Meciul din etapa a 25-a a Superligii a oferit un spectacol intens, în care campioana României și-a asediat adversarul cu 24-8 șuturi, din care 14-3 au fost centrate pe cadrul porții. Victorie, trei puncte și diminuarea distanței față de locul 6, au fost obiectivele pragmatice bifate de FC Steaua. Totuși, roș-albaștrii au oferit suporterilor și un spectacol fotbalistic în cel mai bun joc prestat din acest an. Campioana a controlat autoritar jocul, creându-și numeroase ocazii de poartă.
Campionii au reușit să se apropie, la doar două puncte de FC Botoșani, care ocupă locul 6, ultimul care asigură prezența în play-off.
Din păcate, FC Steaua s-a ales și cu daune în lot. Patru jucători au fost schimbați acuzând probleme medicale: Ngezana a avut o accidentare la încălzire, Gravac a acuzat probleme la pauză, Cisotti a ieșit după ce s-a plâns de înțepături la coapsă, Thiam a părăsit terenul șchiopătând. Potrivit staff-ului medical al campioanei, Cisotti și Graovac ar avea leziuni musculare.
Galerie foto (sursă – Facebook FCSB)
Rezumatul meciului
Forza Steaua!
AVANCRONICĂ
Partida FC Steaua vs FC Botoșani are loc pe Arena Națională din București joi, 5 februarie, de la ora 20:30. Partida se dispută în cadrul etapei cu numărul 25 din campionat și se va transmite la Digi Sport 1 și Prima Sport 1.
Meciul direct din turul sezonului regulat s-a jucat în septembrie 2025. În mod surprinzător, echipa din Botoșani s-a impus cu 3-1.
FC Botoșani traversează o criză de eficacitate și de șase meciuri nu mai reușește să înscrie un gol. În etapa trecută, echipa pregătită de Leo Grozavu a jucat pe teren propriu împotriva celor de la Oțelul Galați. Calitatea jocului a fost afectată de frig (-11 grade Celsius), iar rezultatul, de marile ratări ale botoșănenilor. La final s-a înregistrat o remiză albă. În ultimele două deplasări din Superliga, FC Botoșani a bifat tot atâtea înfrângeri: 2-0 la CSU Craiova și 1-0 la Csikszereda. Înaintea disputării acestei etape, FC Botoșani ocupa un loc de play-off, cu 39 de puncte.
FC Steaua a reușit să obțină primul succes din 2026 în campionat. În runda precedentă, steliștii s-au chinuit cu arbitrajul, frigul și zăpada, dar au învins-o pe Csikszereda cu scorul de 1-0. Joi seara, campioana va încerca să-și dubleze succesul în duel cu unul dintre adversarii care au ca obiectiv un loc în play-off. După 24 de meciuri jucate în Superliga, FC Steaua ocupă locul 11 în clasament, cu 34 de puncte, cu cinci mai puține față de ultimul loc de play-off.
Forza Steaua!
X Ray
Pauza, 1-0. Cea mai buna repriza din 2026 dpv ofensiv. Nu stiu de ce Tanase e laudat la TV, pare capat de linie la toate combinatiile. In alte stiri, din nou ancheta la CSA: https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/radu-miruta-csa-steaua-corp-control-ministerul-apararii-901677.html . Oare de ce prima intrebare nu e despre nevoia de a cheltui 32 milioane necesare armatei pe sportivi mediocri, sau chiar straini. Alo guvernu’, de ce banii cetatenilor sunt aruncati aiurea pe sport mediocru, mediatizat fals ca fiind the „performanta”?
Impresia e ca acest nou ministru nu pleaca pe fenta. Se pare ca a anuntat DNA in urma unui control similar la UM din Satu Mare unde coruptia era lege!
Sa vedem ce face cu sinecura generalilor din Bucuresti… E mai tare decat camarila lui Oprea sau pleaca si el cu coada intre picioare?
Parca am mai vazut scena asta, si tot la fel s-a terminat. Pt mine ramane necesitatea de a discuta deschis in societate rolul autoritatilor in sportul de performanta. Eu vrea ca autoritatile locale sau de stat sa se rezume la suport pt infrastructura si sportul de masa, fara nicio interventie in ce priveste performanta. Cel mult sa premieze ulterior rezultate deosebite (in niciun caz locul 37 la biatlon sau 29 la tir cu arcul). Nu e treaba cetateanului de rand ca Popescu sau Ionescu vor sa urmeze o cariera in sport, si ca din cand in cand poarta tricolorul pe tricou. Daca se discuta asta, atunci dispar masinile de tocat bani publici CSA, CSDinamo, CSRapid, etc
Final 2-1. Mai greu decat trebuia, mai usor decat arata scorul. Meci ok dpvofensiv, mai ales in primele 70 minute, cam subtire pe faza defensiva, mai ales dupa iesirea lui Graovac. Referitor la caderea din ultimele minute:
1. Toti adversarii aleg aceeasi tactica contra noastra: autobuz in poarta timp de 70 min, plus duritate in contacte, urmate de intrarea jucatorilor cu potential ofensiv mai bun pe final si presiune pt apararea noastra.
2. Oare de ce cadem fizic dupa min 70? Dominatia fizica era cartea de vizita a actualei echipe in ultimele sezoane, dar acum pare punctul slab.
3. Avem noroc cu meciuri din 3 in 3 zile, din cauza lotului mult mai valoros decat adversarii directi la playoff.
Mor la fiecare meci langa aplicatia care-mi spune in timp real scorul…
Sunt un chibit care comenteaza fara sa fii vazut meciul.
Daca intra in playoff ma uit iar la meciuri, insa si acum mi-e tare greu, insa mi-a fost mult mai greu daca ma uitam la meci. Am vazut rezumatul si analiza de pe prima sport. Mi se pare ireal cum nu s-a dat penalty la Olaru cand este tras de tricou in fata arbitrului…Ba mai mult, Cosmescu a zis ca daca s-ar fi dat ar fi fost dat usor. Cum Doamne iarta-ma sa spui asa ceva? Cum sa arbitrezi asa? Ai faza in fata ochilor, se vede in timp real, la viteza normala ca il prinde de tricou sanatos si il trage de i se ridica tricoul si nu dai penalty. Nu inteleg asemenea arbitraje…
In fine, bine ca am castigat.
Fiecare meci casticat cu 1-0, cu 2-1, cu ce scor vreti voi, numai sa castigam tot!
#Respect maxim pentru #PeluzaNord! Oameni buni sunteti incredibili!
Dacă lăsăm deoparte prezumția de parțialitate (arbitru cu temă de casă) greu de susținut pe ansamblul meciului, cea mai probabilă ipoteză este cea de bias cognitiv. Arbitrul știe că un jucător aflat în suprafața de pedeapsă are de obicei tendința de a cădea cu mare ușurință în momentul în care există un minim contact fizic sau o minimă ținere de tricou, știe că Olaru este unul dintre jucătorii care cad cu relativă ușurință, deci are deja conturată prejudecata probabilei simulări. de care trebuie să se ferească. El trebuie să judece într-o fracțiune de secundă dacă e mai probabil ca Olaru să fi căzut în mod sincer ca urmare mecanică a ținerii sau în mod nesincer pentru a cere lovitura de pedeapsă. Arbitrul a văzut faza de aproape dintr-un anumit unghi, nu sunt sigur că are vizibilitatea pe aria de maxim interpretativ, totuși dacă căderea ar fi fost 100% sinceră ar fi trebuit să observe o discontinuitate clară în mișcarea lui Olaru. Jucătorul nostru însă ajunge derivabil la sol cu mâinile întinse, el știe că a fost tras de tricou și că infracțiunea ar trebui sancționată. Pe baza dinamicii observate arbitrul decide că ținerea nu a fost cauzatoare imediatp a căderii și că alunecarea lui Olaru este posterioară tragerii de tricou. Dat fiind că nu îi dă nici cartonaș galben lui Olaru pentru simulare, înțeleg că a considerat căderea lui drept sinceră însă legată mai puțin de acțiunea fundașului cât de umezeala de pe teren. Probabil dacă Olaru ar fi rămas împiedicat în picioare și s-ar fi oprit din acțiune, arbitrul ar fi acordat penalty.
@mdionis: Nu prea ai dreptate. Pt ca in anul de gratie 2026 in Europa se foloseste tehnologie VAR si arbitrii suplimentari pt a preveni situatia in care ala de pe teren nu vede. Asa ca indiferent de renumele lui Olaru (nedrept!), dinamica miscarii, sau starea gazonului, VAR trebuia sa urle in casca ca e fault. Faptul ca nu a facut-o ii da dreptate lui MM sa indice o foarte posibila campanie anti-Steaua, bine coordonata, cu arbitraje ostile, comentarii malitioase in presa si raspandirea de zvonuri gen blat botosanean. Apropos, Otelul n-a tras un sut pe poarta, dar nimeni nu a comentat de blat. Nici Farul n-a fost acuzata, desi au luat 3 goluri penibile. Dar in schimb Botosaniul e acuzata discret (deocamdata!) de blat, pt ca FCSB le-a aratat limitele. Ultimul comentariu legat de arbitrii: oare de ce in 2 partide consecutive la Bucuresti, cu echipe mai prost evaluate, FCSB e dezavantajata? Cum poate fi o intamplare?
În fazele în care arbitrul vede situația din teren și apreciază în direct contactul cu dinamica lui de joc, cabina VAR nu poate interveni cu o chemare directă la marginea terenului. Îl poate întreba în cască, de confirmare „ai văzut contactul?”, arbitrul spune tot în cască „da,am văzut faza, pentru mine contactul nu a avut o intensitate care să justifice acordarea loviturii de pedeapsă” și se merge înainte dând credit judecății arbitrului din teren. Acestea sunt regulile, bune sau rele. So it goes.
Pai asta e mai degraba ca n-a vrut sa dea, decat ca n-a vazut sau ca n-a apreciat „intensitatea”. Eu sper ca ala de la VAR a zis clar ca trebuie sa vada pe monitor, nu sa-l intrebe daca a vazut. Apropos, ce porcarie indusa de „specialistii” TV e „intensitatea contactului”? Unde in regulament se prevede „intensitatea”? Mai ales cu privire la trageri de tricou. In mod normal Calinu asta hain la suflet ar trebui sa dea socoteala la comisii pt faza aia. Now, that’s how it should go.
Pentru a fi mai explicit, iată câteva extrase relevante din regulile oficiale ale protocolului de implementare VAR
1. A video assistant referee (VAR) is a match official, with independent access to match footage, who may assist the referee only in the event of a ‘clear and obvious error’ or ‘serious missed incident’ in relation to:
a. Goal/no goal
b. Penalty/no penalty
c. Direct red card (not second yellow card/caution)
d. Mistaken identity
[…]
3. The original decision given by the referee will not be changed unless the video review clearly shows that the decision was a ‘clear and obvious error’.
4. Only the referee can initiate a ‘review’; the VAR (and other match officials) can only recommend a ‘review’ to the referee.
[…]
The VAR can ‘check’ the footage in normal speed and/or in slow motion but, in general, slow motion replays should only be used for facts, e.g. position of offence/player, point of contact for physical offences and handball, ball out of play (including goal/no goal); normal speed should be used for the ‘intensity’ of an offence or to decide if it was a handball offence
[…]
If the ‘check’ indicates a probable ‘clear and obvious error’ or ‘serious missed incident’, the VAR will communicate this information to the referee, who will then decide whether or not to initiate a ‘review’
[…]
The referee can request different cameras angles/replay speeds but, in general, slow motion replays should only be used for facts, e.g. position of offence/player, point of contact for physical offences and handball, ball out of play (including goal/no goal); normal speed should be used for the ‘intensity’ of an offence or to decide if it was a handball offence
În alte cuvinte, sistemul VAR se poate activa în două tipuri de situații: eroare clară de arbitraj (se referă la o decizie activă luată de arbitru, nu la lipsa acțiunii) sau incident neobservat de arbitru. Cazul nostru poate fi eventual încadrat la a doua categorie.
Dacă sistemul VAR se activează și arbitrul este avertizat prin căști de o situație potențial problematică, el poate lua trei decizii:
1. acceptă fără verificare corecția VAR (ceea ce se întâmplă de regulă la situațiile obiective de gen poziție afară din joc, minge care depășește sau nu linia porții etc.) și ia o decizie în consecință (cum ar fi acordarea sau anularea unui gol);
2. cere să revadă faza problematică pe monitorul VAR (ceea ce se întâmplă de regulă la orice situație subiectivă cum ar fi contactul de fault sau un posibil henț) în caz că are îndoieli asupra calității/existenței observației proprii;
3. nu ține cont de avertizare și menține deciziile precedente în caz că are siguranța că a observat corect desfășurarea fazei.
În cazul discutat aici, dacă a fost contactat din cabina VAR arbitrul a luat decizia de tip 3, ceea ce înseamnă că era suficient de sigur pe sine în aprecierea fazei.
Este important de menționat că arbitrii din camera VAR nu trebuie să judece ei înșiși contactul/ținerea dacă „e fault sau nu?” (aceasta e treaba arbitrului de centru), responsabilitatea lor este să se asigure că arbitrul a avut controlul vizual al fazei iar doar dacă acest lucru nu s-a întâmplat 100% să îi propună (re)vederea secvențelor pe monitor (și în acest caz nu îi spun așa cum am vrea noi: „bă, fugi la monitor să te convingi că e fault că te râd și curcile dacă nu dai 11 m!” ci „cred că merită să te (mai) uiți o dată la faza”).
După cum se observă, în regulile protocolului de implementare VAR apare de două ori referirea la „intensitatea” interacției într-o situație potențial sancționabilă. Evident, această chestiune reflectă liniile ghid de aplicare a regulamentului jocului de fotbal. Regula oficială pentru cazul de interes sună așa: „A direct free kick is awarded if a player […] holds an opponent.” „Ținutul” se referă la împiedicarea acțiunii, nu la simpla tragere de tricou: este o tragere de tricou cu consecințe observabile. Iar aprecierea rămâne o chestiune subiectivă pentru care arbitrii au la dispoziție diverse criterii; în orice caz judecata ultimă asupra dinamicii este esențială (altfel nu ar mai fi fost menționată viteza neapărat normală de reproducere a fazei).
Părerea mea personală este că tragerea de tricou este un act nesportiv deliberat care ar trebui sancționat sistematic, însă regulamentul spune altceva. În această optică, o tragere de tricou precum cea suferită de Olaru mi se pare la limită: poate fi interpretată ca infracțiune sancționabilă sau ca tragere inofensivă, ceea ce contează este opinia spectatorului cel mai bine plasat, arbitrul Călin.
Poate ar merita un articol separat pe site postarea prietenului si fratelui nostru Sergi Lopez de pe pagina lui de Facebook: https://www.facebook.com/photo?fbid=3388849231254530&set=a.604643639675117
„1. Hai să explicăm. Prin decizia de ieri a Curtii de Apel (războiul celor două Craiove) se confirmă hotărârea din 2018, în care tribunalul spunea limpede două lucruri: un club sportiv fără activitate în fotbalul profesionist, neafiliat, nu poate avea palmaresul. Doi, se stabilește principiul continuității, citez:
”toate entitățile înființate după 1948 au dus mai departe activitatea și tradiția Univ Craiova…participarea neîntreruptă în competițiile de fotbal a avut ca rezultat obținerea palmaresului…între palmares și dreptul de participare în competiții există o interconexiune obligatorie întrucât persoanele juridice ulterior înființate au continuat activitatea sportivă….”
2. Avem astăzi două spețe ce au divizat lumea, FCSB vs CSA, CSU vs Craiova aripa Mititelu, situații în oglindă, rezolvări diferite. Craiova, pe baza primirii dreptului de a participa în competiție, a putut, cu succes, pretinde palmaresul. FCSB, deși în aceeași măsură i s-a recunoscut legalitatea continuității sportive, vezi hot. Curtii de Apel, nu i s-a recunoscut palmaresul de dinainte de 1998.
3. Mai mult, în cazul Craiova s-a stabilit definitiv că un club neafiliat, CSU, neparticipînd în competiții profesioniste de fotbal, nu poate pretinde conexiunea cu trecutul doar pt că a redeschis secția de fotbal. Palmaresul, spune instanța, înseamnă PARTICIPARE NEÎNTRERUPTĂ!!
4. Unde situația este nefavorabilă Fotbal Club U Craiova SA. Echipa lui Mititelu nu mai există. Prin urmare, conform principiului continuității, al participării neîntrerupte, ce a stat la baza acordării palmaresului, Știința istorică a murit. Din punctul ăsta de vedere Sťeaua (FCSB) se află într-o situație mai bună, există neîntrerupt de la naștere.
5. FOARTE IMPORTANT!! Citeam interviul din Golazo al avocatului Fotbal Club U Craiova SA. Zice el, despre posibilitatea întoarcerii hotărârii: ”Recursul este o cale de atac strict pe motive de drept. Înalta Curte nu va decide cine are palmaresul, ci doar dacă au existat erori juridice.”
Amintiți-vă ticăloșia ICCJ în cazul mărcii Sťeaua: a judecat fondul, nu motivele de drept. Această decizie a creat fundamentul pentru toate procesele ulterioare (nume, palmares, prejudiciu). FCSB câștigase fără efort în primă instanță și apel marca. Înalta Curte trebuia, în cazul în care sesiza erori de drept, să trimită speța spre rejudecare la CA. Dar și-a depășit atribuțiile, a stabilit fapte noi, a reinterpretat, a modificat situații de fapt. A judecat pe fond. ABUZ ORIBIL într-o perioadă în care justiția era cîmp tactic. De aici a pornit totul.”
imagine: https://ibb.co/RpL3rwN3
Speta Steaua in analiza dnei Adriana Oprea Popescu: https://fcsteaua.ro/blatul-ordinar-prin-care-sistemul-a-deposedat-fcsb-de-marca-steaua/
Toate acestea ar fi fara relevanta daca ar dispare CSA. Asa cum e normal. Dincolo de asta, probabil se vor lega de preluarea activitatii intre CSA-AFC-FCSB. Acolo FRF ar putea face lumina, dar nu stii ce interese politice pot determina reactia.
@mdionis: Merci pt clarificari direct de la sursa. In opinia mea regulamentul VAR prezentat nu zice nimic de o decizie activa. Eu cred ca ce a facut Calin se incadreaza la „the ‘check’ indicates a probable ‘clear and obvious error’”, adica cel de la VAR a vazut clar o eroare a lui Calin si i-a comunicat recomandarea s-a revada pe monitor. Daca Calin a decis sa ignore aceasta recomandare, atunci cred ca a facut-o pt ca nu dorea sa acorde penalty pt FCSB, nu pt ca era sigur ca a vazut. E evident ca a vazut, dar sa refuzi recomandarea VAR indica lipsa de interes pt clarificarea situatiei. Daca VAR iti recomanda sa revezi desi ai fost la 3m, nu poate fi de pomana sau pt ‘serious missed incident’. Ma rog, VAR e inutil daca ai tema de casa. Si apropos, cum ziceam, sunt deja 2 meciuri consecutive la Bucuresti in care arbitrajul are probleme CONTRA FCSB, desi era gazda si e mult mai bine cotata. Nu ca cer aia 5% pt gazde, dar e parte din fotbal cam la fel precum chestia cu „intensitatea” si mai ales pt barosani. In cazul nostru e invers. De ce?
„Eu cred ca ce a facut Calin se incadreaza la „the ‘check’ indicates a probable ‘clear and obvious error’”, adica cel de la VAR a vazut clar o eroare a lui Calin si i-a comunicat recomandarea s-a revada pe monitor.”
Exact aceasta nu se poate întâmpla deoarece judecata din teren a arbitrului la viteză normală are prioritate întotdeauna față de arbitrii din camera VAR: aceștia sunt niște *asistenți* care pot avea inițiativă de corectare doar în situații obiective (cum spuneam: offside, locul de producere a unui contact, depășirea spațiului de joc sau a liniei de poartă, greșeală de identificare a unui jucător etc. care intră la secțiunea ‘clear and obvious error’) nu în cele subiective cum ar fi aprecierea sancționabilității unui contact de care vorbim noi aici. Arbitrul controla faza, era aproape, cu ochii pe jucători, din cabina VAR putea fi cerută doar confirmarea că a văzut contactul, nu sugestia de a o revedea pe monitor fiindcă o astfel de sugestie ar fi însemnat substituirea judecății unui asistent în locul celei aparținând arbitrului de centru, lucru de evitat în mod absolut. Doar dacă arbitrul de centru ar fi răspuns negativ confirmării ar fi putut arbitrul din camera VAR să îi sugereze examinarea înregistrării pentru că în acest caz arbitrul de centru nu avea cum să judece o fază pe care nu a văzut-o (bine); în acest caz nu ar fi fost vorba de substituirea unei păreri subiective cu o alta aparținând asistentului VAR fiindcă prima părere nu ar fi existat și arbitrul de centru ar fi dat natural curs propunerii.
„E evident ca a vazut, dar sa refuzi recomandarea VAR indica lipsa de interes pt clarificarea situatiei.”
După cum spuneam, de la VAR putea veni întrebarea „ai controlat contactul?” nu recomandarea „vino să vezi”. Din moment ce răspunsul la prima întrebare este afirmativ, arbitrul VAR nu poate recomanda nimic, centralul își asumă automat responsabilitatea judecării fazei (deja efectuată în timp real pe teren).
”Ma rog, VAR e inutil daca ai tema de casa.”
Judecând prestația arbitrului pe întreaga partidă nu găsesc elemente care să indice așa ceva. Dacă ne limităm doar la faza cu Olaru tras de tricou, aceasta este discutabilă și interpretabilă așa cum am explicat în prima mea intervenție, nu o pot considera semn al unei ipotetice „teme de casă”. În general, fără elemente concrete obiectiv relevabile, e contraindicat să vorbim de arbitraje cu temă și este contraproductiv în practică să avem o abordare care reia sloganul subpodarilor. Există explicații mai simple și remedii mai simple care merită încercate înainte de toate.