04-11-09

Viitor sumbru: "Elevul roman iubeste televizorul, detesta sportul si il admira pe oier"

Gigi Becali este personajul public cel mai des amintit de către elevi , atât ca exemplu negativ, cât şi ca unul neutru pozitiv. "Ei da, exemple! Ei se uită la Becali cât a învăţat el cu oile pe câmp şi cât de plin de bani este el".

"Înveţi ca să ai o casă frumoasă, dar nu pe şmecherii ca Gigi Becali", sunt răspunsurile pe care un studiu al UNICEF le ia drept model în privinţa opiniilor părinţilor atunci când aceştia sunt întrebaţi despre ce vorbesc copiii lor. Coincidenţă sau nu, aceeaşi cercetare arată că televizorul şi calculatorul sunt mult mai interesante pentru elevi decât cititul, copiii petrecând în medie nouă ore pe săptămână privind la tv, şapte ore pentru a se juca sau naviga pe net şi doar 4,5 ore pentru a citi literatură sau reviste. Majoritatea şcolarilor nu obişnuiesc să aloce lecturii mai mult de două ore în fiecare săptămână, iar cititul pierde teren o dată cu înaintarea în vârstă.

Dacă la nivelul învăţământului primar, cei mai mulţi elevi obişnuiesc să-şi ocupe săptămânal trei ore cu lectura, la nivelul şcolii generale, numărul de ore cel mai frecvent menţionat este 1. Chiar şi aşa, cititul pare să fie o activitate încă de bază, dacă o comparăm cu o alta ce pare să fie din ce în ce mai neglijată: efortul fizic. Deşi în medie, în afara orarului şcolar, elevii din clasele I-IV fac cinci ore de sport, iar cei din gimnaziu patru, numărul de ore alocate acestuia este nul, în marea majoritate a copiilor.

"I-aş înşira pe toţi profesorii şi i-aş mitralia!"

Datele reies dintr-o cercetare bazată pe răspunsurile date de către 392 de părinţi din judeţele Mureş, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu şi din Bucureşti şi scot în evidenţă faptul că, deşi şcoala le formează elevilor un bagaj de cunoştinţe teoretice, aceasta nu contribuie suficient de mult la dezvoltarea unor deprinderi practice. Mai mult, 87% dintre părinţi apreciază că performanţele propriilor copii sunt bune şi foarte bune, iar 82% consideră că rezultatele şcolare se datorează profesorilor.

Cei mai apreciaţi par a fi profesorii în etate căci aproape două treimi dintre părinţi spun despre aceştia că sunt mai bine pregătiţi decât tinerii. În timp ce despre dascăli pare să domine un sentiment de recunoştinţă, doar un sfert dintre persoanele intervievate având părere proastă despre cei care predau la clasă, faţă de autorităţile locale părerile sunt împărţite: 58% sunt mulţumiţi sau chiar foarte mulţumiţi de implicarea primăriilor în viaţa şcolii, iar 41% dezaprobă actele edililor.

Cât priveşte problemele identificate ca fiind sursa stării generale proaste a sistemului, studiul "Părinţii despre şcoală şi profesori. Viziuni asupra educaţiei", realizat de Centrul Educaţia 2000+ şi UNICEF, citează: "Programa trebuie aerisită. De exemplu, la matematică facem trigonometrie. Credeţi-mă că nu e de nici un folos". "La ce le trebuie copiilor noştri noţiuni de urbanism, de rezistenţa materialelor? Păi ca să ştie unde să îşi facă vilă". Iată ce mărturisesc acasă unii elevi: "I-aş înşira pe toţi profesorii şi i-aş mitralia!".

www.gandul.info