24-05-14

Regele a murit! Traiasca regele!

Aceasta expresie inseamna ca schimbarea s-a produs si cat de curand se pleaca la un nou drum, la o noua etapa din viata unei comunitati, unei organizatii, unei echipe.

In istoria acestui club, pentru care scriu in aceste momente si pe care il iubesc atat de mult, aseara s-a produs o schimbare majora, care era deja anuntata dinainte.

Nu ma refer strict la plecarea lui Mister Reghe, ci la faptul ca am revazut in alte culori o echipa a Stelei de acum cativa ani, atunci cand din cauza unui finantator fara nume, echipa era doar o umbra foarte stearsa a ceea ce reprezinta Steaua si a ce va reprezenta pentru adevaratii stelisti.

Aseara, 23 mai 2014, a fost progamata finala Cupei Romaniei si ultimul meci dintr-un sezon lung si foarte greu pentru echipa noastra, calificarea in grupele UCL, un campionat dominat din primul minut pana la ultimul fluier de pe National Arena, meciuri puternice in Europa, multe deplasari, multe victorii.

Contracandidata noastra, este o echipa fara nume, o echipa formata de banii unui patron agricol, un experiment gen CFR Cluj, Unirea Urziceni, etc. Astra a jucat asa cum a facut-o si o face continuu, fara o tactica prea clara, fara un coordonator de joc, fara a avea scheme de joc, au jucat la nimereala si atacand din inertia jocului si din felul in care Steaua a abordat aceasta partida.

Putin peste 48.000 de oameni au venit aseara sa sarbatoreasca al 9-lea event din istoria clubului si totul era facut ca acest lucru sa se intample.

Practic aseara trebuia sa fie un meci amical pentru Steaua, o victorie si inca un trofeu de castigat.

Nu critic echipa, nu sunt suporterul care este alaturi doar la rezultat, dar aseara Steaua trebuia sa fie campioana, sa ridice trofeul si sa realizeze cel de al 9-lea event.

Critic si scriu acest articol, facand referire la saptamana premergatoare meciului si la felul cum Mister a pregatit acest meci, critic felul in care jucatorii au intrat pe teren motivati de acest moment glorios pentru intreaga suflare stelista.

Imediat dupa meciul cu Otelul mi-a atras atentia o declaratie facuta la Latovlevici, prin care spunea ca daca Reghe pleaca va lasa in urma lui o echipa buna, o echipa pregatita sa castige trofee.

In acel moment am relizat ca Reghe nu mai este la Steaua si deja si-a dat acceptul ca sa plece de la echipa, si azi, sambata 24 mai, acest lucru a fost confirmat oficial.

Nu critic si deja am scris parerea mea despre plecarea lui, acolo unde s-a dus sa antreneze, dar critic felul in care Reghe a pregatit partida de aseara.

Am vazut cum pasele noastre se legau cu o lejeritate, cu o anumita plicitseala, am simtit o parte din jucatori fara motivatie, parca ar fi asteptat ca fluierul de final sa vina mai repede.

Nu am vazut acea determinare cum s-a intamplat in alte meciuri decisive, nu am gasit acea motivare facuta de Mister inainte de meciuri cu diverse poze, filmulete.

Din cand in cand am simtit cum vibreaza betonul de sub picioarele mele, cand suporterii Stelei strigau si scandau, impingeau echipa de la spate, am vazut cum multi incercau sa ii faca sa se trezeasca si sa realizeze ca jucam o FINALA, ca la sfarsitul celor 90 minute avem de ridicat un trofeu si avem de sarbatorit un an de exceptie pentru clubul nostru.

Din pacate aseara pe National Arena, nu au fost 12 jucatori, ci doar 1, publicul dornic de un nou trofeu, de o noua pagina plina de glorie scrisa in istoria clubului.

Reghe a venit cu un staff bine pregatit si cu o mentalitate de invingator, cu un fotbal modern plin de viteza si de faze de poarta. Acest lucru a reusit prin tacticile sale sa il imprime si sa il reinvie la acest minunat si frumos club.

Dupa doi ani a reusit performante fantastice care cu siguranta ii asigura locul printre gloriile acestui club, dar decizia sa si felul in care a hotarat sa paraseasca echipa pe mine unul, m-au dezamagit.

Intradevar conteaza enorm partea financiara, dar daca Reghe pleca in Germania, in Anglia, Spania, Italia sau alta tara europeana, deveneam automat fan al acelui club.

Nu stiu, daca 1 milion sau 2 sau cate or fi ele, ar insemna mai mult decat performanta europeana, de un parcurs fantastic in competiile care conteaza cel mai mult.

Poate acest lucru face diferenta dintre un antrenor perfect si unul foarte bun, unul care castiga UCL cu o echipa dintr-o tara cat 1/3 din suprafata tarii noastre si unii care se duc sa joace in tari cu spectatori imbracati in cearceafuri albe care tipa si canta precum zgomotul unui scuter cu un motor foarte mic.

Eu personal sunt mai pasional, iubesc si tin foarte mult la lucrurile care sunt in jurul meu, si consider ca loialitatea si reusitele le pot obtine oriunde, la nivelul la care imi este dat sa joc.

Poate intradevar, zvonurile si felul in care finantatorul fara nume se ocupa de administrarea clubului au cantarit enorm in luarea acestei decizii, dar putea sa ajunga la echipe din Europa, asa cum un alt antrenor din generatia sa a facut-o si deja si-a creat un nume, reusind in cateva luni sa salveze o echipa de la retrogradare intr-un campionat destul de puternic si echilibrat de la locul 3 in jos.

Aseara a fost trasa cortina peste o perioada fantastica traita de toti stelistii din lume, si deja in spatele scenei se pregatesc actorii sa intre intr-o noua etapa, intr-o noua perioada pe un drum cunoscut dar plin de obstacole.

Conteaza enorm cine va coordona aceasta scena noua, cine vor fi actorii principali, si de acea se asteapta momentul cand se poate spune “Traiasca Regele!”.

Imi pare rau sa vad cum asa numitii suporteri ai Stelei au inceput sa injure alti stelisti pentru faptul ca au alte parerei despre Mister decat ale lor, sunt dezamagit cum asa numitii suporteri aseara dupa acea loterie, in loc sa incurajeze si sa le multumeasca pentru bucuriile oferite in ultima perioada, au parasit stadionul si s-au indreptat catre case, restaurante sau cluburi.

Haideti sa fim realisti si sa recunoastem ca Reghe a creat aceasta atmosfera din jurul echipei de aseara si aceasta tensiune care s-a nascut intre suporterii Stelei indiferent de situatie si cei care sunt atrasi doar de rezultate si de atmosfera, si sa spunem toti intr-un glas,” Regele a murit!”

Dani Stroe