28-08-12

Spre ziua de ieri!

Cu foarte puţin timp înainte de începerea meciului Vaslui-Steaua (3-1), programele de ştiri sportive au propus două materiale interesante.

În primul dintre ele era prezentat un reportaj despre cum a trăit Dan Petrescu primele două săptămâni la Moscova, cu accent mai mare pe victoria din ultima etapă.

Aflat lângă Loţi Bölöni şi Mircea Lucescu, dar cu o perspectivă superioară dată de vârstă, satisfacţia de a avea un antrenor stelist într-un fotbal de înalt nivel (raportat mai ales faţă de media zonei în care au activat antrenorii români în străinătate) este reală, Dan Petrescu fiind, în acest moment, singurul produs 100% stelist de top.

Pe acest fond, empatizarea apare ca firească, chiar dacă, din „filonul” stelist, Bursucul nu pare a fi preluat decât mentalitate orientată pe reuşită şi câştig, stilul fiind chiar fundamental diferit faţă de moştenirea istorică a marilor generaţii. Cum discuţia despre „instrumentele” şi „materialul” avute la îndemână este vastă, ideea că a fost obligat să-şi exploateze realist posibilităţile desprinzându-se destul de clar (chiar dacă nu explică şi nici nu îndulceşte schimonoselile şi lamentările de sorginte jiuleşteano-lucistă), nu rămâne decât conştientizarea micii bucurii de a avea o glorie cu adevărat stelistă care face ceva de calitate în lumea asta – onest, temeinic, progresiv, într-un mediu dur şi pretenţios, care macină mediocritatea şi impostura.

Al doilea material, urmându-l imediat pe primul, prezenta eforturile domnului Gheorghe Mustaţă pentru susţinerea echipei, la Vaslui, pentru realizarea condiţiilor care să o poarte spre victorie şi victorii.

O ţigăneală greţoasă dezbatere viguroasă în care liderul suporterilor stelişti a susţinut cauza dreptăţii, legii, normalităţii, suţinut, la rândul său, de managerul general Mihai Stoica, acesta punându-şi fustele-n cap intervenind promt şi eficient în susţinerea celor care, la rândul lor, îl/îi susţin pe stelişti spre realizarea sensului istoric al clubului.

Remarcăm şi aplaudăm replica inspirată a domnului Mustaţă către „cocalarul” Damian: „vezi că dacă te lasă din braţe Porumboiu, ajungi la oile lui Gigi Becali”. I-a spus-o bine, meritat, şi ne bucurăm că suporterii nu lasă steagul jos defel, constituindu-se, în continuare, într-un sprijin important. Axa Ghe. Mustaţă - M.M. Stoica aduce aminte, prin coeziune, limbaj comun, comportament şi gândire, de alte cupluri celebre din istoria noastră, precum SOV-Vlas, Nuţu-Sile, Stoian-Bianca, Hrebe-Miki, Gaţu-Babiuc, Păunescu-Cioflină, Iliescu-Cozma, Belodedici-Bumbescu sau Dumitru-Iordănescu.
Sunt două scene care impun, în mod obligatoriu, şi un moment de reflexie.

În timp ce Dan Petrescu o fi fost, dar nu mai e, şi acum îmbracă – pe multe milioane, subliniem – tricoul lui Dynamo, după cel al Rapidului, ne dăm seama de adevăratele asset-uri ale clubului nostru, cele „care e alături la bine şi la greu, sunt protejate politic, au zeci de dosare blocate, îşi iau tainul lunar de la Palat pentru a rămâne forţă paramilitară de protecţie a jegului, nu zice nimic de ne-a Gigi, ignoră conducerea şi cîntă pentru culori”.

Şi mă întreb, în aceste condiţii, câţi dintre noi am înţeles aceste lucruri, la primele explozii atomice semne de acum zece ani?! Când ni se deschideau ochii de către domnul Mustaţă, câţi am înţeles, şi câţi am strâmbat din nas... S-a sesizat careva? Hm? Am fi fost departe dacă am fi înţeles ce înseamnă ziua ieri. Azi vedem urmările: unul – aproape, celălat – nu.

Mesajul domnului Mustaţă de acum zece ani era clar, iar noi nu am fost în stare să-l înţelegem, cu toate consecinţele de rigoare suportate timp de-atâta timp. O nedreptate uriaşă făcută liderului nostru, lăsat singur, în imposibilitatea realizării expulzării meritate dintre rândurile steliştilor a gunoiului.



Este un apel către regândirea responsabilă a trecutului şi viitorului. Trebuie început cu paşi mici, dar hotărâţi.

Cu scuze domnului Mustaţă pentru viziune şi cu trup şi suflet alături de culorile de toate culorile apărate de dumnealui, de-acum înainte. Cu toată dragostea pentru emblemă şi istorie, alături de echipă la bine şi la rău, mai presus decât orice, ignorăm conducerea, batem pe spurcaţi, într-un glas: De ne-a Gigi n-am zis nimic, n-avem nicio treabă: _|_ Dan Petrescu! Steaua înainte de toate!!!

Cu toţii spre 24! Spre succesuri! Spre Amsterdam! Spre ziua de ieri!