pana la final , așa parca le trebuie doar sa mențină diferența de pct între ei și Craiova , asta dacă nu face ceva cu noi . Sa vedem ce facem in ultimile 4 jocuri avem cu farul cel mai greu meci apoi cu cfr și rapid și bine-nțeles și cu Sepși . Important sa nu ratam ocaziile avute . Așteptăm ca băieții sa stea tare pe picioare și sa fie cât mai calmi și totodata f concentrați
Hai Steaua
Gosu
Deci tu spui ca infecta cloaca de pe la cluj ( varga, dancu, fesnic, burleanu) + vasaras si ceilalti fluierasi in minunata lor gandire au zis asa :
1. Bate tu crapid pe FCSB
2. Bate tu crapid de cfr fratii tai visinii.
3. Pierde tu crapid cu farul
Noi de la cluj vrem sa ia farul campionatul chiar cu riscul ca chefereu nostru drag sa iasa pe loc 4 in playoff sa nu prinda nici macar conference ca ei au destui bani si nu au nevoie de ei.
?!?!
Asa vezi tu si multi altii conspiratia .
Eu refuz sa cred lucrul asta.
Ok sunt de acord ca toti sunt impotriva FCSB si becali. Fara nici o discutie.
Dar de unde dragostea asta mare ptr. Farul ca noi burlenii suntem 100% impotriva lui hagi.
Nu ne certam, ca nu avem ce imparti, doar discutam in contradictoriu.
Si e posibil sa fiu paralel cu fotbalul nu neg.
Pai atunci ai putea incepi sa nu mai citesti pe diagonala.
Eu n-am spus ca jocurile sunt facute pentru cfr , am spus ca jocurile sunt facute mereu pentru oricine nu e becali. Si asa sunt facute din 2015 incoace. Sa nu uitam de Astra , sa nu uitam de Viitorul, pardon Farul si sa nu uitam de CFR.
Lucrurile sunt mult mai complexe si nu incap intre niste semne de punctuatie. Si nimic nu a fost o coincidenta nici cu retrezirea CSA ului cu larg sprijin politic bineinteles , dar si asta e desigur o amarata de „teorie” a conspiratiei. Te las pe tine sa-ti raspunzi ce este o coincidenta de coincidente ?
In alta ordine de idei , daca tu imi poti numi un singur sezon in care FCSB nu a avut parte de cel putin doua hotii grosolane esti mare om. Iti spun eu ca nu. Si ce am invederat iti mai explic o data, ai doua echipe in Europa care si-au adjudecat titlurile in campionatele nationale, una e Napoli , cealalta e Man City (chiar daca inca nu matematic), sa-mi spui tu daca ai impresia ca aceste echipe ar castiga meciurile cu locurile 2-6 din campionatele respective in dubla mansa, asta ca sa inchidem idiotenii cu tre sa batem tot, altfel nu meritam.
Tu faci parte din categoria fanului cu memoria subtire , ala care merge la restaurant si daca nu au friptura sa te serveasca persevereaza in a da cu furculita si cutitul de masa. Esti pe aici de multa vreme, la fel si eu, de asta stiu ca e o parte consistenta a dumitale sa vezi doar prezentul, in acelasi timp iti garantez ca nici eu nu aveam astfel de puncte de vedere „conspirationiste”, ba chiar m-am contrazis cu altii pe tema asta , doar ca facand un apel la memorie au cam inceput sa se vada niste linii directoare foarte clare. INDIFERENT DE CLUBUL BENEFICIAR, orice dar sa nu fie becali.
Si da asta cu memoria pe termen lung…. da…. chiar imi pare rau….de opiniile dumitale. Mi-l lauzi pe hagi ? Hagi n-a realizat nimic din 2017 incoace , ba chiar era sa-si duca jucaria in B. Academia lui e un fel de caca de pisica in litiera. Spune-mi tu cam pe unde dreacu in lumea civilizata ai vazut patron antrenor si acceptat ca normalitate ? FRF are probleme cu hagi ? Sau hagi are probleme cand nu joaca Ianis pe la Nationala sau nu-i joaca manjii pe la juniori ? Chiar trebuie sa-ti explic eu ca gica latra in interesul lui, iar burleanu cu gasca lui stiu ca sunt puternici dar nu atat cat sa-l supere pe rege si stiu bine ca tre sa-i mai arunce ceva de ros ?!
Ce va urma foarte simplu, se mai duce un titlu iti lasi clasicul discurs ala cu fmmm…becali…fmm…mm….fmm… jucatori si aia e . Si anul viitor la fel si anul de dupa si tot asa. Si nu contest , astia reprezinta clar o jumatate de problema, din pacate se vorbeste prea putin de cealalta jumatate a problemei.
Cat despre CFR , nu -ti face griji nu pierde locul de europa, egalul asta a fost la fel de nasol pentru ei cat si pentru CSU. O sa vezi cu ce ardoare o sa joace cu noi meciul urmator.
Vis-a-vis de dezbaterea Gosu-Adrian0808
Fiecare are dreptatea lui. Da, Adrian0808, ar trebui sa jucam rapid si cu pase, nu cu driblinguri plecate de pe calcaie. Dar e greu sa joci fotbalul asa cand esti mai interesat sa-ti protejezi gleznele decat de pozitiile coechipierilor. Iar Coman nu putea sa joace cu pasa faza la care a fost agresat violent de Onea, in acea situatie o pasa ar fi fost probabil trimisa grabit si la intamplare. Asa ca si Gosu are dreptate, Farul (a se citi echipa desemnata castigatoarea tombolei FRF, caci se mai schimba intre CFR-Astra-Farul) e lasata sa joace ca la antrenament, fara ca jucatorii lor sa fie bruscati si fara erori de arbitraj care enerveaza si deconcentreaza. Oare cum ar fi daca flacaii aia Mazilu si Borza ar fi fugariti pe teren de nemernici gen Onea, Al Cretu sau Ninaj pt o sesiune adhoc de MMA? Cam cate goluri si faze de generic ar reusi Tavi, Coman si Cordea daca li s-ar lasa vreo 2m pt preluari? Pana si Miculescu ar putea fi vedeta in aceste conditii. Minciuna se vede in Europa, acolo unde brusc manjii reghelui vor deveni „nu noi”, ci niste zombilica cu ochi tulburi si grimase de neinteles.
Șanse strict teoretice la titlu mai sunt, chiar dacă și mie îmi vine greu să cred că în ultimele 4 meciuri nu vom suferi măcar un egal cu echipele cu care jucăm. De asemenea Conference League ar trebui să prezinte interes real pentru prăzari, ca aceștia să lupte cu Farul acasă, în condițiile în care an de an au fost eliminați din tururile preliminare fie de albanezi, fie de alte echipe din lumea a treia a fotbalului. De aceea eu sunt deja resemnat cu locul 2, spre care par să se aranjeze lucrurile pentru FCSB. Conference League pentru unii reprezintă ceva de genul „mai mare deranjul” și să nu uităm cum și pentru Becali a fost suficientă calcificarea în grupe ca apoi să de ordin să ne concentrăm pe campionat, fapt pentru care am fost taxați cu acele două meciuri de tristă amintire cu Silkeborg timp în care nici în campionat nu am strălucit. E drept Dică a fost unul dintre acei antrenori care au reușit greaua performanță de a strica mai mult la echipă decât imixtiunea patronului.
Dar înainte de toate, trebuie să batem Sepsi azi! E primul an în care i-am bătut trei meciuri la rând și ar fi frumos să o mai facem o dată. Măcar să ne răcorim un pic și să mai scuturăm o dată această echipă piază-rea!
Daca v-om CASTIGA toate meciurile iesim campioni.
Farul va pierde puncte si la craiova sau la cfr.
Atata doar sa jucam FOTBAL pana prin minutul 95 – 98 al fiecarui meci.
Avem șansa sa luam campionatul poate mai mari ca in celelalte sezoane prin prisma rezultatelor dar lotul și jocul pe alocuri nu mi da încredere !
In primul rând sunt câțiva jucatori total ieșiți din forma, avem o parte dreapta moarta (parca am avea semipareză) plus arbitrii.
Cordea e praf, Miculescu înoată, Olaru in ultimul timp in afara de a alerga pe teren nu n-ai face nimic ( nu tu o pasa, un gol…) Șut după venirea de la naționala și a pierdut tempo , Edjoma face pe accidentatul iar la capitolul fundasi centrali, doamne ferește când titular e Dawa, practic ești cu semipareză pe dreapta și fără un picior .. avem noroc de forma buna a lui Coman și liceală la gol a lui Compagno ca altfel nu eram in poziția asta…
Pt a câștiga meciuri fiecare jucător in astea 4 meciuri trebuie sa se autodepășească iar banca de rezerve sa aducă un plus atunci când e necesar…
O veste proasta pentru noi. Daca stirea publicata azi este reala atunci Compagno nu va juca asta seara in partida cu Sepsi. Si cine stie daca si in pardida urmatoare…… cand cfr-ul va da ultimul asalt dupa ce se crede nedreptatita prin doua situatii(penalty si ofsaid) considerate de Porumboiu si Craciunescu justificate pt. clujeni….
https://www.fanatik.ro/exclusiv-fcsb-pierdere-uriasa-inaintea-meciului-cu-sepsi-100-nu-joaca-pleaca-la-vraciul-marijana-video-20382238#fanatikshow
Dupa meciul nostru cu Rapid, in loc sa recunoasca ca arbitrul a gresit cand nu i-a eliminat pe Onea si Grigore, Razvan Burleanu a vorbit despre două faze în care FCSB ar fi fost avantajată în actualul sezon.
Despre una din ele citez: ”Și în prima etapă a sezonului (n.r. cu U Cluj), când Șerban ar fi trebuit să primească cartonaș roșu.”
Dar ce sa vezi, Ivan de la CSU Craiova a facut acelasi tip de fault in meciul cu CFR Cluj: intensitate mare, lovire initiala a mingii dupa care lovire a adversarului prin devierea piciorului pe minge.
Insa in cazul lui Ivan, in urma consultarii VAR, arbitrul nu a mai dat cartonas rosu pe motiv ca Ivan a atins intai mingea.
Prin decizia sa, arbitrul l-a contrazis indirect pe Burleanu: adica faultul lui Serban nu era de rosu.
Nu ma mai mira deloc judecarea cu balante diferite a situatiilor similare, in care Razvan Burleanu e campion.
Astept cu nerabdare momentul cand acest specimen va fi promovat in alta functie de prietenii lui din politica. Numai asa fotbalul va scapa de el.
Miculescu trebuie sa fie ultima solutie pentru oricare dintre cele 3 posturi din atac..
Interesant ca VAR ul a putut interveni sa schimbe decizia cartonașului la Ivan. Parca maraiau ca var ul nu intervine cu forța la asa ceva. Încă o dovada cât suntem de mințiți.
Revenim, batem tot și suntem campioni. Putin probabil. E iaca Compagno e out. Sunt multe evenimente pe care nu le poți controla.
Zice Alex mai sus avem șanse mai mari ca în alți ani. Cum sa afirmi asa ceva. Exceptând jocul nu neapărat convingător, în alți ani am fost la mana noastră în ultima etapa. Acum, avem inca 4 meciuri și suntem la 4 puncte de lider. Sa o luam ca pe o performanță ca suntem aici, gandindu ne cât am avut de reparat și cu șansele reale de a consolida locul doi.
Pana la alte discuții, o sa vedeți ce meci greu vom avea și diseară. Facem calcule și predicții, dar dacă nu scoatem trei puncte diseară, restul e poveste.
Cam nasol fără Compagno, nu doar pentru că dă goluri, dar ținerea lui necesită un efort susținut din partea echipei adverse, astfel apărând culoare pentru ceilalți jucători. Păcat și că l-am pierdut pe Edjouma, al doilea marcator al echipei.
O soluție ar fi Omrani, dar nu prea a arătat mare lucru în minutele jucate, cred că e mulțumit că a mai luat un salariu gros jumătate de an, nu pare prea motivat să și joace ceva. O soluție de avarie ar fi Coman pe post de număr 9 și atunci Octavian Popescu ar reveni pe postul lui, sau ultima variantă, Miculescu vârf. Vedem în seara asta ce formulă ne propun antrenorii/patronul care nu s-a retras decât etapa trecută la mănăstire.
Putem să îi batem pe Sepsi și fără Compagno, dar va fi foarte greu cu CFR sau Farul fără el.
Ideea e ca noi, suporterii, ne dorim titlul mai mult decat si-l doreste Becali. Ca exista un trend federali – fluierasi – participante play-off anti becali/fcsb este indubitabil, inclusiv Hagi, daca are posibilitatea sa i-o traga finului, o face fara jena. Chestia cu moralitatea lui Hagi e apa de ploaie, scurte episoade: omul se clama campion meritoriu in 2017 avand in spate un Radu Petrescu mai mult decat amabil cu el pe Arena Nationala (2 penalty-uri neacordate noua) si un Larie (antamat de Gigi tocmai pentru a contracara asteptata bunavointa ceferista) care a facut penalty-ul izbavitor ca sa fie bine pentru Hagi (intamplator sau nu, Larie e de ani buni tocmai la Viitorul/Farul), in sezonul urmator Viitorul a valsat in ultima etapa la Cluj, plus ca imi amintesc o reciprocitate campionat – cupa cu Sumudica.
Cu experienta anuala a jocurilor de culise din playoff si a talpilor puse de fluierasi cand au ocazia, orice individ rational care isi doreste cu adevarat titlul prin prisma banilor cheltuiti ar fi incercat (dupa rateuri pe banda rulanta) sa-si maximizeze sansele pe mana unui antrenor hârșâit, dar profilul ales a fost mai mereu chibițul ascultator care aduce orice mai putin plusvaloare. Usor de zis, mai greu de adus – ce ne trebuie noua (un Boloni, un Olaroiu) = intangibil, alt antrenor de calibru n-as putea sa nominalizez.
Pe langa punctele pierdute aiurea si balanta net defavorabila a greselilor de arbitraj, au fost si decizii telefonice care au sabotat destule meciuri (schimbarea lui Compagno la pauza cu croncanii, inlocuirile repetate a lui Edjouma -asa dezordonat cum pare, totusi e al 2-lea marcator al echipei- pana cand omul a iesit din forma sau s-a saturat, iar in trecut Gnohere statea pe banca desi marca la foc automat, Alibec se plimba pe teren si dadea din maini), precum si meciuri de campionat sacrificate pentru cele din Europa.
Sansele la titlu sunt mici pentru ca sunt prea putini jucatori in forma si decisivi in acest moment, cei ce vin de pe banca nu aduc nimic, un Cordea, Tavi Popescu sau Olaru ar fi trebuit sa-ti castige meciurile. In lipsa lui Compagno ii vad pe Coman si Sorescu (daca e avansat in banda dreapta) capabili sa creeze/finalizeze dar va fi meciul naibii cu ungurii daca nu-l rezolvam pana la pauza
Dacă ar fi după mine, mai degrabă l-aș pune pe Dawa vârf, decât pe Miculescu, măcar dă cu capul mai bine ca țeapa sezonului în materie de transferuri la FCSB…
Faptul că unica bucurie a crapidiștilor o reprezintă eșecurile Stelei, că ei ca club au avut performanțe rare și mărunte, nu e ceva nou, dar ce e interesant în toată imbecilitatea lor e că până și ei recunosc astfel practic că FCSB=Steaua. Altfel de ce s-ar mai fi bucurat că ne-eau blocat în drumul către titlu și că au făcut blat cu Farul?
https://orangesport.ro/rapidistii-au-sarbatorit-esecul-cu-farul-ne-am-facut-damblaua-ne-am-p-pe-steaua-imaginile-care-nu-s-au-vazut-la-tv-mutu-a-preferat-sa-stea-deoparte-video-exclusiv-21117359
Anul trecut înainte cu o etapa ne-a mâncat arbitrul și am pierdut titlul , acum mai sunt 4 meciuri , dar eu am speranțe mici . Văd ca odată cu var arbitri au o nisă sa te facă
Cu un punct câștigat la subpodari (ne-a fost la îndemână însă, feșnicul și ratările nenumărate ne-au privat de el) eram foarte bine acum (eram la mâna noastră).
Aceeași brigadă a lui feșnic de anul trecut din penultima etapă cu voluntariul…
Avem meci greu în seara asta dar, sper să câștigăm .
Chiar dacă ne lipsește „bombardierul” și „balerinul”.
Etapa viitoare vom consolida locul 2 iar în funcție de rezultatul din bănie, vom putea ataca și locul 1.
Forza Steaua ! Vinci per noi !
Sa speram ca Sepsi vine la Bucuresti pt un meci curat si relaxat, altfel nu stiu cum echipa afisata poate aduce victoria. Dawa in aparare, Ov Popescu la mijloc (creatie sau defensiv?), iar Miculescu in atac sunt garantia unor maini moarte in fiecare departament. Personal l-as vrea pe I Cristea in locul lui Dawa, si pe Omrani in locul lui Ov Popescu. Vom vedea, sa speram ca luam 3 pct si punem presiune de mafie sa faca in continuare trocuri puturoase si relevante pt publicul microbist. Daca castigam azi, Farul va trebui sa invinga la Craiova, ceea ce inseamna ca Rotaru va trebui sa primeasca ceva la schimb pt campionatele viitoare, si astfel mafia mareste dificultatea manevrelor. Sa nu uitam ca deja Varga s-a prins ca e sacrificat anul asta, dar daca trebui sa sacrifice si anul viitor, nu stiu daca mai poate ramane.
1- 0 la pauza. Scor promitator pentru victoria finala ! Iarasi balbaieli in aparare…..
Dar, oare nu eram cu mult mai siguri de victorie daca nu s-ar fi ratat lovitura de la 11 m ???
Vom vedea. Lupta Steaua !
Lipsa de valoare ….
Farul avea 5-0 in prima repriza …
Noi tragem de timp din minutul 50 ca suntem mari jucatori…
Lasati conspiratiile si alte idiotenii.
Farul este pe val și chiar al nouălea val a fost cu rapid ….. așteptăm valuri mai linistite acum
Asa se joaca …. ATAC cu finalizare
3-1 ! VICTORIEEEEE, STEAUA !
BRAVO, LUPTATORILOR !
FELICITARI !
O victorie pe deplin meritată, am avut ceva emoții cu golul egalizator al oaspeților, ar fi fost nedrept rezultatul după ce Radunovic a ratat 11 metri, iar Coman a zguduit bara din lovitură liberă. Miculescu în sfârșit a marcat cu o lovitură bună de cap, Ovidiu Popescu s-a descurcat bine și a și marcat, iar Cordea în sfârșit a finalizat cu gol o acțiune frumoasă. Per total sunt mulțumit de meci, chiar dacă au fost multe momente sterile ale echipei noastre. În sfârșit am bătut Sepsi în toate meciurile din campionat, ceea ce e un pas înainte.
Si bune, si rele. Coman e din nou Coman, Olaru pare in revenire, Tarnovanu are reflexe fantastice, Miculescu a reusit sa prinda poarta, iar Ov Popescu pare o influenta buna la mijloc. Alea rele sunt aproape groaznice, chiar nu stiu cum am scapat azi. Radunovic a avut un meci de cosmar, devenind un semn de intrebare imens, de unde era punctul forte al apararii. Dawa, aceleasi prostii, este ca un pusti tentat cu bomboane de un pedofil sa plece de la locul lui. Cum e posibil sa ajunga pe post de mijlocas dreapta in condtiile unui atac pozitional advers??? E o gaura in aparare, pacat de prezenta fizica pe care o poate avea. Sut a bagat cateva lumanari, parca la competitie cu Dawa. Sorescu arata de parca isi doreste intoarcerea la polonezi, in acest moment nu e nici fundas, nici mijlocas, nici extrema, ci un fel de fata morgana.
Ok, daca tot enumeram relele, trebuie musai sa mentionam si jurnalismul consistent idiotic si vadit partinitor. Nici la iUmor nu se fac atatea poante cum se fac la GSP sau in timpul meciurilor FCSB. Exemplele de azi? Pai de la GSP aflam de la unul pe nume Duta (care rimeaza cu P) ca Tamm l-a impins pe nu stiu care, deci golul lui Miculescu probbail trebuia anulat la VAR, si ca la penalty arbitrul a prelungit cu 28 secunde repriza (deci iar trebuia VAR pt a anula decizia). Urmeaza ca in zilele urmatoare sa apara clasamentul actualizat al greselilor pro-contra, cu inca vreo 2-3 greseli pro-FCSB, bineinteles toate ridicole dar promovate pe post de adevar axiomatic, pt indoctrinarea publicului. Trecem apoi la comicii comentatori ai meciului pe Orange, un fel de mosii aia din balcon la Muppets. La fiecare 2-3 propozitii, cate o soparlita. Fault, crampoane si violenta inimaginabila la Ov Popoescu, clameaza in cor muppetsii, apoi pe reluare vedem ca a fost lupta pt minge si ulterior un lat la care adversarul nici nu era pe aproape, dar concluzia lor a fost ca sepsicanul nu a intervenit de frica (desi avea piciorul extins si circa 40-50 cm de minge, fara sanse sa ajunga). Bucurie mare la golul lui Tudorie, urmata de calcule asidue ce sanse mai are FCSB daca pierde. Bineinteles, depresie totala la golul lui Ov Popescu, doar o incercare timida de a prezenta sutul ca fiind o intamplare, probabil Popescu vroia sa degajeze si a luftat! Dupa cateva minute de tulburare profunda in studio, muppetsii isi revin si pun mult suflet pt o revenire a oamenilor brutarului. Jenant. Deja tristetea din glasul lor facea ca bocitoarele profesioniste sa ceara cursuri de reciclare. Astea nu sunt decat cateva exemple, au fost mai multe. Faulturi care pt FCSB sunt „lupta pt minge”, de partea celalalta devin „asta nu e fault, asa nu se progreseaza in Europa”. Sau clasicul tras de timp (sau asteptarea adversarului) este pt FCSB „nu reusesc sa tina de minge, ar trebui sa atace”, dar pt adversari devine „tactica bine pusa la punct, care sa scoata din dispozitiv FCSB”. Singura bila alba (probabil neintentionat) este mentionarea galeriei „steliste”, o recunoastere implicita a realitatii stiute de toata tara.
Craiova sa bată farul și noi cfr, ar fi ideal pt noi
@Adi: Asa cum comenteaza acum Cartu, arata ca si cum sunt „pregatiti” pt sezonul viitor. Iar asta e o chestie proasta pt FCSB in 2023, indica faptul ca targul mafia – RotaruCSU s-a desfasurat deja. Chestia buna e ca prin victoria de azi am silit Farul sa castige la Craiova, si caterinca va deveni vizibila. Iar daca cumva Farul peirde puncte acolo, putem sa asteptam un Kovacs pus pe fapte mari la Ovidiu. Nu ma astept ca la meciul cu Rapid sa fim la mana noastra.
Gigi Becali ne spune ce a vorbit cu Rotaru, dar ce nu știm e ce o fi vorbit Burleanu cu Rotaru…
https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/gigi-becali-fcsb-universitatea-craiova-mihai-rotaru-conventie-697183.html
Dar până acolo, trebuie întâi să batem noi următoarele trei meciuri, ceea ce nu va fi deloc ușor.
Da, încă 3 pași mari și… „si se puede”…
In ce-l privește pe Al Nostru, bufonul din el nu se dezminte, a descoperit secretul lui Polichinelle al următoarei etape! ???
Cu Sorescu am și eu impresia că nu prea s-a adaptat, nici ca fundaș dreapta, unde a lăsat de multe un bulevard, nici ca atacant dreapta sau stânga, poziție pe care Cordea pare să își revină la forma din tur, iar dacă se întoarce și Vali Gheorghe, nu prea va mai fi loc acolo. Cred că l-a bulversat și faptul că Becali vrea să joace „cum o făcea la Dinamo”.
Eu cred că rămâne totuși o variantă decentă pentru postul de fundaș dreapta, cu condiția să fie instruit mai bine și mai disciplinat tactic pentru poziția asta.
Continuam sa radem cu haiosii de la GSP:
„Voi ați mai văzut un fotbalist care în luna mai, pe 9 mai, să poarte mănuși? La 12 grade Celsius afară, un fotbalist să poarte mănuși în luna mai? Ați mai văzut în viața voastră așa ceva?”, i-a întrebat Ștucan pe invitații Srdjan Luchin și Remus Răureanu.
„Nu am mai văzut așa ceva, dar noi vorbiserăm și în timpul meciului, ne-am imaginat cum ar fi să semneze Popescu cu o echipă din Rusia. Ar fi reziliat după 3 zile, renunța și la milioane de euro dacă are nevoie de mănuși în București, la mijlocul lunii mai. N-am mai văzut așa ceva”, a comentat jurnalistul GSP Remus Răureanu.
https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/octavian-popescu-fcsb-sepsi-gsp-live-697159.html
Da, mai mazetarilor, fix d-aia nu o sa ajunga Tavi Popescu fotbalist! Poate are nevoie si de barba, poate niste ghete cu cap de mort, sau o frizura afro. Sau cine stie, poate daca avea alt tricou, ceva gen visiniu sau macar albastru, atunci era fotbalist adevarat deja, cu sanse mari sa fie laudat de juriul Muppets de la GSP.
… si petrecerea continua. Daca ieri Adrian D(P)utza a fost pe post de zvoner cu asa-zisa infractiune a lui Tamm la golul lui Miculescu, azi mos Ioanizoaie devine raspandacul:
https://www.gsp.ro/opinii/editorial-ovidiu-ioanitoaia-gaz-peste-foc-697212.html
Bineinteles, desi poza lor arata si alti jucatori in contact (cel putin 2 stelisti luati in brate), numai Tamm ar trebui as fie vinovat de ceva. Halal jurnalistica, dar ce sa ne mai miram daca insasi seful mos e parte din sarada. In acelasi ciclu, maine urmeaza sa apara clasamentul erorilor de arbitraj, si in mod sigur (si obiectiv, sic!), FCSB e lider detasat cu vreo 50 erori pro, poate cel mult una-doua contra.
Povestea continuă, pentru ca trebuie sa continue în definitiv și sa ne respectam blazonul.
Despre șanse Craiova trebuie sa tragă în principiu. E una din cele doua echipe care au șanse la grupele C3 alături de Cluj.
Noi evident trebuie sa ne facem treaba și nu cred în declinul ‘total’ al CFR ului , asa cum nici jocul nostru nu strălucește.
Dacă Farul câștiga cu CS Prazul însă, subiectul e închis. Indiferent ce facem noi. E greu de crezut ca și dacă am câștiga tot, CFR în ultima etapa va mai juca ceva cu regele.
Despre meciul de aseară, drăguț dar iarăși too little too late. Cum am zis și în anii trecuți mare păcat de unii dintre vieți care nu reușesc sa câștige campionatul deși îl merita. Multa lume spune ca au maturitate, dar maturitatea aduce și frustrare și senzația ca se irosesc. Și asta duce către lipsa de motivare și ne obliga sa intram iar în reconstrucție.
De aia se spune ca un lucru nefăcut la vremea lui are alta valoare mai târziu.
De aia Hagi acum ar fi trebuit sa fie la un început de ciclu, nu să l ajute artificial federația sa ardă etapele naturale și sa l cațere pe piedestal. Dar ce sa facem vin cupele europene iar ne pierdem în discuții ca n avem juniori, iar se deviază discuțiile și toți se fac ca nu vad ca din cauza corupției nu avem echipe meritorii sa ne reprezinte și sa se dezvolte.
Nu sunt chiar sigur de Craiova, mai ales asa cum vorbeste Cartu acum pare sa indice ca prioritatea lor e sezonul urmator. Adica au facut pactul cu mafia pt sezoanele viitoare, si nu cu Becali pt sezonul asta. Nu intamplator Hagi a sarit ca piscat cand Becali a vorbit de Rotaru. Si daca e asa, reghele merge in Europa pt 4 meciuri, apoi isi vinde manjii aia, intra in reconstructie si mafia decide intre CFR, Rapid si CSU pt titlu.
*băieți în loc de vieți
https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/initiativa-pentru-legea-sportului-a-primit-aviz-negativ-csa-steaua-blocata-in-liga-2-2382243
Ar fi fost chiar culmea sa primeasca aviz pozitiv!
Pierdere de vreme sa mai aducem în discuție prostii, talpani și legi glumele.
@fortune
Orice e posibil. L am ascultat pe Rotaru , pare ca se lasă asa cortina ‘vedem la anul’, ‘speranțe pentru viitor’. Asta e.
Si cu șansele în C3 am băgat și CSU fiindcă pare singura după CFR și noi care a adunat un mic coeficient și o oarecare experiență cât sa treacă vreo trei tururi. Dar e greu de spus ce își doresc.
Ce mai merita menționat e ca locul trei va avea cea mai anevoioasa misiune ca număr de meciuri. Evident locul 1 are cea mai buna recompensa. Nu doar ca îți lasă un acces către C2 (unde sunt premii mai mari fata de C3), dar sunt și bani bunuti pentru trecerea tururilor preliminare în UCL.
nimeni nu e surprins ca Hagi a castigat cu 7-2
toata lumea a fost surprinsa cand a castigat Hagi cu Steaua cu 5-2
ciudat…
scandal pe la televiziuni pentru ca Omrani a dat un autograf pe un fular in timpul meciului…
ciudat…
Nu imi faci iluzii cu privire la castigarea campionatului. dupa sceneta cu crapidul facut de …cinestiecine, e clar ca se stie cine trebuie sa ia campionatul (pe linie de partid, probabil)
Dar, in meciul asta mi-a placut Steaua si si in meciul anterior.
Deocamdata sunt peste previziunile mele de la inceputul campionatului cand am zis ca nu depasim locul 4…
Speranta oricum moare ultima, ar fi fost frumos sa se decida pe bune campionatul…
Kla2005
Oricum, noi trebuie să jucăm „pe bune” tot ce a mai rămas de jucat și … să ne rugăm!???
Cea mai mare aberație, care văd că tot circulă prin rândul comentatorilor de pretutindeni e că „dacă era blat, era scorul strâns, ce blat e ăla la 7-2?”. Păi tocmai asta e și ideea, să nu se prindă prostimea de manevră! Apoi pe vremuri nu se făceau blaturi la scor pentru golaveraj? Să nu mai spun de celebrele ghete de aur câștigate de Cămătaru și Mateuț! Au unii o logică, de te doare capul…
Poli Iasi – Clona TalpanCSA 5 – 1 !
Jucatorul Alex. Musi imprumutat la Iasi de catre FCSteaua a inscris o dubla (68 și 73) echipei care nu are drept de promovare in Superliga, contribuind la o umilinta binemeritata. Bravo, Musi !
https://www.sport.ro/liga-2/jucatorul-fcsb-ului-si-a-batut-joc-de-defensiva-stelei-cum-s-a-distrat-alexandru-musi-cu-fundasii-lui.html
După ultimul scandal legat de „subiectul” Iuliana demetrescu, mi-am luat orice speranță de la locul 1.
O să fim măcelăriți de către „cavalerii” fluierului.
Se demonstrează că tot scandalul legat de palmares și furturile care ne-au privat de cel puțin 3 titluri în ultimii”7 ani, au la origine gura spurcată a lui gigi, creier de urangutan!
Mă doare deoarece, aveam iarăși o șansă la titlu, în sistemul de desfășurare actual.
Mm gigi, de cretin !
În rest….
Ba nu se demonstreaza nimic. Mai mult, as zice ca B1 e agresiv tocmai pt ca simte ca e ratusca urata a fotbalului romanesc. Aceeasi schema a fost si cu CSA, era baiat cuminte, mai o gustare in loja, mai niste zambete. Pana cand si-a dat seama ca toti (CSABurtosi + gasca Paunescu/Piturca) bagau cascaval in buzunare, iar el era ala cu banii si acelasi numar de voturi precum T Stoica, Piti sau col Anonimu. Prietene, B1 are multe hibe de caracter, gramatica, logica, etc, dar smecheria strazii o are in sange, asa ca a inteles cum merge treaba la FRF-Mafialiga. Daca arbitrii erau corecti, daca se jucau meciurile pe teren, in mod sigur B1 avea doar pupici in declaratiile TV, plus sarituri pe Bentley. Asa cum e acum insa, el are doar 2 directii: 1. pupa dosul mafiotilor si isi pune numele pe lista pt cand vor aia; 2. baga decibeli si idiotenii la TV, care expun deasemenea mizeria ferefista. Deci nu B1 a inceput spurcaciunea, ci doar reactioneaza cum il duce capul (si banii).
Apropos de patronii fotbalului mamaligar. Rotaru si Cartul lui negociaza cu mafia pt sezoanele urmatoare, dar folosesc legaturile cu Becali ca sperietoare si un mic atu in 2023. Apoi si Varga iese mai intai cu cartile proaste, si dupa incearca o cacealma lacrimogena, pe romaneste ba pleaca, ba nu pleaca dar fara bani. Adica un mesaj subtil catre mafie: ba, m-ati facut anul asta, si daca nu-mi dati ceva pt 2024, atunci io raman si va pun bete in roate (probabil tot via B1, balaurele pe care-l tot jughinesc mafiotii). Sucu si-a facut deja treaba, probabil cam imediat dupa intrarea in playoff si iesirea din carti pt titlu. Ciurucul crapidist are probabil carti bune pe listele 2024 si 2025, e tacut si zambitor. Reghele e ultimul, pt ca in toamna probabil vinde tot ce are prin ograda, e posibil si clubul. Pt el era esential 2023, caci dupa plecau Alibec si L Munteanu, deci manjii aia auriti (sau aiuriti) erau mai greu de vandut. Pacea cu Burlanul e bonus.
https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=202193
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă
Decizia nr. 513/2023
Şedinţa publică din data de 28 martie 2023
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 29 decembrie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă sub dosar nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate că îi aparţine palmaresul echipei de fotbal a A. de la înfiinţare, respectiv din anul 1947 şi până în anul 2003.
Prin cererea de precizare a întâmpinării depusă la termenul din data din 25 septembrie 2018, pârâta a solicitat recalificarea întâmpinării înregistrate la data de 27 aprilie 2018, ca fiind cerere reconvenţională, cerere în raport de care instanţa, din oficiu, a invocat excepţia tardivităţii, în privinţa căreia a dispus amânarea pronunţării pentru data de 27 septembrie 2018.
Prin încheierea de şedinţă din data de 27 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a respins cererea pârâtei, reţinând că prin recalificarea unei cereri, se urmăreşte stabilirea calificării corecte a actului de procedură efectuat de părţi, ceea ce în speţă ar presupune că pârâta a formulat o pretenţie proprie împotriva reclamantului prin întâmpinare, dar din eroare, această cerere nu a fost calificată ca fiind cerere reconvenţională, or, afirmaţia pârâtei potrivit căreia palmaresul îi aparţine reprezintă o apărare formulată în raport de cererea de chemare în judecată, din cuprinsul actului procesual nerezultând că se formulează pretenţii proprii. Drept urmare, a calificat cererea depusă de către pârâtă la termenul din 25.09.2018 ca fiind o cerere reconvenţională, pe care a respins-o ca tardivă.
Prin cererea formulată la 23 octombrie 2018 şi înregistrată sub dosar nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se constate că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale şi sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist A., precum şi toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activităţii fotbalistice al acestei echipe.
Prin încheierea din 23 aprilie 2019, a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr. x/2018 la cauza de faţă – dosar nr. x/2017.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:
Prin sentinţa civilă nr. 1628 din 5 iulie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis cererea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B.
A constatat că palmaresul echipei de fotbal a A., din anul 1947 şi până în anul 2003, aparţine reclamantului A.
A obligat pe pârâta B. la plata către reclamant a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A respins, ca neîntemeiată, cererea conexă formulată de reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtul A.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia nr. 1034A din 28 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă B. împotriva sentinţei civile nr. 1628 din 5 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. (U.M. x Bucureşti).
A admis cererile de intervenţie accesorii formulate de C. şi D.
A schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului A. în privinţa cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998-2003 şi a respins această cerere în consecinţă.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei referitoare la soluţia în privinţa constatării că palmaresul echipei de fotbal A. din 1947 şi până în 1998 aparţine reclamantului A., precum pe cele referitoare la soluţia în privinţa cererii conexe.
A obligat pe intimatul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a sumei de 3000 RON, cheltuieli de judecată (onorariu avocaţial, taxă de timbru), cu aplicarea art. 453 alin. (1) şi (2) şi art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
4. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 1034A din 28 iunie 2021 şi a încheierii din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs pârâta B.
De asemenea, intervenienta D. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 1034A din 28 iunie 2021 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Prin recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei nr. 1034A din 28 iunie 2021 şi a încheierii din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost invocate următoarele critici, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a încheierii din 10 mai 2021, în sensul admiterii în întregime a cererii de probatoriu formulată de recurenta-pârâtă B. S.A. şi casarea în parte a deciziei civile nr. 1034A/2021, în principal, admiterea recursului şi casarea deciziei civile în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulata de intimatul-reclamant A. şi admiterea cererii de chemare în judecată conexă, formulată de recurenta B., în sensul de a se constata că palmaresul echipei de fotbal A. aferent perioadei 1947 – data depunerii cererii conexe este unic prin prisma continuităţii sportive şi competiţionale, iar acesta aparţine reclamantului B. S.A., în calitatea sa de unic continuator al activităţii fotbalistice şi competiţionale al echipei de fotbal A., pe care o gestionează.
În secundar, a solicitat admiterea recursului şi casarea în parte a deciziei civile, în sensul menţinerii dispoziţiilor privind lipsa calităţii procesuale pasive a A. aferentă perioadei 1998 – 2003 din cererea principală şi admiterea cererii de chemare în judecată conexă formulată de recurenta B. S.A., în sensul de a se constata că palmaresul echipei de fotbal A. aferent perioadei 2003 – data depunerii cererii conexe aparţine reclamantei B. S.A., în calitatea sa de continuator al activităţii fotbalistice şi competiţionale al echipei de fotbal A. pe care o gestionează.
În terţiar, a solicitat trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel, pentru a analiza palmaresul echipei de fotbal A. aferent perioadei 2003 – data depunerii cererii conexe şi menţinerea dispoziţiilor privind lipsa calităţii procesuale pasive a A. aferentă perioadei 1998 – 2003.
În temeiul art. 519 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
1. Dreptul asupra palmaresului unei echipe de fotbal profesionist este unul patrimonial sau nepatrimonial?
2. Palmaresul unei echipe de fotbal profesionist, căreia i s-a asigurat continuitatea sportivă şi competiţională pe toata perioada existenţei sale, în mod succesiv de mai multe entităţi juridice, este unic şi aparţine ultimei entităţi care a continuat şi deţine activitatea sportivă şi competiţională a echipei, sau este fragmentat şi acesta aparţine entităţilor juridice continuatoare aferent perioadelor în care acestea au asigurat continuitatea?
Pe fondul recursului, în ceea ce priveşte încheierea din 10 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a arătat că încheierea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, conţine motive contradictorii, respectiv cuprinde motive străine de natura cauzei, cu încălcarea art. 250 C. proc. civ. în ceea ce priveşte aspectul respingerii în parte a cererii de probatoriu formulată de reclamanta B. în cererea conexă, deoarece nu justifică de ce probele solicitate a fi administrate nu au caracterul de a fi pertinente, concludente sau apte de a lămuri cauza dedusă judecăţii.
Mai arată recurenta că deşi cererea de administrare a probatoriului în apel respectă dispoziţiile art. 245 C. proc. civ., prin aceasta solicitând administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului şi expertiza tehnică judiciară în specialitatea contabilitate, anexând întrebările propuse spre a fi administrate şi obiectivele expertizei solicitate, cu indicarea tezei probatorii a fiecăreia dintre probele solicitate, instanţa de apel a încuviinţat doar proba cu înscrisurile de la dosar şi a respins toate celelalte solicitări de probe ca nefiind utile soluţionării cauzei. În continuare, recurenta detaliază mijloacele de probă a căror administrare o consideră utilă, cu indicarea tezei probatorii pentru fiecare probă în parte.
Cu privire la decizia nr. 1034A din 28 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, criticile vizează faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, conţine motive contradictorii, respectiv cuprinde motive străine de natura cauzei, decizia încălcând principiul disponibilităţii părţilor prevăzut de art. 9 C. proc. civ., fiind dată fără o analiză obiectivă a cauzei.
În esenţă, recurenta-pârâtă a susţinut că instanţa de apel a respins motivul de apel reprezentat de faptul că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cererii conexe – instanţele de fond au interpretat greşit natura şi întinderea petitului cererii conexe şi au încălcat principiile disponibilităţii şi al dreptului la apărare al reclamantei B. S.A.; instanţele de fond au interpretat greşit că acţiunea conexă se raportează strict la perioada din acţiunea principală, respectiv la palmaresul aferent perioadei 1947 – 2003 şi, întrucât au constatat palmaresul în favoarea A., au respins ca neîntemeiată cererea conexă. Or, nu acesta era întinderea palmaresului din cererea conexă, petitul acesteia neindicând o anumită perioadă, astfel încât instanţele de fond trebuiau să analizeze palmaresul echipei A. de la data naşterii echipei din anul 1947 şi până la data cererii de chemare în judecată, în caz contrar fiind adusă atingere principiului disponibilităţii părţii, limitând întinderea dreptului a cărui existenţă/inexistenţă era cerută a se constata prin cererea de chemare în judecată. Instanţele de fond erau obligate să lămurească cauza sub aspect obiectiv, iar hotărârea instanţei de apel nu trebuia să se raporteze la rândul său la o reţinere indirectă, eronată a instanţei de fond, ci trebuia la rândul său să stabilească obiectiv întinderea drepturilor deduse judecăţii.
Mai arată că deşi instanţele de fond s-au raportat la considerentele deciziei nr. 3425/2014 prin care Înalta Curte a reţinut că reclamantul nu a transferat întregul patrimoniu către recurentă, acestea nu au analizat dacă a existat un transfer parţial al patrimoniului, iar în cadrul transferului parţial a intrat şi palmaresul echipei de fotbal transferată. Instanţa de apel nu motivează obiectiv reţinerea potrivit căreia palmaresul trebuia în mod obligatoriu indicat într-un act de cesiune – instrumentum şi de ce nu putea opera o aşa-zisă uzucapiune, ca mod natural de transfer a unui drept. Instanţa de apel nu a analizat şi nu s-a pronunţat asupra caracterului unic al patrimoniului unei echipe de fotbal care a avut continuitate.
De asemenea, a mai susţinut că instanţa de apel a respins ca lipsite de interes apărările apelantei potrivit cărora palmaresul nu este un drept absolut, indisolubil legat de club, care poate face obiectul unui transfer către o altă entitate, distinct de transferul clubului sau al echipei de fotbal, motivarea fiind străină de natura cauzei.
Mai arată că deşi B. s-a înfiinţat în anul 2003, aceasta a preluat de la E. echipa de fotbal A. şi totodată istoria şi tradiţiile glorioase ale echipei de fotbal profesionist A., echipa acesteia fiind continuatoarea activităţii competiţionale a secţiei de F., închis în anul 1998. Între palmares şi dreptul de a participa la competiţiile de fotbal există o legătură firească, logică, fiind preluat odată cu continuarea activităţii sportive pe plan competiţional. Preluarea echipei se realizează în mod indisolubil cu preluarea palmaresului acesteia.
Transferul, chiar şi parţial, al unui fond de comerţ, dar care includea şi echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, istoria şi trecutul glorios, include şi transferul asupra palmaresului clubului, potrivit principiului de drept accesorium sequitur principale.
În fine, a mai arătat recurenta că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra excepţiilor privind lipsa de interes şi inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.
Prin recursul formulat de recurenta-intervenientă D. împotriva deciziei nr. 1034A din 28 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie s-au formulat următoarele critici:
Instanţa de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, acordând altceva decât ceea ce s-a cerut, cu încălcarea principiului disponibilităţii, stabilind că dreptul nepatrimonial asupra palmaresului aparţine reclamantului-intimat din 1947 până în 1998. De asemenea, a formulat critici în ce priveşte nesoluţionarea cererii conexe formulate de B. S.A.
În ceea ce priveşte calitatea părţilor din litigiu, este vădit nefondată considerarea calităţii procesuale a A., respectiv B. S.A. într-un litigiu de transmitere succesivă a unui bun, cu atât mai mult cu cât natura juridică a acţiunii intimatului se circumscrie acţiunii în constatare.
Potrivit normelor procesuale în materie, interesul pentru promovarea unui demers juridic ofensiv trebuie să fie, printre altele, legitim. Legitimitatea este generată de concordanţa interesului cu bunele moravuri, cu respectarea legii şi cu informarea corectă a tuturor celor interesaţi. În această speţă, prin raportare la interesul urmărit de A., şi anume de asociere a palmaresului istoric realizat de fosta secţie de fotbal şi transmis expres şi implicit către E. cu noua echipă de fotbal înfiinţată în 2016, se poate constata fără dubiu că nu este atrasă incidenţa legitimităţii care să justifice cererea introductivă.
În fine, a mai susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fără a indica aceste norme cu privire la palmares.
Deşi este foarte amplă, cea mai mare parte a cererii de recurs formulată de recurenta-intervenientă D., conţine istoricul cauzei, critici care vizează situaţia de fapt, dar şi chestiuni care depăşesc apărările formulate în recurs de recurenta-pârâtă.
5. Apărările părţilor:
Intimatul-reclamant A. (UM x Bucureşti) a formulat întâmpinări faţă de recursul declarat de pârâta B. S.A. şi faţă de recursul declarat de intervenienta D., prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca inadmisibile, dat fiind faptul că susţinerile recurenţilor nu se încadrează în niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, ca neîntemeiate.
Prin întâmpinarea formulată faţă de recursul promovat de pârâta B. S.A. a solicitat respingerea cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, arătând că nu sunt întrunite condiţiile cumulativ prevăzute de lege, nefiind vorba despre o problemă de drept reală. În plus, apreciază că cererea recurentei este doar un mijloc prin care se tinde la tergiversarea soluţionării cauzei, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.
Referitor la criticile vizând încheierea de şedinţă din data de 10 mai 2021, prin care s-a cerut administrarea unui nou probatoriu în apel, solicită a fi înlăturate, având în vedere că recurenta nu a anexat înscrisuri noi odată cu apelul formulat şi nici nu a înaintat ulterior astfel de înscrisuri. Mai mult, nici nu a probat că ar fi iniţiat demersuri pe lângă Federaţia Română de Fotbal pentru a obţine înscrisurile solicitate, iar instanţa de apel, în mod corect, nu a înţeles să dea curs solicitărilor formulate de apelantă, fără a fi fost iniţiate în prealabil minime demersuri de către aceasta. În plus, arată că palmaresul disputat nu depinde de un organizator de competiţii precum FRF, aşa încât cererile de probatorii nu sunt utile soluţionării cauzei.
În ce priveşte interogatoriul, arată că întrebările erau similare cu cele depuse în etapa fondului, prin urmare, acestea nu erau relevante de vreme ce s-a formulat un răspuns faţă de întrebările adresate în etapa fondului, iar instanţa le-a analizat.
În ce priveşte expertiza tehnică judiciară specialitatea contabilitate, arată că proba este neconcludentă, de vreme ce obiectul acţiunii vizează o acţiune în constatare, fără valoare patrimonială, vizând palmaresul.
În ce priveşte motivul de recurs vizând considerentele contradictorii, respective străine de natura cauzei, recurenta nu precizează în concret care sunt acestea.
De asemenea, deşi se invocă o încălcare a principiului disponibilităţii şi al dreptului la apărare, recurenta nu indică în ce mod s-a produs această încălcare. În ce priveşte cererea conexă, mai arată că instanţa de apel a analizat acest motiv şi l-a respins, expunând clar şi coerent raţiunile pentru care a procedat în acest mod.
În mod corect instanţele fondului au ţinut seama de aspectele statuate cu putere de lucru judecat prin Decizia Înaltei Curţi nr. 3425/2014, potrivit cărora reclamantul este titularul unei mărci notorii, că nu a cesionat niciodată această marcă, că nu a existat un acord de înregistrare a ei de către B. şi că patrimoniul A. nu a fost transferat, prin urmare nici palmaresul nu a fost transferat.
În ce priveşte motivarea instanţei de apel, potrivit căreia palmaresul nu este un drept accesoriu al echipei de fotbal, precizează că este întru totul corectă şi, în plus, recurenta nu a probat transferul palmaresului în alt mod.
În ce priveşte susţinerea potrivit căreia instanţa de apel nu s-ar fi pronunţat asupra excepţiilor inadmisibilităţii şi a lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată, arată că este falsă, procedând la citarea fragmentelor ample prin care, instanţa de apel a analizat şi în cele din urmă a respins cele două excepţii invocate.
Prin întâmpinarea formulată faţă de recursul promovat de intervenienta D., intimatul arată că instanţa de apel s-a pronunţat în limitele sesizării şi a admis cerere tot în limitele sesizării, aşa încât admiterea cererii în parte nu echivalează cu acordarea a altceva decât ceea ce s-a cerut. În opinia intimatului, acest motiv de recurs relevă reaua-credinţă a intervenientei şi s-ar impune amendarea acesteia.
Referitor la criticile subsumate secţiunii calitatea părţilor în litigiu, intimatul-reclamant arată că activitatea sportivă fotbalistică a fost desfăşurată în cadrul unor entităţi juridice diferite, cu regim juridic distinct care şi-au desfăşurat activitatea în perioadele 1947-1998, 1998-2003 şi ulterior anului 2003.
În ce priveşte interesul reclamantului în promovarea cererii de chemare în judecată, contrar criticilor formulate, arată intimatul că acţiunea a fost iniţiată după ce reprezentanţii pârâte au afirmat că revendică palmaresul echipei istorice de fotbal, afirmând şi în prezent că acesta îi aparţine, dreptul fiind, aşadar, contestat de către recurenta-pârâtă.
Or, prin afirmaţia potrivit căreia Asociaţia non profit continuă activitatea sportivă şi de performanţă a secţiei de Fotbal al A., nu se poate reţine şi transferul palmaresului, afirmaţia având un caracter generic.
În ce priveşte competenţa de soluţionare a diferendului, arată că nu sunt aplicabile dispoziţiile Statutului FRF şi, prin urmare nici clauza arbitrală, întrucât reclamantul A. funcţionează în condiţiile art. 29 – fiind un club sportiv de drept public, iar nu în condiţiile art. 31 (asociaţie fără scop patrimonial ori societate pe acţiuni) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.
În ce priveşte cererea conexă, instanţa de apel a soluţionat în mod corect criticile de apel vizând acest aspect, reţinând o limitare prin petit, a perioadei vizate de cererea conexă, prin aceea că s-a cerut să se constate că îi aparţine palmaresul fostei echipe A., iar nu cel al actualei echipe de fotbal. De asemenea, mai arată că în apel se indică perioada maximă 2017, dar, prin precizările formulate de recurentă, se arată că cererea trebuia analizată până la data introducerii cererii conexe, ce a avut loc în anul 2018.
În ce priveşte aspectele vizând palmaresul echipei, reiterează că astfel de drepturi nu au fost cedate nici către E. şi nici către B. şi, contrar celor susţinute de recurentă, demersul iniţiat de reclamant nu a învestit instanţa cu preluarea locului în clasamentul unei ligi profesioniste, astfel că acest motiv de recurs este străin de natura cererii şi de cadrul procesual trasat de reclamant.
6. Procedura de filtru:
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 12 mai 2022 a fost respinsă excepţia nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant A., recursurile fiind admise în principiu.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând încheierea şi decizia recurate, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Având în vedere modalitatea de structurare a memoriilor ce cuprind dezvoltarea motivelor de recurs de către cele două recurente, acestea vor fi grupate şi analizate împreună, în funcţie de cazul de casare căruia i se circumscrie fiecare dintre susţinerile formulate de părţi.
Din perspectiva criticilor formulate de recurente vizând soluţionarea motivului de apel referitor la încălcarea normelor de procedură, respectiv a principiului disponibilităţii şi a dreptului la apărare, motiv de recurs subsumat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte îl găseşte fondat.
Parcursul procesual al dosarului relevă că prin cererea înregistrată la data de 29 decembrie 2017, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub număr de dosar x/2017, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu B. să se constate că palmaresul echipei de fotbal a A. de la înfiinţare, respectiv anul 1947 si până în anul 2003, îi aparţine. La dosarul x/2018 se arată în mod expres în cererea conexă:
„A. nu contestă calitatea B. de continuator al activităţii fotablistice şi competeiţionale şi de deţinător al palmaresului aferent perioadei 2003- prezent.”
La termenul de judecată din 25 septembrie 2018, pârâta a depus o cerere vizând precizarea întâmpinării şi a solicitat instanţei ca în virtutea rolului activ să califice întâmpinarea depusă în cauză ca reprezentând cerere reconvenţională, cerere în raport de care instanţa din oficiu a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii reconvenţionale şi a amânat pronunţarea asupra acesteia la data de 27 septembrie 2018.
Prin încheierea din data de 27.09.2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia tardivităţii depunerii cererii reconvenţionale, reţinând că nu se impune recalificarea întâmpinării, de vreme ce conţinutul actului procesual este concordant cu denumirea sa, prin aceasta pârâta invocând apărări în vederea respingerii acţiunii, din cuprinsul actului procesual nerezultând că se formulează pretenţii proprii. Totodată, a calificat cererea depusă la termenul din 25.09.2018 de către pârâtă ca reprezentând cerere reconvenţională, pe care a respins-o ca tardivă.
La termenul din 23 octombrie 2018, cu ocazia discuţiilor în vederea încuviinţării probatoriului, pârâta B. s-a opus administrării probei cu interogatoriul cu motivarea că, prin raportare la teza probatorie, folosirea palmaresului recent nu face obiectul cauzei; acelaşi lucru a susţinut şi reclamantul, în cadrul răspunsului său la interogatoriu (răspunsul la întrebarea 28 aflat la fila x din volumul V fond).
Prin cererea formulată la 23 octombrie 2018 şi înregistrată sub dosar nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se constate că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale şi sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist A., precum şi toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activităţii fotbalistice al acestei echipe.
La termenul din 28 martie 2019, ulterior administrării probatoriului în prezenta cauză, reclamantul a depus un extras vizând acţiunea constituită sub dosar nr. x/2018, motiv pentru care s-a dispus amânarea cauzei în vederea soluţionării excepţiei de conexitate cu dosarul nr. x/2018.
Prin încheierea din 23 aprilie 2019, a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr. x/2018 la cauza de faţă – dosar nr. x/2017.
La termenul din data de 21 mai 2019, reclamantul A. a invocat excepţia nulităţii cererii conexe inclusiv prin raportare la deficienţe de claritate a redactării cererii, excepţie ce a fost respinsă de instanţa de fond. Prin sentinţa civilă nr. 1628 din 5 iulie 2019, a fost admisă cererea principală formulată de reclamantul A., fiind respinsă cererea conexă formulată de B. ca neîntemeiată.
Prin cererea de apel, B. a criticat soluţia instanţei de fond întrucât deşi cererea sa de constatare a dreptului asupra palmaresului viza perioada 1947-2017, Tribunalul, respingând cererea conexă, a analizat şi s-a pronunţat exclusiv pentru dreptul aferent perioadei 1947-2003, inclusiv din perspectiva cererii conexe, motiv pentru care, afirmă că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra dreptului său pretins pentru intervalul 2003-2017.
Instanţa de apel a respins acest motiv de apel, cu motivarea că în cererea conexă nu este indicată perioada pentru care B. solicită să se constate în persoana sa dreptul asupra palmaresului, astfel că, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta ar fi fost subsumată aceleiaşi perioade pentru care s-a formulat cererea introductivă – 1947-2003, concluzionând aşadar că nu este vorba despre o eroare a instanţei de fond, ci despre limitele învestirii trasate chiar de către apelanta B.
Astfel, aferent cererii conexe, instanţa de apel a respins la termenul din 10 mai 2021 solicitările de probatorii ale apelantei B., formulate în dovedirea dreptului pretins pentru perioada indicată de aceasta în mod expres prin cererea de apel, iar prin decizia civilă nr. 1034A din 28 iunie 2021 a reţinut că prima instanţă nu a fost învestită cu o solicitare conexă pentru perioada ulterioară anului 2003.
Înalta Curte urmează a admite acest motiv de recurs şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, pentru motivele ce urmează a fi expuse în continuare.
Este adevărat că petitul cererii conexe este redactat deficitar, astfel cum remarcă în considerente şi instanţa de apel, în sensul în care, deşi pârâta-reclamantă solicită să se constate în persoana sa dreptul asupra palmaresului, pe de-o parte nu indică un interval de timp, iar pe de altă parte, solicitarea sa vizează constatarea dreptului asupra palmaresului fostei echipei de fotbal profesionist A.; această ultimă precizare poate îndreptăţi instanţa să considere că deşi nedeterminată perioada de timp, ea este determinabilă prin raportare la durata existenţei fostei echipe de fotbal profesionist A., astfel cum, de altfel reţine instanţa de apel în considerente.
Cu toate acestea, din cuprinsul cererii conexe aflate la dosarul nr. x/2018, reiese că B. a făcut vorbire începând cu fila x, la rezultatele obţinute ulterior perioadei 2003, astfel încât există elemente ce pot contura petitul acţiunii conexe în funcţie de conţinutul acesteia, având în vedere susţinerile şi argumentele formulate în cuprinsul cererii. Aşa cum s-a arătat anterior, în cerere se arată în mod expres că:
„A. nu contestă calitatea B. de continuator al activităţii fotablistice şi competeiţionale şi de deţinător al palmaresului aferent perioadei 2003- prezent.”
Înalta Curte, reţine că, pentru a răspunde criticii formulate de recurenţi, trebuie lămurit dacă instanţa de apel a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 204 C. proc. civ., precum şi dacă, în analiza efectuată în calea de atac, a ţinut cont de principiul disponibilităţii, de dreptul la apărare şi de principiul contradictorialităţii.
Principiul disponibilităţii este consacrat de dispoziţiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit căruia: „Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.” Înţelesul acestui text trebuie coroborat cu dispoziţiile art. 9 din acelaşi act normativ, conform căruia obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererea de chemare în judecată.
Limitele judecăţii trebuie raportate la ceea ce constituie obiect al învestirii instanţei, obligaţia instanţei fiind de a clarifica cererea de chemare în judecată pentru a se pronunţa asupra petitului dedus judecăţii. În situaţia în care există neconcordanţe între obiectul cererii şi explicitarea acestuia prin conţinutul şi argumentele aduse, era necesar ca instanţa să solicite pârâtei-reclamante lămuririle necesare, pentru a determina astfel sensul real al demersului judiciar iniţiat de acesta. Astfel, omisiunea instanţei de a pune în discuţia părţilor limitele învestirii instanţei prin cererea conexă încalcă principiul contradictorialităţii şi dreptul la apărare, împiedicând părţile să îşi propună apărările şi să obţină o soluţie care să tranşeze fondul cauzei, în special cu privire la petitul formulat de recurenta-pârâtă pentru perioada 2003-2017.
Înalta Curte, în dezacord cu instanţa de apel, reţine că dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. referitoare la modificarea cererii de chemare în judecată nu sunt aplicabile, de vreme ce, în cauză, nu s-a verificat aplicarea principiului disponibilităţii, din perspectiva limitelor învestirii instanţei cu privire la cererea conexă. Examinarea dispoziţiilor legale menţionate devenea incidentă numai după ce instanţa clarifica perioada de timp pentru care s-a solicitat dobândirea palmaresului, mai ales în contextul în care în cuprinsul cererii formulate de pârâta-reclamantă A. se menţionează că rezultatele obţinute ulterior perioadei 2003 îi aparţin, astfel încât există elemente ce pot contura petitul acţiunii conexe în funcţie de conţinutul acesteia. Formularea petitului cererii de chemare în judecată nu presupune utilizarea unor formule sacramentale, ci din acesta trebuie să reiasă ce anume solicită partea, în caz contrar, s-ar ajunge la restrângerea în mod artificial a limitelor învestirii.
Aşa fiind, dacă există îndoieli asupra sensului real al petitului cererii generate de neconcordanţa acestuia cu motivele invocate în cuprinsul cererii, s-ar fi impus, ulterior conexării cauzei, ca instanţa de fond să solicite pârâtei-reclamante lămuririle necesare, pentru a contura astfel cadrul procesual obiectiv prin raportare la limitele temporale ale acţiunii iniţiate de acesta.
Este neîndoielnic însă că instanţa de apel a reţinut în mod corect că atât reclamanta, cât şi pârâta au solicitat să se constate că sunt titulare ale palmaresului echipei A. pentru perioada 1947 -2003, aspect care nu este contestat de niciuna dintre părţi.
Această chestiune a fost tranşată prin decizia nr. 1034A din 28 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă B. împotriva sentinţei civile nr. 1628 din 5 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. (U.M. x Bucureşti), au fost admise cererile de intervenţie accesorii formulate de C. şi D., a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului A. în privinţa cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998-2003 şi a respins această cerere în consecinţă. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei referitoare la soluţia în privinţa constatării că palmaresul echipei de A. din 1947 şi până în 1998 aparţine reclamantului A., precum pe cele referitoare la soluţia în privinţa cererii conexe.
Instanţa de apel a analizat susţinerile părţilor, a lămurit situaţia de fapt şi a stabilit drepturile părţilor, pronunţându-se, atât pentru cererea reclamantei, cât şi pentru cea a pârâtei, asupra entităţii juridice căreia îi revine palmaresul aferent perioadei 1947-1998.
Ceea ce este contestat de recurente este, în esenţă, faptul că preluarea palmaresului operează pentru recurenta-pârâtă societatea B. S.A şi în perioada 2003-2017, aceasta fiind titulara dreptului de a deţine palmaresul, în pofida schimbării denumirii persoanelor juridice care l-au deţinut.
Înalta Curte reţine că, în examinarea motivelor invocate în calea de atac, instanţa de apel a dat dovadă de un formalism excesiv, care trebuie evitat din perspectiva respectării dreptului de acces la un tribunal, prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale.
Astfel cum a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă, o interpretare deosebit de riguroasă dată de instanţele interne unei norme de procedură, cu un formalism excesiv, poate fi de natură a priva părţile de dreptul de acces la un tribunal (cauza Perez de Rada Cavanilles c. Spaniei, p. 49; cauza Sotiris et Nikos Koutras ATTEE c. Greciei, p.20, cauza RTBF c. Belgiei, p. 71-72, 74).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa constantă că „dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective […] acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real «ascultate», adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina «instanţei» obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa […].”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer BV împotriva Olandei, în sensul că fiecare parte la un proces trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-şi expune cauza în faţa instanţei, inclusiv în ceea ce priveşte probele, în condiţii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ în raport cu partea adversă. Principiul egalităţii armelor – unul din elementele noţiunii mai largi de proces echitabil şi componentă importantă a unei apărări efective într-un proces cu caracter judiciar – impune fiecărei părţi să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-şi susţine cauza sa în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei. Aşadar, principiul egalităţii armelor semnifică tratarea egală a părţilor pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces (Hotărârea din 23 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Ankerl împotriva Elveţiei, paragraful 38).
Înalta Curte reţine că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 204 C. proc. civ., de vreme ce, în cauză, nu s-a verificat aplicarea principiului disponibilităţii, din perspectiva limitelor învestirii instanţei cu privire la cererea conexă. Or, prioritar pentru instanţă era să stabilească obiectul cererii, modificarea acesteia în temeiul art. 204 din cod, fiind ulterioară determinării limitelor învestirii instanţei. Examinarea dispoziţiilor legale menţionate devenea incidentă numai după ce instanţa clarifica perioada de timp pentru care s-a formulat petitul principal, în special pentru 2003-2017, aşa cum rezultă din conţinutul cererii.
Consecinţa acestei modalităţi de analiză a motivelor de apel a determinat o incorectă şi insuficientă stabilire a cadrului procesual obiectiv din perspectiva cererii conexe, generând o încălcare a dreptului de dispoziţie al părţilor, aşa cum acesta este reglementat de art. 9 alin. (2) C. proc. civ., a dreptului la apărare prevăzut de art. 13 C. proc. civ. şi a dreptului la un proces echitabil conform art. 6 C. proc. civ., motiv pentru care se impune admiterea recursurilor şi casarea deciziei şi a încheierii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Totodată, având în vedere că încheierea recurată din data de 10 mai 2021 este strâns legată de cererea conexă, întrucât prin aceasta instanţa apel a respins solicitările de probatorii formulate de B. în vederea dovedirii cererii sale conexe, în rejudecare, instanţa de apel urmează să aprecieze asupra pertinenţei, concludenţei şi utilităţii încuviinţării probatoriului solicitat.
Concluzionând, pentru aceste motive se impune admiterea recursurilor şi casarea deciziei şi respectiv a încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, în vederea stabilirii existenţei dreptului pârâtei-reclamante asupra palmaresului pentru intervalul 2003-2017.
În rejudecare, instanţa de apel va avea în vedere şi apărările intimatei-reclamante B., potrivit cărora activitatea sportivă fotbalistică a fost desfăşurată în cadrul unor entităţi juridice diferite, cu regim juridic distinct, care şi-au desfăşurat activitatea în perioadele 1947-1998, 1998-2003 şi ulterior anului 2003.
În ce priveşte însă celelalte motive de recurs, Înalta Curte urmează să le respingă, pentru motivele ce vor fi arătate.
Aşa cum s-a precizat anterior, având în vedere modalitatea de structurare a memoriilor ce cuprind dezvoltarea motivelor de recurs, Înalta Curte le va analiza după o prealabilă grupare, în funcţie de cazul de casare căruia i se circumscrie fiecare şi cu observarea împrejurării că o parte dintre susţineri nu pot fi calificate ca motive de nelegalitate, ci de netemeinicie, ce tind şi la reevaluarea probatoriului, astfel încât nu intră în sfera analizei specifice a instanţei de recurs, motiv pentru care acestea nu vor fi analizate.
Motivul de recurs invocat de recurenta-intervenientă subsumat art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., prin care s-a criticat hotărârea recurată din perspectiva respingerii motivului de apel de ordine publică invocat, vizând necompetanţa generală a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona litigiul, Înalta Curte reţine că este nefondat în raport de dispoziţiile art. 129 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 554 C. proc. civ.
În opinia recurentei, în cauză este aplicabil Statutul Federaţiei Române de Fotbal (FRF), care, prin dispoziţiile art. 58 instituie o procedură arbitrală obligatorie în cazul litigiilor izvorâte din sau în legătură cu activitatea fotbalistică din România, în care sunt angrenate cluburi afiliate şi oficiali ai acestora, oficiali ai FRF/LPF/AJF/AMFB, jucători, agenţi de jucători sau agenţi de meciuri, consecinţa instituirii clauzei arbitrale în Statut fiind că aceste categorii de litigii urmează a fi soluţionate exclusiv de comisiile cu atribuţii jurisdicţionale ale FRF.
Instanţa de apel a procedat la o analiză exhaustivă a dispoziţiilor incidente ale Statutului Federaţiei Române de Fotbal, analiză în urma căreia, în mod corect a statuat că cel puţin una dintre părţile litigante – reclamantul, nu are şi nici nu poate avea calitatea de membru FRF prin raportare la forma de organizare (club sportiv de drept public), astfel încât acestuia nu îi incumbă obligaţia de a respecta Statutul FRF şi implicit, nici aceea de a se supune arbitrajului.
De asemenea, Înalta Curte observă că recurenta a invocat, în vederea deferirii cauzei spre soluţionare unei jurisdicţii private, exclusiv dispoziţiile statutare ale FRF, nu şi existenţa unei convenţii arbitrale ce ar fi intervenit între părţi (fie sub forma unei clauze compromisorii ori a unui compromis).
În acest context, în raport de dispoziţiile art. 129 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora competenţa generală a instanţelor este de ordine publică, iar derogarea de la dispoziţiile legale nu poate avea loc decât în condiţiile expres stabilite de lege, în lipsa aplicabilităţii Statutului FRF şi în lipsa unei convenţii arbitrale, instanţa sesizată cu soluţionarea prezentului litigiu nu se află în ipoteza prevăzută de art. 554 C. proc. civ. şi nu se poate declara necompetentă.
Prin urmare, în mod corect a înlăturat Curtea de Apel susţinerile intervenientei D. vizând caracterul arbitrabil al litigiului şi a reţinut competenţa generală a instanţelor judecătoreşti române.
În ce priveşte motivul de recurs, subsumat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin care recurenta-pârâtă a criticat soluţia instanţei de apel din perspectiva nepronunţării asupra excepţiilor privind lipsa de interes şi inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, invocate de aceasta în faţa primei instanţe şi ulterior prin motivele de apel, Înalta Curte îl va respinge ca neîntemeiat.
Potrivit art. 245 C. proc. civ., excepţiile reprezintă mijloace prin care partea interesată invocă neregularităţi procedurale, fără să pună în discuţie fondul dreptului, iar potrivit art. 248 C. proc. civ., din raţiuni de bună gestionare a procesului, prevede că instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, cu excepţia situaţiei în care, pentru a soluţiona excepţia este necesară administrarea aceloraşi dovezi ca şi pentru soluţionarea fondului.
Înalta Curte observă că recurenta a invocat în faţa instanţei de fond, prin întâmpinare, excepţia lipsei de interes, pe care însă nu a susţinut-o în faţa instanţei de fond, astfel încât, prin raportare la dispoziţiile art. 152 C. proc. civ. şi aspectele subsumate acesteia, prin care se pun în discuţie aspecte de fond, a fost calificată ca reprezentând o apărare de fond şi a fost examinată odată cu fondul cauzei.
În privinţa acesteia, instanţa de fond s-a pronunţat prin considerentele sentinţei pronunţate, în vreme ce excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost invocată pentru prima dată de către recurenta-pârâtă în faţa instanţei de apel. Prin memoriul de apel, B. a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii introductive.
Curtea de Apel a analizat şi s-a pronunţat în privinţa ambelor excepţii invocate, la pct. 5 din hotărârea recurată (paginile 56-57), regăsindu-se analiza proprie pe care a efectuat-o instanţa de apel şi care a condus la respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, în vreme ce, în privinţa excepţiei lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii introductive, s-a pronunţat prin paragraful final al pct. 5 (de la pagina 57) în sensul în care, fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului pentru perioada 1998-2003, de vreme ce excepţia lipsei de interes invocată viza tot perioada ulterioară anului 1998, efectul urmărit de apelantă fiind atins aşadar ca urmare a admiterii unei alte excepţii procesuale.
Împrejurarea că instanţa de apel nu a menţionat în dispozitiv soluţia în privinţa celor două excepţii, nu conduce la concluzia nepronunţării în privinţa acestora, o atare susţinere fiind infirmată de considerentele consacrate analizei criticilor şi mijloacelor invocate de apelantă pentru schimbarea hotărârii primei instanţe.
Drept urmare, nu se poate reţine încălcarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 397 alin. (1) C. proc. civ. astfel încât acest motiv de recurs urmează a fi respins.
Din perspectiva faptului că niciunul dintre memoriile de recurs nu formulează critici în privinţa modului în care Curtea de Apel a soluţionat cele două excepţii şi nici a considerentelor aferente, recurenta-pârâtă limitându-se la a menţiona că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra acestora, aşadar, întrucât nu au fost aduse critici efective faţă de cele reţinute de instanţa de apel, recurenta-pârâtă reiterând argumentele susţinute şi în faţa instanţei de apel, Înalta Curte reţine că motivele de recurs sunt nefondate.
Tot subsumat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva motivului de recurs invocat de recurenta D., potrivit căruia instanţa de apel a acordat altceva decât s-a cerut prin aceea că deşi cererea introductivă viza constatarea dreptului asupra palmaresului pentru intervalul 1947-2003, însă instanţa de apel a recunoscut dreptul în persoana reclamantului pentru intervalul 1947-1998, Înalta Curte reţine că este de asemenea nefondat.
Înalta Curte reţine că pentru a statua asupra întinderii din punct de vedere temporal a dreptului pretins, curtea de apel a procedat la analizarea criticilor apelantei-pârâte vizând lipsa calităţii procesuale active a reclamantului A., pentru perioada 1998-2003. Prin urmare, analiza şi admiterea criticii apelantei-pârâte a condus la diminuarea intervalului temporal pentru care a fost recunoscut dreptul asupra palmaresului în persoana reclamantului, faţă de cel pretins prin cererea introductivă.
Această împrejurare nu reprezintă o încălcare a principiului disponibilităţii şi nici a dispoziţiilor art. 397 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum afirmă recurenta intervenientă, întrucât cererea de recunoaştere a dreptului pentru intervalul 1947-2003 include şi perioada pentru care s-a recunoscut efectiv dreptul, 1947-1998, iar soluţia instanţei de apel este rezultatul analizei şi admiterii uneia dintre criticile formulate de apelanta-pârâtă.
Tot subsumat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva criticii vizând interesului nelegitim al reclamantului, invocată prin motivele de recurs de către recurenta-intervenientă, Înalta Curte reţine că pe de-o parte nu prezintă veritabile critici ale hotărârii instanţei de apel, limitându-se la prezenta o situaţie de fapt şi aprecieri de natură subiectivă, iar pe de altă parte, critica a fost formulată „omisso medio”, respectiv fără exercitarea căii de atac a apelului de către acest recurent.
Or, recursul este o cale extraordinară de atac, ce nu are caracter devolutiv şi prin urmare, nu presupune o nouă judecată a fondului, ci numai un control de legalitate al hotărârii atacate, în limita motivelor expres prevăzute de lege.
Având în vedere că recurenta-intervenientă nu a invocat în calea de atac a apelului o atare critică ce vizează soluţia pronunţată de instanţa de fond, condiţia vizând interesul legitim a intrat astfel în autoritatea de lucru judecat. Potrivit art. 430 C. proc. civ., nu poate fi analizată omisso medio, în lipsa exercitării căii de atac intermediare, aceste critici nefiind supuse, spre dezbatere, instanţei de apel.
Astfel, în raport de prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc ce hotărâri pot fi atacate pe calea recursului, se constată că recurenta-intervenientă nu poate formula pentru prima dată în recurs, trecând peste calea apelului, critici pe care nu le-a supus cenzurii instanţei de apel şi asupra cărora aceasta nu s-a pronunţat.
În privinţa motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin care s-a criticat pe de-o parte că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, iar pe de altă parte că aceasta cuprinde motive contradictorii, respectiv cuprinde motive străine de natura cauzei, Înalta Curte reţine caracterul neîntemeiat şi îl va respinge pentru considerente ce vor fi expuse în continuare.
Înalta Curte reţine că obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi a art. 6 alin. (1) din Convenţie pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Deşi se invocă o nemotivare a hotărârii, recurenta B. se raportează în fapt la dezlegarea pe care instanţa de apel a dat-o naturii juridice a dreptului pretins în privinţa palmaresului, precum şi în privinţa aplicaţiilor practice de care acesta este susceptibil, critici susceptibile de încadrare în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Totodată, unele dintre criticile recurentei, prin care formal se susţine că reprezintă o lipsă de motivare a instanţei de apel, presupun o reevaluare a situaţiei de fapt prin prisma elementelor de probatoriu, motiv pentru care acestea din urmă nu vor face obiectul analizei instanţei de recurs.
Contrar susţinerilor recurentelor, hotărârea instanţei de apel este motivată în conformitate cu standardul de calitate instituit de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., fiind enunţate cu claritate atât situaţia de fapt reţinută în cauză pe baza probatoriului administrat aferent perioadei 1947 – 2003, normele legale incidente, precum şi modul de aplicare al legii la situaţia de fapt determinată. De asemenea, Înalta Curte reţine că au fost analizate şi s-a răspuns tuturor argumentelor principale invocate de părţi, iar considerentele sunt formulate şi structurate coerent, de natură a susţine concluzia şi raţionamentul instanţei.
Astfel cum se reţine frecvent în jurisprudenţa Înaltei Curţi, motivarea nu poate avea semnificaţia unui răspuns exhaustiv la toate argumentele părţilor care sprijină fiecare capăt de cerere/critică din calea de atac, fiind unanim recunoscut aspectul potrivit cu care motivarea unei hotărâri judecătoreşti nu este o problemă de volum, ci una de conţinut, de substanţă.
Împrejurarea că instanţa de apel a dat o altă dezlegare situaţiei de fapt, ori problemelor de drept, faţă de cele propuse de una din părţi, nu echivalează cu reţinerea unor motive străine în considerentele hotărârii, ci, dezlegarea dată de instanţa de apel reprezintă rodul analizei şi aplicării instituţiilor de drept potrivit interpretării proprii, ce nu poate fi cenzurată decât numai în măsura în care se identifică un motiv de nelegalitate dintre cele expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Concluzionând, Înalta Curte reţine că hotărârea instanţei de apel este motivată conform standardelor de calitate instituite de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., iar prin motivarea corespunzătoare a hotărârii judecătoreşti, se asigură respectarea garanţiilor de imparţialitate ale judecătorului şi de calitate a actului de justiţie, motiv pentru care, Înalta Curte înlătură şi criticile recurentei-pârâte vizând analiza lipsită de obiectivism pretins a fi fost realizată de instanţa de apel.
Nici criticile vizând considerentele contradictorii nu se confirmă în cauză, recurenta-intervenientă invocând în acest sens că instanţa de apel ar fi reţinut pe de-o parte că palmaresul este susceptibil de a fi divizat, dar pe de altă parte că aceeaşi instanţă continuă să recunoască în persoana reclamantului dreptul asupra palmaresului pentru intervalul 1947-1998.
Înalta Curte observă că cele două teze alăturate de către recurentă pentru a evoca o pretinsă contradicţie, reprezintă dezlegări date de instanţa de apel unor aspecte diferite ce au făcut obiectul analizei instanţei de apel, necesare soluţionării cauzei.
Astfel, reţinând că dreptul la palmares poate fi divizat în raport de fiecare competiţie sportivă la care se obţine o asemenea victorie, instanţa de apel a concluzionat că victoria este alocată atât cubului sportiv la care funcţionează respectiva echipă în momentul obţinerii victoriei, cât şi unei anumite componenţe a echipei la un moment în timp.
Concluzia imediată a instanţei, decurgând din caracterul divizibil al palmaresului, nu poate fi în sensul că acesta a făcut obiectul transferului către o altă entitate, astfel cum afirmă recurentele, ci, instanţa de apel a menţinut dezlegarea dată de instanţa fondului, potrivit căreia dreptul nu a fost cesionat nici ca efect al convenţiei dintre părţi, nici ca efect al legii şi nici ca efect al pretinsului caracter accesoriu al palmaresului în raport de echipa de fotbal, acesta fiind raţionamentul logic din care s-a desprins, în mod corect, concluzia potrivit căreia dreptul asupra palmaresului aferent perioadei 1947-1998 a rămas în persoana reclamantului.
În stabilirea situaţiei de fapt privind neoperarea transferului dreptului asupra palmaresului către recurenta-pârâtă, în mod corect instanţele fondului au dat eficienţă autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 3425/2014 a Înaltei Curţi, prin care s-a statuat irefragabil că la nivelul anului 1999 nu a operat un transfer integral de patrimoniu, astfel cum pretinde recurenta-pârâtă.
Din perspectiva unor considerente contradictorii, critică formulată de recurenta-intervenientă în ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor de a soluţiona litigiul, Înalta Curte reţine că în cauză nu se verifică o contrarietate a considerentelor Curţii de Apel care s-a pronunţat în favoarea competenţei generale a instanţelor române în detrimentul unei jurisdicţii facultative, a arbitrajului.
Astfel, recurenta a invocat că există o contradicţie între considerentele prin care instanţa de apel a admis că nu există o consacrare legală a instituţiei palmaresului, reţinând totodată inaplicabilitatea în cauză a Statutului FRF, arătând că de vreme ce litigiul presupune analiza unor termeni specifici, se impune a fi deferit spre soluţionare unei instanţe arbitrale specializate.
Împrejurarea că palmaresul nu cunoaşte o reglementare proprie în legislaţie, nu reprezintă un motiv pentru ca instanţa să îşi declare necompetenţa generală, astfel cum în mod eronat afirmă recurenta, în contextul în care, astfel cum s-a concluzionat la analiza primului motiv de recurs, în cauză nu îşi găseşte aplicarea nici Statutul FRF şi nici nu există o convenţie arbitrală între părţi.
Simpla împrejurare că un drept nu are o reglementare expresă, nu este motiv pentru ca instanţele judecătoreşti să decline soluţionarea cauzei, fără a comite astfel o denegare de dreptate. Potrivit art. 5 alin. (2) C. proc. civ., nefondat judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă, în acest caz judecătorul fiind ţinut ca pentru rezolvarea cauzei cu care a fost învestit, să recurgă, în ordine, la dispoziţiile legale aplicabile, la uzanţe, la dispoziţiile legale edictate pentru situaţii asemănătoare, la principiile generale ale dreptului şi la cerinţele echităţii.
Aşadar, criticile recurentei-interveniente formulate în etapa recursului vizând acest aspect sunt de asemenea neîntemeiate.
Din perspectiva motivului de recurs vizând greşita aplicare a dispoziţiilor de drept material, reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de ambele recurente, fără însă a indica în concret ce dispoziţii de ordin material au fost încălcate, Înalta Curte reţine de asemenea caracterul nefondat şi îl va respinge în consecinţă.
Subsumat acestui motiv de recurs se critică înţelesul şi natura juridică a dreptului asupra palmaresului unei echipe de fotbal, în concret statuarea de către instanţa de apel asupra naturii juridice nepatrimoniale, asupra împrejurării că vizează doar rezultatele obţinute, iar nu şi diplomele ori trofeele în concret, precum şi împrejurarea că palmaresul nu este susceptibil de a fi transferat dintr-un patrimoniu în altul. De asemenea, se critică statuarea instanţei de apel din perspectiva faptului că nu s-a realizat o cesiune asupra palmaresului, nici ca efect al convenţiei părţilor, nici ca efect al legii şi nici ca efect al continuării activităţilor sportive şi competiţionale, aspect ce nu poate face obiectul analizei instanţei de recurs de vreme ce presupune aprecierea probatoriului şi se tinde la reevaluarea situaţiei de fapt.
Înalta Curte reţine că deşi instanţele fondului s-au raportat diferit la natura juridică a palmaresului, cea de fond reţinând că are caracter patrimonial, iar cea de apel reţinând caracterul nepatrimonial, ambele au soluţionat în acelaşi mod fondul cauzei, în considerarea faptului că transferul dreptului asupra palmaresului nu a intervenit nici ca efect al legii şi nici ca efect al convenţiei părţilor. Pentru a concluziona astfel, instanţele fondului au dat eficienţă autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 3425/2014 a Înaltei Curţi, prin care s-a statuat irefragabil că la nivelul anului 1999 nu a operat un transfer integral de patrimoniu, astfel cum pretinde recurenta-pârâtă.
În ceea ce priveşte susţinerile recurentelor în legătură cu dreptul de a participa în competiţii în divizia A, în rejudecare, instanţa de apel va avea în vedere şi apărările intimatei-reclamante B., potrivit cărora activitatea sportivă fotbalistică a fost desfăşurată în cadrul unor entităţi juridice diferite, cu regim juridic distinct, care şi-au desfăşurat activitatea în perioadele 1947-1998, 1998-2003 şi ulterior anului 2003.
Vor fi avute în vedere şi convenţiile încheiate între părţi pentru a se putea stabili dacă E., care a preluat de la reclamantul A. o serie de drepturi, expres enumerate, avea posibilitatea legală de a transmite palmaresul pentru perioada invocată în cererea conexă.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 497 C. proc. civ. coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursurile şi să trimită cauza spre o nouă judecată instanţei de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva încheierii din 10 mai 2021 şi a deciziei nr. 1034A din 28 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Admite recursul declarat de intervenienta D. împotriva deciziei civile nr. 1034A din 28 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează încheierea şi decizia recurate şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
E un chin maxim să citești toată motivarea scrisă în limbajul de lemn specific instanțelor. Între timp Talpan se crede deja învingător și se cere avansat ca general pentru această faptă de vitejie de a ”recupera„ Steaua, o faptă de maximă importanță pentru România, că în afară de asta, toate în țara noastră sunt rezolvate și merg strună…
Eu zic că rejudecarea se va decide în funcție de ce comenzi politice vor exista în acel moment. Până atunci sunt șanse mari să se și desființeze gluma proastă numită secție de fotbal a CSA. Nu ar fi rău. N-au decât să-și pună talpaniștii sigla și ”palmaresul” pe piept, că în rest nu o să le folosească la nimic.
cesea-ul retrograda la baschet!
Au pierdut dramatic 74-73 in meciul 5 cu Laguna Sharks.
marire tie talpanuleee
ca ai biruit in tribunaleee
Nu stiu daca e cazul sa ne bucuram asa. La urma urmei, Steaua e ce uneste, iar baschetul nu a fost niciodata in situatia fotbalului, sa fie vanduta si apoi reinfiintata. Cu fotbalul si magari fara maniera e problema…
Bai baieti, cazul merge la rejudecare și vorbim aici de o acțiune in constatare, o găselnița făcută de marele Talpan ajutat din plin de structurile politice.. când ii văd delirul chiar am un sentiment puternic de bucurie pt ca laberii aia ce l detesta pe cioban ( pe buna dreptate), idolatrizează un nebun cu acte n regula ce se vizează general Ba chiar ridicol prin milogeala lui cu privire la avansate, delirul nebunului nude oprește aici, el vrea o echipa a unui minister in competiție cu cluburi private și hai sa nu ne limitam doar la meleagurile noastre ci sa mergem in Europa , de ce ar vrea cei din Europa sa fie in competiție cubi structura a statului? Poate Talpan baga o fisa pe un proiect european și face și 2-3 transferuri … intre timp numele STEAUA e terfelit in liga 2 cu un 5-1 la Iasi,…
In conditiile bugetare actuale, si in conextul geopolitic al anului 2023, e perfect posibil ca numitul Talpan sa fie lasat la vatra, iar CSA sa devina ceva mai mic si scapat de armata. Talpan, General Store, cate stele vrea el!
alex-0101
Corect, aceasta actiune in constatare facuta de Talpa Gastei este o fel de „vax albina”, adica nu serveste la nimic.
Adevarata CONSTATARE a facut-o UEFA, autoritatea care conduce si reglementeaza fotbalul european, si care considera ca FCSB este noul nume si continuatoarea in competitiile organizate sub egida ei, a echipei Steaua Bucuresti, castigatoarea Cupei Campionilor Europeni din anul 1986!.. 🙂
@vasglo: probabil ai uitat ca traiesti in Romania. Orice e posibil, inclusiv ca albul sa fie negru si negrul sa fie alb. Maine-poimaine se putem trezi cu decizii in justitie ca Snagov e un lac de langa Cluj, ca palmaresul stelist e la CS Dinamo via transfer inter-ministerial, sau ca bagatul batului prin gard e proba olimipica de mare insemnatate pt tara si popor. Pe scurt, tara lu’ Papura Voda, fac ce vor.
La CSA problemele nu sunt doar la fotbal, se pare că sunt mai multe secții cu bugete generoase pentru România, dar rezultate zero. În articolul din link spune că ar fi niște probleme la CSA și pentru dosarul de licențiere pentru liga a doua (probabil le vor remedia la timp), dar mai spune la final următoarele:
„Patru dintre secțiile clubului CSA Steaua, cu cele mai mari bugete, suferă de ani de zile la capitolul rezultate. Fotbalul, condus acum de fostul handbalist Andrei Cian, are un buget de 1,6 milioane euro, dar nu reușește să promoveze în Superligă, din cauză că roș-albaștrii nu își schimbă forma de organizare.
Rugbyul, condus de managerul general al clubului, Bogdan Marinescu, are un buget de 1,2 milioane euro, dar n-a mai luat titlul din 2006.
Handbalul are 1,1 milioane euro buget, însă ultima dată a cîștigat titlul de campioană în 2008. Iar baschetul, manageriat de Dragoș Barbu, șeful comisiilor de negociere și cea tehnică a clubului, este in colaps, retrogradând (ultimul titlu e cel din 1991), deși beneficiază de un „bonus” de 700.000 euro.”
Eu nu mă bucur de răul CSA-ului, dar nici nu sufăr pentru ei. Dacă în trecut țin minte că țineam cu Steaua și când erau meciuri de handbal sau nu mai zic la hochei acele meciuri palpitante cu cei din secuime, acum pur și simplu nu îmi pasă de acest club militar. În schimb mă doare când mă gândesc câți bani se aruncă pe fereastră. Da, raportat la bugetul României, câteva milioane de euro nu sunt bani mulți, dar câteva milioane de aici, câteva din alte găuri bugetare, și uite așa ne permitem să risipim când avem atâtea lipsuri în țară…
https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/csa-steaua-dosar-licentiere-liga-2-697436.html
Corect tot ce spui. Nu prea sunt de acord cu „nu sunt bani multi”, oare cate cladiri se puteau renovacu banii aia? Sau cat puteau lua in plus la pensie babutele alea de la tara?
Ce mă amuză pe mine cel mai mult e cercul vicios în care i-a băgat Talpan pe foștii steliști, actualmente trădători CSA-iști, care îl idolatrizează.
Practic el susține că a recuperat în instanțe Steaua, care a fost ”furată” de Becali, susținând că numele, sigla și palmaresul nu pot fi înstrăinate, aparținând de-a pururi clubului sportiv al armatei și tot cazul său fundamentându-se pe faptul că odată cu schimbarea formei de organizare au fost de fapt create noi entități care nu puteau prelua nimic din patrimoniul CSA. Astfel CSA Steaua rămâne cu palmaresul dintre 1947-1998 la care se adaugă cel al al clonei dintre 2017-prezent, defuncta AFC Steaua cu cel dintre 1998-2003 iar FCSB rămâne cu ce a realizat după 2003.
Practic a blocat ”Steaua” de-a pururi la cazarmă, orice asociere (inclusiv dacă vin ”americanii” lui Pițurcă/ frații Dedeman/ frații cămătari/ Elon Musk/ Dan Diaconescu în direct sau mai știu eu cine), orice schimbare de formă juridică venită odată cu asocierea însemnând de fapt o nouă entitate și o nouă echipă. Și fără vreo schimbare organizatorică e clar că CSA-ul lor nu poate promova și nu au ce căuta în fotbalul profesionist!
E o situație atât de jenantă în care au fost băgați talpaniștii, dar sunt atât de proști că încă îl idolatrizează pe acest nebun cu nostlagii comuniste!
Indiferent ce se v-a întâmpla la rejudecare, cel mai sănătos e să tragem apa de fiecare dată când auzim de CSA și de cloaca lor care nu reușește nimic altceva decât să rispiească bani care puteau fi folosiți în scopuri mult mai utile.
* ce se va întâmpla la rejudecare
S-a ajuns de la o constatare …la mutarea palmaresului din pix intre unii si altii.
Din nou IN Justitia Romana baga o romaneasca: zice ca si fondul si apelul au dreptate desi unu a zis ca palmaresul e patrimoniu, alalalt zice ca nu e patrimonial (ceea ce e normal, pt ca nu e un scaun sau o masa)
E absolut jenant cum se vede cum incearca sa gaseasca o solutie impotriva lui Jiji…pare totul orchestrat pentru a distruge Steaua si pentru a promova Clona aia Infecta a Armatei
Si…mi se pare de prost gust sa venim sa zicem ca „vai Doamne, dar noi nu avem nimic cu fotbalistii si conducatorii pt ca mananca o paine”. NU, sunt niste nenorociti care pentru cinzeci de arginti si-au vandut verticalitatea si bunul simt.
Din punctul meu de vedere, Oprita, Miu, Ogararu si ceilalti NU MAI SUNT STELISTI!
Nu poti fi si cu sacii in caruta si cu sufletul in rai! – zice o vorba romaneasca
Sunt curios ce se va rejudeca. Daca se rejudeca conform ICJC, atunci decizia va trebui sa vina in sensul ca palmaresul nu este un bun patrimonial si ca se transmite automat si firesc, fiind pur si simplu ISTORIA echipei respective. Daca se rejudeca pe ordine de partid…va fi jale! Si mi-e teama de ce e mai rau.
Daca stiti pe careva in anturajul Asociatiei Salvati Steaua, rugati-i sa-i cheme in instanta pe cei care mai sunt in viata: Gatu, Otelea, Raducanu, etc si caure au fost martorii tranzactiei din 1998. Sa depuna marturie in instanta sa vedem ce mai zice instanta atunci cand aude ca a fost ORDIN DE MINISTRU pentru privatizarea echipei de fotbal. Pt ca eu, unul, m-am saturat de „avocateala” asta stupida!
Nu stiu cine este dl Bogdan Simion, presedintele Consiliului Economic și Social (se pare ca e un for consultativ pentru Parlament si pentru Guvern), dar el a zis-o cel mai bine. Mai bine spus, forul pe care-l conduce zice asa:
„Nu este rolul instituțiilor statului, respectiv al persoanelor juridice de drept public, să înființeze și să finanțeze cluburi sportive profesioniste. La fel ca în majoritatea țărilor din Europa, rolul statului este bine delimitat în promovarea sportului de masă și a celui de performanță, fără a înființa propriile cluburi în structuri fără atribuții în acest sens”.
Link: https://www.prosport.ro/fotbal-intern/un-nou-aviz-negativ-pentru-initiativa-modificarii-legii-sportului-propusa-de-vasile-dincu-motivarea-e-simpla-nu-este-rolul-institutiilor-statului-sa-infiinteze-si-sa-finanteze-cluburi-sport-19655611
Bravo, scurt si la obiect! Ar trebui puse pe bannere si afisate pe stadioane.
Talpan incaseaza lovitura dupa lovitura!
Dar el este precum soldatul sovietic care, pe vant pe ploaie, descult, cu capul gol si cu tigara in coltul gurii, intrebat fiind : „unde te duci, Ivane?”, raspunde mandru: „na Berlin, tovarisci!”.. 🙂
https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/steaua-aviz-negativ-modificare-legea-sportului-liga-2-697480.html
Cum mai vasglo, taman el care-le de la pasopt incoace… Asta nu se face, ca iel are moravuri si printzipii, cum sa se nu aleaga in fruncea CSA (Cuibul Sovieticilor din Armata)? Vorba cantecului, la zolferino ghe vale, mere un gheneral calare…
@kla2005
Nu doar martorii pot confirma ce s-a tranzacționat în 1998, dar există și documente pe care CSA refuză să le pună la dispoziție, deși există o sentință definitivă în acest sens, pe care ei, marii apărători ai dreptății o ignoră cu desăvârșire!
De aia mi-e scârbă de tot ce înseamnă CSA infiderent de sport, sunt o adunătură de gherțoi care în afară de a suge bani de la buget, nu au nici o utilitate. După ce că au performanțe zero pe linie la sporturile de echipă, au reușit inclusiv contraperformanța de a pierde singurul sportiv de vârf pe plan mondial pe care îl mai are România la un sport cât de cât mai popular, și anume înotul.
@E.K.88
Perfect de acord!
Ma gandeam numai ca ar fi bine sa fie chemati drept martori persoanele care au realizat privatizarea sectiei de fotbal, avand in vedere faptul ca IN CIUDA DECIZIEI JUSTITIEI (de care se prevaleaza atunci cand le convine), C$A nu pune la dispozitia publicului documentele respective!
Sunt niste nenorociti si NIMENI NU LE FACE NIMIC!
Ei pot sa nu respecte hotararile instantei, ei pot delapida bani publici fara probleme, ei pot face ilegalitati in voie! M-am saturat!
Si, repet, cei care se complac in discursuri sforaitoare legate de sportivii care „muncesc” in clubul respectiv sunt la fel de vinovati ca si Talpa Iute si toti generalii si coloneii de mucava care sunt in Minister si la club!!!
Strict din punctele astea de vedere sunt niste nenorociti!
Pentru mine Ilie Nastase e de 10 ori mai general decat gunoaiele astea care se pretind moral deasupra tuturor!
Am ajuns la mana noastra! Castigam tot si suntem campioni! 🙂