11-12-10

Moştenirea Ştefan Laufceac – Confirmarea(partea a II-a)

Prima parte a articolului o puteti citi aici.

La BALCANIADA DE TINERET, masculin, 4-7 august 1994, Ediţia 16, din Turcia, Romania a cucerit, cu lotul ŞTEFAN LAUFCEAC, FLORIN DRAGOMIR, IOAN SĂRĂŢEANU-3 goluri, CAROL BARTOŞ, NICOLAE TONIŢA-8, CRISTIAN ŢICAL-11, MARIUS IONESCU-15, BOGDAN NETEA-6, PETRU POP-9, VALERIU COSTEA-8, GABRIEL GICOVEANU-3, ALIN MORARU-1, VIRGIL PRELIPCEANU, VALENTIN MUNTEANU, trofeul. Dupa victorii pe linie, cu Grecia: 23-18 (14-9), cu Turcia: 22-13 (8-5), cu Bulgaria: 28-15 (10-5), PROFITAND de absenta Iugoslaviei, dominam o intrecere care nu insemna, insa, mai nimic, la nivel mondial. Laufceac a fost printre cei mai buni tricolori.

In sezonul 1993-1994, de Cupa EHF, Steaua reuseste o contra-performanta blamabila. Dupa şaisprezecimi (1/16), cu H.C. BERCHEM (Luxemburg), acasă: 29-19, în deplasare: 27-15, total: 56-34, optimi (1/8), cu S.K.P. BRATISLAVA (Slovacia), în deplasare: 22-25 şi acasă: 28-15, total: 52-47 şi calificare în sferturi, (1/4), cu S.K.A. KIEV (Ucraina), în deplasare: 23-23, acasă: 28-15, total: 51-38, rezultatele meritorii pentru Steaua, care o relansau în handbalul mare din Europa şi o aduc în poziţia de favorită la câştigarea Cupei E.H.F., creeaza premisele unei mari dezamagiri. În semifinala (1/2), cu A.S.K.O.LINZ (Austria), în deplasare: 23-38, acasă: 21-21, total: 44-59, Steaua părăseşte competiţia. Surpriză de proporţii. Echipele masculine de club din Austria nu prea contau în cupele europene şi, totuşi, Steaua a fost eliminată în semifinale de o echipă fără nume. Asta a fost o mare pata, in conditiile in care toate atuurile erau de partea noastra. Mentalitatea occidentala depasea, insa, traditia si istoria Stelei.

Calificata la CE din 1994, disputat in Portugalia, Romania s-a facut de ras. Simtind ca le fuge pamantul de sub picioare, inaintea turneului, federalii au comandat remanierea lotului, luand si o masura nemaintalnita pana atunci: demiterea antrenorului. Bibi Birtalan devenea noul antrenor principal. Raman in lot TOACSEN, APOSTU, RADU, DEDU, ALEXANDRU, BOTA, BESTEA, DRAGOMIR, VOICA si se renunta la ŞTEFAN, POPOVICI, PETRE, POP, LAUFCEAC, intrand in circuit IANOŞ, GHIMEŞ, MOCANU, BONTAŞ, NEAGU, RĂDUŢĂ, ZAHARIA, LICU. Clasamentul final inhiba orice comentariu: 1.Suedia; 2.Rusia; 3.Croaţia; 4.Danemarca; 5.Spania; 6.Franţa; 7.Ungaria; 8.Belarus; 9.Germania; 10.Slovenia; 11.ROMÂNIA; 12.Portugalia, cu 6 jocuri: 2 victorii, 4 pierdute, 151-156.

In sezonul 1994-1995, Steaua dezamageste crunt, neragasindu-se dupa dezastrul cu austriecii. Termina pe un dezonorant loc 5, in urma campioanei Dinamo, Minaur, Craiova si Bacau.

Preşedintele F.R.H., CORNEL OŢELEA, ales în 1991 şi în acelaşi timp, preşedinte al Clubului STEAUA, demisionează la sfârşitul lunii mai 1995. La 16 iunie 1995, VALENTIN SAMUNGI este numit Preşedinte Executiv, până la data alegerilor, februarie 1996, când va fi ales CRISTIAN GAŢU. Secretar general FRH, până atunci ROMEO SOTIRIU, la 1 mai 1996, este numit MIHAI STARK. Antrenor federal la băieţi DORU SIMION (o scurtă perioadă, secretar general); la fete REMUS DRĂGĂNESCU; la competiţii: VARAC PELENGHIAN, acelaşi care stabileşte un record de longevitate (30 de ani). Preşedintele Colegiului Central de Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, acum pentru doi ani, 1994-1996, după ce în anii ´60-´70, timp de 15 ani consecutiv, a îndeplinit această funcţie. LA FAMIGLIA!

Nationala mare, pregateste mondialul din Islanda, iar Buligan si Apostu sunt preferati lui Laufceac (20 de ani), care este trimis sa apere constant la Romania B (logic, pe undeva). Este titularul Natioanalei de Tineret la CM din Argentina (23 august-3 septembrie 1995), in lotul BÂRZĂ SORIN, LAUFCEAC ŞTEFAN, FLOREA OVIDIU, IONESCU MARIUS, IULIU VARADI, SĂRĂŢEANU IOAN, PÂRÂIANU EREMIA, COSTEA VALERIU, TONIŢA TUDOR, POP PETRE, MITEA BOGDAN, TERTELICI BOGDAN, RAPA DANIEL, TICAL CRISTIAN, DRAGOMIR FLORIN. Participarea este CEA MAI RUSINOASA DIN ISTORIE de pana atunci. A fost cel mai mai scurt Mondial din istoria participării echipelor României la o competiţie majoră oficială. După un debut cu victorie la o echipă pe atunci necunoscută în handbal (Brazilia, 21-12 (9-5), urmează în serie 4 înfrângeri (GRECIA 21-23 (10-11), PORTUGALIA 17-30 (7-17), SLOVACIA 18-21 (10-12), culminând ce cea la Qatar (27-29 (13-10), total neprevăzută care ne-a aruncat pe ultimele locuri (17-20, alături de Brazilia şi Argentina) şi ne-a trimis acasă de urgenta.

Intr-un Clasament general 1.Franţa; 2.Croaţia; 3.Suedia; 4.Germania; 5.Rusia; 6.Egipt; 7.Elveţia; 8.Cehia; 9.Belarus; 10.ROMÂNIA; 11.Spania; 12.Coreea de Sud; 13.Cuba; 14. Islanda; 15.Tunisia; 16.Algeria; 17.Ungaria; 18.Slovenia; 19.Danemarca; 20.Kuweit; 21.S.U.A.; 22.Maroc; 23.Japonia; 24.Brazilia, ROMÂNIA strangea 10 puncte, din 18 posibile, la CM de seniori din Islanda, ultimul la care aveam sa participam pana in 2008. Apostol (29 de ani), Buligan (32) si Toacsen (26) erau portarii nationalei.

In sezonul 1995-1996, STEAUA castiga campionatul, urmata de Fibrex si Minaur. LIVIU IANOŞ, ŞTEFAN LAUFCEAC, CLAUDIU STAN, MIRCEA MURARU, DORIN PARCAREA, AUREL STÂNGĂ, LAZĂR CONSTANTIN COJOCAR, ALEXANDRU DEDU, IOAN GABREAN, SEBASTIAN BOTA, ADRIAN NĂSTASE, OVIDIU FLOREA, GABRIEL GICOVEANU, VLAD NICA, ADRIAN COSMA, FLORIN LUCA era lotul condus de cuplul Goran/Munteanu.

Iata componentii Biroului Federal rezultat in urma unor concursuri, decese, schimbari, modificari ale schimbarilor etc: CRISTIAN GAŢU – preşedinte, VASILE STÂNGĂ- vicepreşedinte, VALENTIN SAMUNGI - vicepreşedinte, MIHAI ŞTARC - secretar general, MARIN MARIN - secretar (examen), GRIGORE NIŢĂ - antrenor federal (examen), OTTO HELL / REMUS DRĂGĂNESCU- antrenori federali., CONSTANTIN POPESCU PILICĂ - preşedinte Colegiu Antrenori, VARAC PELENGHIAN- preşedinte Comisia Competiţii, GHERHARD LAMBRU - preşedinte Colegiul Arbitri. Flori de primavara...

La CE din Spania 1996, Laufceac nu este convocat, din evolutia modesta si fara perspective reiesind urmatorul clasament: 1.Rusia; 2.Spania; 3.Iugoslavia; 4.Suedia; 5.Croaţia; 6.Cehia; 7.Franţa; 8.Germania; 9.ROMÂNIA; 10.Ungaria; 11Slovacia; 12.Danemarca. Ianos si Apostu sunt preferati, renuntandu-se la Buligan si Toacsen.

In sezonul 1996-1997, Steaua castiga din nou campionatul, urmata de Dinamo si Minaur. ŞTEFAN LAUFCEAC, CLAUDIU STAN, SEBASTIAN BOTA, LAZĂR COJOCARU, IOAN GABREAN, CONSTANTIN STAN, OVIDIU FLOREA, GABRIEL GHICOVEANU, ADRIAN NĂSTASE, DORIN PURCĂREA, MIRCEA MURARU, VLAD NICA, FLORIN IACOB, VALERIU COSTEA, IOAN TASE, FLORIN LUCA, IOAN STREJA, condusi de cuplul Goran/Munteanu aveau sa fie si de aceasta data artizanii succesului. Plecarea lui Ianos il gaseste, la 23 de ani, pe Laufceac, in postura pe care o va onora pana in ziua de azi: Ingerul Pazitor al Stelei.

Inca o remaniere provocata de ratarea calificarii la CM din mai 1997 – Japonia, il gaseste iar pe Laufceac in afara vederilor imediate ale selectionerului. Se renunta la Toacsen, Voica, Prisacaru, Buligan, Mocanu, Ghimes, Coman, Zaharia, Berbece (care jucasera la CM din Islanda `95), fiind pastrati din vechea garda doar Robert Licu si Alexandru Dedu.
In lot erau Apostu, Ianos, Ganau, Pop, Popovici, Mihaila, Bota, Paraianu, Stefan, Voica, Stot, Moldovan, sub conducerea lui Otto Hell si Nicolae Munteanu.

Steaua avea sa fie eliminata in acel an inca din primul tur (1/16) al Cupelor Europene, dupa ce trece de turul preliminar al Cupei Campionilor, fiind la un pas de grupe, sub comanda cuplului Gheorghe Goran/ Nicolae Munteanu. Precizam ca Steaua a disputat – din motive economice – ambele tururi in deplasare. Sezonul `97-`98 gaseste Steaua pe locul 3, la final, in spatele campioanei Minaur (antr. Ion Gherhard) si Fibrex Savinesti (antr. Otto Hell). Laufceac apara in continuare pentru Romania B.

Clubul Sportiv Şcolar Nr. 3, Steaua Bucureşti, devenea campion naţional la Juniori I 1998, cu urmatorii jucători: BOGDAN CROITORU, BUCUR BĂDĂNOIU, IONUŢ NEMEŞI, CRISTIAN GHEORGHE, ADRIAN VLĂDESCU, FLORIN BĂBULEA, MIHAI CIOREANU, ADRIAN HULPAN, BOGAN CENUŞĂ, MIHAI GHENEA, MIRCEA LUPU.
Era al doilea succes pentru CSŞ 3 Steaua şi tânărul antrenor Zambri după cel din 1993, titlul la juniori III. Prima clasare pe podium la Juniori I a clubului Steaua, datează din 1977, locul III în turneul final de la Vaslui, cu antrenorii GHEORGHE GORAN şi ION PARASCHIV.

Calificarile pentru campionatul European din Italia, 1998, il gasesc, in sfarsit pe foarte tanarul (totusi, 24 de ani) Laufceac, intre titulari: ŞTEFAN LAUFCEAC, SORIN TOACSEN, DRAGOŞ DOBRESCU, IONEL RADU, MIRCEA MURARU, IOAN TASE, RUDI PRISĂCARU, FLORIN BACIU, PETRU POP, OVIDIU MIHĂILĂ, CIPRIAN BEŞTA, EUGEN BOTA, ROBERT LICU, TITEL RĂDUŢĂ, ALEXANDRU DEDU, IONEL ENE era lotul remaniat (in rau), care rateaza calificarea.

In sezonul 1998-1999, Steaua termina pe locul doi, in urma campioanei (merituoase) Minaur, si in fata lui Fibrex.

In CN de seniori (editia 42) 1999-2000, Steaua Bucuresti participa in Cupa Cupelor, sub comanda lui Stefan Birtalan. Este exceptata de turul preliminar si intra direct in turul 2 (1/16) de care trece relativ usor, fiind eliminata in optimi de o puternica echipa spaniola. Birtalan aduce Steaua pe primul loc, in cuplu cu Nicolae Munteanu, devansand Minaur si CUG Cluj. Golgheterul campionatului, cu 185 de goluri devine viitoare extrema a Stelei, Andrei Cian, de la Dinamo Brasov. Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti reuşeşte în acest sezon 1999-2000 al patrulea event Cupă-Campionat, după cele din 1981, 1985, 1990. In finala Cupei, STEAUA Bucureşti – FIBREX Săvineşti: 22-14 (8-7), dupa ce, in semifinale, fusese STEAUA Bucureşti – HC MINAUR Baia Mare: 29-25 (17-11) şi 18-19 (9-11).

In sezonul 2000-2001, la finalul CN de seniori (editia 43), Steaua cucereste inca un titlu de campioana (al doilea consecutiv), sub comanda aceluiasi Bibi Birtalan, devansand Savinesti (antr. Liviu Paraschiv) si Dinamo UTI (antr. Mihai Stark), intr-un sezon in care HCM Constanta termina pe locul 4, avand in Marius Stavrositu motorul echipei.

Lotul Stelei, campioana nationala la seniori, 2001, era format din Laufceac, Stan, Muraru, Strjea, Gheorghe, Mihaila, Luca, Popovici, Sandu Iacob, Baiceanu, Vladescu, Florea, Adrian Cosma, Bilal, Cenuse, Gabrean, Mazilu. Steaua a cucerit, ca si anul precedent, Cupa Romaniei.

In sezonul urmator, 2001-2002, HCM termina pe locul 3, in CN 44, castigat de Fibrex Savinesti (antr. Omer), cu podium completat de Dinamo UTI (antr. Ioan Checiches), in timp ce Steaua, aflata in dezintegrare, termina pe 5, dupa Minaur, anuntand eclipsa ce avea sa se instaleze.

Laufceac, in acesti ani, este o prezenta constanta in poarta Nationalei Mari, care rateaza tot, pe linie, disputandu-si timpii de joc cu Rudi Stanescu. Romania ratase sezonul trecut calificarea la turneul final al C.M. din Franţa (februarie 2001) şi încerca acum în 2000-2001, să forţeze pe cea de la CE din Suedia (martie 2002). Degeaba, dar Laufceac se remarca din ce in ce mai puternic, consumandu-si momentele maxime ale carierei, la nivelul primei reprezentative.

In 2003, Laufceac – recomandat de evolutiile din poarta Nationalei – se transfera in Spania, la echipa de liga a doua Algeciras, care s-a desfiintat ulterior, in 2008, dupa un sezon ajungand la Malaga, de unde revine la Steaua.

In sezonul 2004-2005, HCM pierde primul loc in fata echipei Ministerului de Interne al Guvernului condus de primul vanator-colectionar-caine de rasa (neagra-n.n.) al tarii, onor domnia sa, Bombonel. Steaua termina pe locul 4, in spatele HCM-ului (2) si Minaur (3). Viitorul stelist, Ionut Georgescu, castiga trofeul „Aurel Bulgariu”, acordat celui mai bun marcator, cu nu mai putin de 266 de goluri, in tricoul celor de la Uztel Ploiesti.

Sezonul 2005-2006, este castigat la pas de HCM, Steaua, condusa de Vasile Stanga terminand pe locul 3, dupa Dinamo, care a terminat la 5 puncte in spatele campioanei.

Experienta spaniola se dovedeste nefasta sportiv pentru Laufceac, acesta revenind dupa trei ani la Steaua. Perioada 2000-2003 a fost cea mai fasta pentru stelist la echipa nationala, perioada de dupa revenire gasindu-l pe Stanescu, secondat de tanarul Popescu, cu un avns moral (si nu numai). Va continua, totusi, sa fie convocat cu regularitate.

Revenirea se produce dupa o performanta notabila a Stelei. Steaua Bucuresti are un parcurs de exceptie in Cupa Challenge (competitie destul de modesta, totusi), unde reuseste cucerirea trofeului, in 2006. Finala, cu Sporting Club Horta, în deplasare: 21-26 (10-11), acasă: 34-27 (15-12), total: 55-53, aduce Stelei a treia Cupa Europeana, dupa Cupa Campionilor (1968 si 1977), dar, repetam, sa nu fim ipocriti si sa recunoastem ca era o competitie de plan cel mult secundar. Asta nu stirbeste cu nimic din meritele jucatorilor CIOBANU IONUŢ, BIRTALAN ŞTEFAN Jr.(1), NOVANC MARIUS (3), MIHĂILĂ OVIDIU (1), MAZILU VIOREL (2), STAMATE IULIAN (1), PREDA CRISTIAN, PANCU MIHUŢ (2), SANIA ALIN (5), CIAN ANDREI (4), RĂPCIUGĂ MARIAN, PETRE ALEXANDRU, VASILE ADRIAN, VOINA BOGDAN (2), LAUFCEAC ŞTEFAN, GHEORGHE CRISTIAN.

In acest sezon 2006-2007 Steaua rateaza titlul, cucerit iar de HCM, dar castiga Cupa Romaniei, sub bagheta lui Radu Voina. In finala, STEAUA Bucureşti – HCM Constanţa: 32-26 (15-16), s-a jucat la Bucureşti, în Sala Polivalentă „IOAN KUNST GHERMĂNESCU”. IONUŢ CIOBANU, CLAUDIU DEDIU, MARIUS IOAN NOVANC, MARIUS TUDOR, VIOREL MAZILU (2), BOZO RUDIC (3), MARIUS STAVROSITU (4), ALIN SANIA (4), BOGDAN VOINA (4), ŞTEFAN LAUFCEAC, ANTONIU ILIEŞ, IONUŢ GEORGESCU (7), OVIC PREDAG VAJADIN (3), IONUŢ BURICEA (3), ŞTEFAN BIRTALAN junior, VASILE ADRIAN, PETREA ALEXANDRU, VĂRZARU CLAUDIU este lotul Stelei, in care revine cu o evolutie foarte buna Fane Laufceac.

Sezonul 2007-2008 este unul ideal, Steaua aducand aminte de vremurile de glorie. La finalul sezonului marcat de meciuri memorabile, Steaua MFA se incununeaza Campioana a Romaniei. ŞANIA ALIN-FLORIN, LAUFCEAC ŞTEFAN, MAZILU VIOREL, ILIEŞ DAN, NOVAN MARIUS, CIAN ANDREI, RUDIC BOZO, BURICEA GEORGE, VOINA BOGDAN, VUJADINOVICI PREDRAG, CIOTANU MARIUS, MIHĂILĂ OVIDIU, PETREA RADU, ARBONE ADRIAN, IVEZIC ORBAND, STAN CLAUDIU si MARIUS STAVROSITU sunt jucatorii care au readus Steaua acolo unde ii era locul, condusi de Radu Voina (primele 10 etape) si Dumitru Berbece (pana la final). Era al 28-lea titlu de campioana pentru Steaua. In Cupa Cupelor, C.S.A. STEAUA MFA Bucureşti, antrenori RADU VOINA, NICOLAE MUNTEANU din retur, DUMITRU BERBECE, intră în turul 2, promovează în turul 3 dar este eliminată de optimi de Veszprem, Ungaria, care va câştiga Cupa Cupelor 2007. Turul 2, cu WISLA PLOCK, în deplasare: 28-29 (14-14), acasă: 31-27 (18-12), total: 59-56. Turul 3, cu SANDEFJORD TIF în deplasare: 28-27 (15-17), acasă: 30-25 (15-15), total: 58-52. În optimi, cu VESZPREM KC, în deplasare: 23-31 (12-17), acasă: 26-34 (12-17), total: 49-65 şi părăseşte competiţia. Steaua castiga si Cupa Romaniei, contra HCM-ului, cu 33-32 după prelungiri, la finalul celor 60 de minute, 30-30 (12-12).

Stefan Laufceac a fost, in aceasta perioada de revenire catre stralucire, unul dintre oamenii de baza, atat sportiv, cat si ca sustinere psihologica, pentru colegii sai, reprezentand un liant de atitudine cu trecutul glorios de care-i era mai aproape din punct de vedere biologic si al experientelor traite alaturi de legende tangibile.

Sezonul 2008-2009 reprezinta pentru Steaua unul de tranzitie. Problemele financiare incep sa se simta, la fel ca schimbarea prea rapida a antrenorilor. Steaua termina pe locul 4, dupa HCM, Resita si Dinamo, reusind, in schimb, castigarea Cupei Romaniei (pt. a treia oara consecutiv), condusa de Bozovici, finala fiind STEAUA Bucureşti-HCM Constanţa: 29-27 (15-15). Asta demonstra valoarea punctuala a jucatorilor si echipei, si arata ca motivele esecului in campionat fiind incertitudinea si labilitatea provocata de la nivelul conducerii.

Mondialul din Croatia (primul la care suntem calificati dupa cel din `95) ramane o pata pe cariera lui Laufceac. Contributia sa la calificare a fost ignorata, langa Stanescu si Popescu, fiind preferat Barza, motivatia oficiala fiind revenirea mai anevoioasa dupa o accidentare care l-a imobilizat, e adevarat, timp de 4 luni.

Sezonul 2009-2010 este salvat (daca se poate spune) de dubla din sferturile Cupei Cupelor, contra sarbilor de la Kolubara, care a reprezentat un frumos cantec de lebada pentru handbalistii stelisti ai acestei generatii onorabile pentru Clubul Sportiv. Dupa 31-26, pe teren propriu (asta a insemnat acum, dupa calduroasele gazduiri ale Buzaului, Chiajna), Steaua a pastratat avantajul, infrangerea cu 24-21, fiind statistica. Puternica echipa spaniola BM Granollers, intalnita in semifinale a fost strivita de sustinerea exemplara a 4000 de stelisti, in Sala Polivalenta, Steaua invingand cu 32-28 in prima mansa, rezultat ce s-a dovedit, din pacate, insuficient.

Laufceac a reprezentat in ultimii trei ani un sprijin real, onest, pentru Ivezici sau Cenusa, aducandu-si o contributie importanta prin prezenta in cadrul lotului, justificata, insa, si de meciuri memorabile, in care intrarile sale, aratau experienta uriasa si valoarea pe care a dobandit-o.

Sezonul 2010-2011 o gaseste pe Steaua in saracie (dar nu in mizerie, ca pe altii) si pe Laufceac demn slujitor al sau, castigandu-si prin devotamentul fata de culori, un loc in inimile noastre, innobiland astfel caracterul Clubului Sportiv, intr-o noua valenta a onoarei in fata unor greutati punctuale, din care se iese, indiferent de ce s-ar intampla, cu capul sus si cu valorile fundamentale ale Clubului in fata, ca reper.

Prin Laufceac ne privesc 2 decenii de istorie stelista, cu bunele si cu relele ei. Mai mult decat legende aflate in neatingere, canonizate de propriile merite si de perceptii subiective, Laufceac da ocazia unei priviri nefardate si oneste despre ceea ce inseamna Steaua in afara sloganurilor si pretentiilor absolut nejustificate, urlate de cei care, probabil, din tot peisajul intern, le cuprind cel mai putin: Semper Svperiorii stelisti!

Realitatile Clubului Sportiv, aflat in tutela Armatei, sunt prezentate cu lumini si umbre. Pe de o parte, respectul, onoarea, demnitatea si GARANTIA ca niciodata nu se va ajunge la deviantele de la fotbal. Handbalul stelist, dupa 1990, a (d)evoluat in registru logic, cu o ciclicitate a performantelor care propune un regres de consistenta (nu mai vorbesc de stralucire), estimat din punct de vedere al frecventei si substantialitatii performantei, dar, in acelasi timp, securizeaza SPERANTA in vremuri mai bune prin RECUNOASTEREA si PASTRAREA VALORILOR care au construit ceea ce sustin „stelistii”: STEAUA!

Nefiind in postura de a fi umflat de aprecieri desantate, Laufceac se constituie intr-un foarte valoros element patrimonial al Clubului Steaua, reprezentand una din marile sperante ale Sectiei de Handbal pentru viitor, fiinta sa morala incununad faptele fizice, asupra carora nu poate exista interpretare: 16 ani sacrificati pe altarul Stelei, cu 5 titluri de campion national, Cupe ale Romaniei, peste o suta de meciuri europene, cuprinzand aproape 40 de ani de handbal. Cei cu care a jucat el, in inceputul anii `90, la inceputul carierei sale, au jucat si la sfarsitul anilor `70 – unii, iar el joaca acum, dupa anii 2010. Fabulos!

Mai mult, faptul ca Laufceac nu este un jucator-vedeta, sau de o valoare uriasa, sau cu rezultate fabuloase, care sa-l trimita intr-o zona oarecum artificiala, din spatele unor geamuri ridicate de interpretarile stelistilor asupra statutului gloriilor, il fac, in ce ma priveste, si mai important pentru viitor, ca unul dintre repere. Laufceac nu a fost cel mai bun (nemaivorbind de „cel mai mare”) si nici nu a adus performante uriase Stelei, chiar fiindu-i alaturi, in perioada retrogradarii, din `90 si pana acum, ceea ce ar putea aduce si alte interpretari. Tocmai pentru ca nu este la nivelul unora carora nu le putem duplica faptele si statura si sa le-o impunem celor de azi ca exemplu, cariera lui Laufceac (si a altora ca el) isi gaseste – mai mult decat cea a lui Gruia, Gatu, Otelea, Stanga – o utilitate practica (nu poetica) extraordinara in exprimarea devotamentului, pasiunii, fidelitatii, demnitatii si valorii sportive si cultivarea lor ca reper a carui respectare sa duca inainte Steaua, ONORABIL, prin metode neviciate de insinuarea opusului lor in determinarea rezultatelor, asa cum se intampla azi.

Debutat in 1991 la echipa nationala de juniori, Laufceac a aparat culorile Romaniei in 213 meciuri, in total. In 42 de meciuri la tineret si in 12 de meciuri la juniori, pentru Nationala de Seniori aparand in 151 de meciuri si inscriind chiar si 3 goluri.

De 16 ani aparand Steaua, Laufceac isi castiga pentru istoria ce-l va cuprinde mai bine decat o fac cei care se declara „stelisti” – impostori abjecti, care sustin fantome, si care guita pentru distrugerea idealurile Clubului pe care zic ei ca-l sustin, in ciuda unora precum Laufceac – un loc bine meritat: Glorie a Clubului Steaua!

Fara un motiv anume, astazi, gasim de cuviinta de a-l onora cu un gest absolut minim pe unul datorita caruia inca avem Speranta ca nu-i totul pierdut si ca Steaua nu poate sa dispara sub corul de behaieli al unor nenorociti ce se declara „suporteri”.

Clubul Steaua va trai prin Fii sai, pe care i-a format la umbra marilor succese, pe care i-a EDUCAT si pe care i-a CRESCUT sa apere si sa transmita mai departe, prin respectarea valorilor si principiilor impuse de trecutul istoric, chiar ceea ce reprezinta ele: STEAUA!

Pentru asta, precum si pentru toata cariera dedicata Stelei, a carei lecturare poate aduce niste invataminte pretioase unora, atat relativ la Steaua, cat si la handbalul romanesc, cat si la ceea ce se intampla cand nu recunosti cine si unde esti, Stefan Laufceac se impune – el singur – la statutul pe care-l genereaza evidentele.

MULŢUMIM, ŞTEFAN LAUFCEAC!
STELIŞTII ADEVĂRAŢI – RECUNOSCĂTORI!

Gandalf