Emeric Ienei, unul dintre cei mai mari antrenori din istoria fotbalului românesc, care marți a împlinit 79 de ani, a fost aniversat în studioul emisiunii ”Digi Sport Matinal”, ediție zilnică a Digi Sport 1, între orele 10:00 și 12:00.
Fostul selecționer al naționalei, dar și antrenorul care a câștigat cu Steaua Cupa Campionilor Europeni în 1986, a avut parte de o surpriză care l-a emoționat. Doi dintre foștii săi elevi Gabi Balint și Miodrag Belodedici au intrat în studioul ”Matinalului”, cu un tort special dedicat marelui antrenor pe care a fost replicată și Cupa Campionilor, în timp ce i-au cântat ”La mulți ani!”.
Ienei a fost vizibil emoționat de acest moment, dar după aceea atmosfera a fost una extrem de relaxată. Balint și Belodedici au povestit mai multe întâmplări de pe vremea în care toți au colaborat la Steaua.
Lăcătuș: „Nea Imi, uite, batem și noi doi și te facem cel mai mare antrenor”
Înainte de acest moment special, Emeric Ienei a revăzut celebrele imagini de la Sevilla, de la loviturile de la 11 metri, când Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri.
”Nu m-am uitat la penalty-uri. Am avut emoții. M-am gândit din timp cine să tragă, dar atunci unii dintre ei, cum a fost Iordănescu, au refuzat. A spus că eu sunt și antrenor secund, mai ratez… Lăcătuș a venit însă la mine și mi-a propus să tragă. A spus că va rupe bara”, a spus Ienei.
Balint, extrem de atent a completat: ”Înainte să plece Lăcă la nea Imi, a vorbit cu mine și m-a întrebat, te bagi? Eu am spus că da, dar ce fac, mă duc să mă ofer? Lasă, și s-a dus la nea Imi și i-a spus: Nea Imi, uite, batem și noi doi și te facem cel mai mare antrenor”, a rememorat expertul Digi Sport.
Balint: ”De la nea Imi se trage semnul de Like de pe facebook!”
Fostul mare atacant a mai povestit și alte întâmplări haioase de pe vremea marii echipe a Stelei din anii ’80.
”Nea Imi avea primul rând de scaune în autocar și în spatele dânsului stăteam eu cu Belo, întotdeauna. Aveam casetofonul acela mare și, în deplasări, pentru că nu aveam caseton la autobuz, nu aveam atunci autocar, puneam muzică. Și mereu când puneam George Michael, cu Careless Whisper, nea Imi se întorcea și ne făcea semn cu degetul arătător de la mâna dreaptă în semn de bravo. Cred că de acolo a apărut Like în facebook”, a povestit Balint.
Intervine Belo: ”Și Loți ne spunea să dăm mai încet, pentru că el citea, îl deranjam. Alo, mai încet muzica acolo, că deranjați”.
Continuă Balint: ”Iar în spate erau cei care jucau rummy, Lăcătuș, Bumbescu…, un careu de rummy (n.r. – râde).
Belo: „Am condus o gagică”. Nea Imi: „Mă, tu n-auzi să mă laşi cu nea Gică? Mai bine îmi ziceai că ai fost cu o gagică” 🙂
Printre nenumăratele poveşti spuse de eroii de la Sevilla în platou, una dintre ele poate fi citită mai jos.
„Ce o să vă povestesc acum nu ştiu dacă nea Imi îşi mai aminteşte, dar sunt sigur că Belo nu a uitat. Era într-o seară, ceva mai târziu, dar nu foarte pentru că Belo se culca întotdeauna devreme. Aşa era el, trebuia să se odihnească. Noi stăteam pe atunci la Haiducul, aveam garsoniere acolo”, a început Balint povestea.
„Şi, ce să vezi, se întâlneşte cu nea Imi: Ce faci, mă, la ora asta? De ce nu eşti în pat? Iar Belo, care la vremea aia cred că vorbea mai bine sârbeşte decât româneşte, cum are el bun simţ şi vorbeşte mai sfios, aşa, i-a zis, dar încet, că a condus o gagică. Ce nea Gică, mă? Care nea Gică? La ora asta?, a părut că se enervează nea Imi. Nu, dom profesor, am condus o gagică… Mă, tu n-auzi să mă laşi cu nea Gică? Mai bine îmi ziceai că ai fost cu o gagică„, a povestit, plin de haz, Gabi Balint, cel mai bun prieten al lui Belodedici din perioadă în care amândoi jucau la Steaua.
Înregistrarea completă a momentelor interesante din emisiune.
Sursă: Digisport
Nota Redacției: „O Tempora!”