04-11-11

O noua era

Motto:

„Unii-aşteaptă ca himera
Sa instaureze raiul,
Alţii doar să nu mai sara
De pe linie tramvaiul.
Orbilor sa dea vedere
Si saracilor avere,
Celor neiubiti, femeie,
Fumatorilor, tutun,
Hotilor, o noapte neagra,
Insetatilor, o bere,
Cersetorilor, biserici,
Regelui, un cal mai bun.” (Dan Verona)


Dupa starea deprima(n)ta a ultimilor cel putin trei ani, stadionul Ghencea a redevenit ceea ce ar trebui sa reprezinte – in conditii normale – pentru toata suflarea ros-albastra: Casa! Adica fundamentul vietii Stelei*.

Zeci de mii de fani au luat cu asalt tribunele, disperati, cu pofta celui care n-a mai mancat de-un car de ani, si cu setea celui ce n-a mai baut, parca de-o viata intreaga. Ce? Orice!

Cu o coloratura – etnica, sociala si intelectuala – interesanta, tribunele din Ghencea se revendica in mod evident ca fiind simbolul de netagaduit al naturii suporterului stelist de azi.

Intarziata sau ocultata destul timp – de rezultate, contexte, situatii, pretexte, trenduri, motive si motivatii –, natura adevarata a suporterului stelist, reprezentat de marea masa, isi preia din aceasta seara, rolul sau firesc.

Suporterul stelist revine, mai bine spus, la natura sa intima, deturnata pentru putin timp, la unii de atractivitatea emotionala a unui contra, iar la altii de rezultatele (si nu altceva) considerate nesatisfacatoare.

Acum, cand Voda a dat multimii** exact ceea ce-i cerea intimitatea ei psihica, totul se uita, se sterge cu buretele si se merge mai departe – pentru foarte putin timp, cum se va constata – pe un drum de iluzii, construit de cerintele si nevoile fanului stelist. Adevaratului fan stelist***!

Daca prin gandire stelistul isi construieste demnitatea, prin ILUZII**** stelistul isi construieste masca (funerara), care il ajuta sa supravietuiasca, si in absenta careia ar ramane incremenit, refuzand si incapabil a mai face un pas.

Si pentru ca el singur, prin natura lui, cere asta, stelistul nu are nevoie de 100 de lei, Nicule, ci a raspuns prezent, pentru simplul fapt ca ardea de nerabdare sa vina la meci, sa scuipe, sa injure, sa se descarce, apoi sa bage o bere si sa ajunga acasa, pt. a putea a doua zi sa iasa cu pieptul sus in fata vecinului, cumnatului, colegilor de munca/scoala, sau sefilor dinamovisti, in caz de succes.

Stelistul a venit la meci, nu din iubire pentru Steaua, bieti naivi, ci din iubire pentru el!

Il doare in fund de principii, de valori, de Becali sau de Ienei*****. Suporterul stelist are nevoie de Steaua, asa cum are nevoie de aer, mancare, somn.

Steaua este o nevoie de baza! O sa agite suporterul multe lozinci, care in confuzia existenta, o sa-l cautioneze, dar nu poate ascunde adevarul, care este unul singur.

Il intereseaza Steaua, ca o nevoie si ca un instinct primar. Putin ii pasa ce consecinte o sa aiba faptele lui. Putin ii pasa de altceva decat de egoul sau – care este acelasi lucru cu burdihanul –, si pe care si-l poate satisface – temporar – prin Steaua.

Sustinerea din seara aceasta demasca caracterul stelistului, care ardea de nerabdare sa-si mai razbune din neimplinirile civile, prin apartenenta la un domeniu divin, prin care sa-si aroge merite, inaccesibile altfel propriilor forte.

Ce s-a intamplat in seara asta demonstreza ca Steaua a intrat intr-o noua era, in care toate canoanele initiale au fost spulberate si inlocuite de iluzorii figuri istorice, de paie.

Nimic nu va mai fi la fel, pentru ca s-a trecut un prag fundamental. Prin marea behaiala din aceasta seara, Steaua, prin sustinatorii ei, a suferit o deformare morala majora.

Meciul contra Universitatii Craiova****** va ramane ca o piatra de hotar in istoria Stelei, care este retrogradata moral in mod ireversibil, si a stelismului actual, care este readus in canoanele lui firesti de catre 25 de mii de oameni*******, care-l exprim in cel mai absolut si pur mod posibil.

Gandalf the White

31 iulie 2010

* De-acum un an juma` s-au mai degradat cu mult lucrurile, casa si fundamental vietii – stadionul Ghencea – fiind pisat de administratia Steaua fara ca stelistii sa observe macar. Mai mult, au imbratisat extaziati noua “casa” a echipei pentru care fac diferenta intre patron si culori...

** Daca acum un an juma`, Voda chiar daduse ceva, si chiar destul de mult – pe Piturca si proiectul lui, care garanta normalitate, profesionalism, strategie, stelism, rezultate – acum nu a adus decat vreo 6 antrenori schimbati intre timp, ultimul principal fortat sa plece dupa 5 etape, zeci de umilinte pe parcurs si un sclav notoriu cu eticheta de Buzau ca vehicul al sperantelor. Inca o degradare nespus de uriasa.

*** Adevaratul fan stelist e urmatorul: 40 % din populatia tarii. Din astia 40%, - 53% sunt femei, 69% sunt fara scoala sau cu maxim 8 clase, 49 %s unt din mediul rural, 58% sunt din Moldova, 58% NU sunt pasionati de fotbal, 7 % se duc la stadion odata pe luna, 85% se informeaza de la televizor. Cei care au fost pe stadion sunt alte categorii, e corect, dar si aici 2 mari specii se intalnesc, cei care vin ca la teatru, spectacol, film (cu familia, cu prietenii, singuri...), si cei care sunt „tarani, colari, smardoi comunali, semi-interlopi”. Mai e o categorie in care intra destui, care semnalizeaza des dreapta, dar fac si mai des stanga, dar asta tine de alte institutii.

**** Daca acum un an juma`, iluziile erau legitime, de inteles si acceptat, la scara larga, Piturca fiind un garantat de maxim nivel, astazi – cu toate evenimentele petrecute de la acel moment – nu exista nici macar o singura raza de speranta de care sa se agate iluziile stelistilor. Ele sunt absolute schizofrenice.

***** S-a mai degradat si aici situatia nespus de mult. Stelistii nu-l mai au pe Zeul Jenei ca pretext si alibi, ci pe Narcis, Mache, Vali si – sa dea Domnu` – pe Dinu de la Vama.

****** Nu e Universitatea Craiova, la primul meci din campionat, ci o echipa din Israel, cu buget sub al Stelutei si un 5-0 in meciul-tur

******* Si aici s-a degradat nespus situatia, nu mai sunt 25.000, ci 45.000 de fani care se asigura ca Steluta o sa ramana mult timp acolo unde este. In uralele si inaltimile succesului...

Some things never change, they just get better. Or Worse.

4 noiembrie 2011