01-11-10

Gabriel Raksi

Gabriel RAKSI s-a nascut pe 1 noiembrie 1938, la Oradea, si a prins, ca jucator, ultimele 3 sezoane competitionale in care echipa Armatei Romane a purtat denumirea CCA, precum si primii 6 ani de existenta sub noua denumire, Steaua.

Jucator ofensiv, foarte iute si tehnic, de tip extrema, mai mult pasator si creatordecat marcator, Gabriel (de fapt, il cheama Gavril) Raksi(y) a inceput fotbalul in anul 1951, la Metalul Oradea, club la care a ramas pana in 1956. Intre 1956 si 1957 a jucat la Metalul Campia Turzii.

Intre 1957 si 1958, Raksi a jucat la Industria Sarmei Campia Turzii (continuatoarea Metalului) care a terminat pe locul 3 in Divizia B, iar in sezonul 1958-1959 la aceiasi echipa, cu care a terminat pe locul 11, aparand in statistici cu 9 meciuri si un gol marcat.

La 19 de ani, inainte de inceputul returului sezonului 1958-1959, este incorporat, din timpul turului de campionat, executand stagiul militar la CCA Bucuresti. Echipa Armatei – care activase sub denumirile A.S.A. Bucuresti (Asociatia Sportiva a Armatei) intre 1947-1948, C.S.C.A. Bucuresti (Clubul Sportiv Central al Armatei) intre 1948 si 1949 si C.C.A. Bucuresti (Casa Centrala a Armatei), intre 1950 si pana atunci – avea la activ 4 titluri de campioana (1951, 1952, 1953, 1956) si 5 Cupe ale Romaniei (1949, 1950, 1951, 1952, 1955), fiind echipa care fascina majoritatea iubitorilor fotbalului, prin stilul de joc extrem de spectaculos, care crease renumele CCA.

Voinescu, Toma – Zavoda II, Apolzan, Tr Ivănescu, Dragomirescu, Staicu, Cepolski – Ienei, Bone, Onisie, Mihăilescu – Cacoveanu, Ghe. Constantin, Alecsandrescu, Fr. Zavoda I, Tătaru I, era lotul care daduse marea echipa a CCA-ului, sub comanda antrenorilor Gheorghe Popescu, Stefan Dobay, Ilie Savu sau Ronnay, echipa care fascina Romania, celebrul turneu din Anglia, din 1956, precum si meciul contra Borussiei Dortmund, din Cupa Campionilor, din 1957, asezand CCA si pe harta internationala a fotbalului.

In sezonul 1958-1959, colonelul Gheorghe Popescu era antrenorul echipei. Din sezonul 1957-1958 se trecuse la sistemul competitional toamna-primavara, iar tanarul Raksi a fost remarcat si debutat de catre Popescu imediat cum s-a prezentat pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu. Steaua se afla pe locul 2, la 1 punct in spatele lui Dinamo (16 fata de 17), cu o linie de clasament cu 7 victorii, 2 egaluri si 2 infrangeri, golaveraj 22-13, intr-un campionat cu 12 echipe (Rapid, Petrolul, UTA, Jiul, Progresul, Bacau, Stiinta Timisoara, Steagul Rosu, Stiinta Cluj si Farul Constanta).

Pe 16 noiembrie 1958, in etapa a noua, Raksi debuta la Steaua, in meciul contra Progresului Bucuresti, disputat pe Republicii si arbitrat de Ioan Chiritescu. Voinescu – Zavoda II, Apolzan, Ivanescu – Emerich Ienei, Bone – Cacoveanu, Raksi, Alexandrescu, Zavoda I, Tataru, era echipa care se impunea cu 2-1. De atunci inainte, timp de 9 sezoane, Gabi Raksi avea sa apere cu onoare culorile Clubului Sportiv al Armatei.

CCA termina acel sezon pe locul 3, in spatele campioanei Petrolul Ploiesti (31 de puncte) si al lui Dinamo (30), cu 29 de puncte, 12 victorii, 5 egaluri si 5 infrangeri, 35 de goluri marcate si 26 primite.

Cu 5 etape inainte de final, CCA era la egalitate de puncte cu Petrolul. In etapa cu numarul 18, CCA invingea acasa, cu 1-0, Steagul Rosu, iar Petrolul pierdea cu 2-1 la Constanta, in fata Farului. In etapa 19, Petrolul facea un 0-0 la Rapid, dar CCA pierdea cu 1-0 la Dinamo Bacau. In etapa 20, CCA invingea la Progresul cu 3-1, iar Petrolul spulbera cu 7-1 pe Stiinta Timisoara. Ruptura s-a produs pe 7 iunie, in etapa 21. CCA a pierdut acasa, cu 1-0, in fata Jiului, iar Petrolul a invins cu 2-0 pe UTA, iar Dinamo cu 5-3 pe Timisoara, pe Bega.
In etapa urmatoare, CCA facea doar un 1-1 la Arad, in timp ce Dinamo invingea cu 2-1 campioana Petrolul, suficient pentru a depasi Steaua in clasament. Petrolistii erau deja campioni si nu s-au obosit prea mult, punand bazele unei tovarasii – care dureaza pana azi – cu cei de la Dinamo. Desi castigarea campionatului de catre prahoveni este absolut meritorie si de necontestat – printre alte rezultate, au zdrobit, la Ploiesti, CCA cu 6-1 – gestul din ultima etapa, de a ajuta Clubul Dinamo, este reprobabil.

Raksi juca 5 meciuri si inscria un gol

In sezonul 1959-1960, Raksi se impunea ca titular la CCA, jucand 21 de meciuri si inscriind 5 goluri. CCA castiga titlul de campioana cu numarul 5, cu un avans-record – 7 puncte – fata de ce-a de-a doua clasata, Steagul Rosu Orasul Stalin. Steaua termina cu 15 victorii, 4 egaluri si 3 infrangeri, golaveraj 52-25, urmata de brasoveni, Petrolul si Farul. Dinamo termina pe 8 din 12, cu pasiv (-1) la adevar (6 victorii, 9 egaluri, 7 infrangeri). Anul extraordinar a fost intregit de victoria obtinuta, intr-un meci amical, impotriva celebrei Internazionale Milano, cu scorul de 2-0.

Sezonul 1960-1961 insemna confirmarea pentru Raksi, care juca 26 de meciuri si inscria 3 goluri, CCA castigand campionatul, cu un avans urias de 5 puncte, sub comanda lui Stefan Onisie. Cu 17 victorii, 3 egaluri si 6 infrangeri, cu un numar record de goluri inscrise – 61 – si 36 primite, Steaua devansa Dinamo, Rapid si Stiinta Cluj, in campionatul care se marise la 14 echipe.
Castigarea campionatului, cu 5 puncte in fata lui Dinamo, a venit si in urma meciului din etapa 24, in care CCA se deplasa la Dinamo, intr-un meci in care, daca Dinamo invingea, trecea peste Steaua, pe primul loc, la egalitate de puncte, dar cu golaveraj superior. Etapa se disputa pe 4 iunie, dar acest meci s-a disputat pe 29 iunie 1961. Sub fluierul lui Andrei Radulescu, Steaua invingea in Groapa cu 3-2, dupa ce la pauza conducea cu 3-1. Dinamo deschisese scorul in minutul 21, dar militarii au revenit, prin golurile lui Constantin, RAKSI si Nicolae Tataru, transand prin meci direct si controversa castigatoarei morale.

Sezoanele care urmeaza puncteaza declinul Stelei – denumire capatata in iarna lui 1961 – din statutul de dominatoare a fotbalului romanesc, dar o mentin cu un rol de frunte, si il consacra pe Raksi ca unul din jucatorii importanti ai epocii.

Pe 1 mai 1960, Raksi debuteaza la echipa nationala mare a Romaniei. In meciul disputat la Sofia, pe Vasili Levski, sub privirile a 55.000 de oameni si sub fluierul grecului Tzouvaras, si contand pentru calificarile la Jocurile Olimpice, Romania ceda cu 2-1 in fata Bulgariei (Iordanov (2'), Kovacev (17') , respectiv Tataru (66'). Raksi debuta la nationala la varsta de 22 de ani, sub comanda antrenorului Augustin Botescu, aflat la al noulaea meci la carma reprezentativei.
Raksi va avea 11 meciuri si 8 goluri la echipa nationala sub 23 de ani si 3 meciuri si un gol pentru Romania B (unde avea sa joace cu Vasile Urziceanu, Dumitru Eremia – Nicolae Lupescu, Ion Motroc, Lică Nunweiller, Constantin Åžtefan, Constantin Iancu, Constantin Matei – Constantin Dinu, Dumitru Popescu, Radu Nunweiller, Dumitru Nicolae, Mircea Georgescu – Constantin Năsturescu, Constantin Frăţilă, Teofil Codreanu, Mircea Sasu, Constantin Jamaischi)

In formula Voinescu – Corneliu Popa, Alexandru Karikas, Valeriu Soare – Jenei, Vasile Alexandrescu – Emanoil Hasoti, Gheorghe Constantin, Mircea Dridea, Gavril Raksi, Nicolae Tataru (cap.), Romania avea sa cedeze in fata bulgarilor. De remarcat ca cei mai experimentati componenti ai lotului erau Tataru si Voinescu, cu 18 prezente, urmati de Constantin, cu 15, restul avand sub 8.

A doua selectie avea sa vina pentru Raksi, dupa 3 saptamani, pe 22 mai 1960, cand Romania intalnea la Bucuresti, pe 23 august, intr-o duminica, cu o audienta de 80.000 de spectatori, reprezentativa Cehoslovaciei, intr-un meci contand pentru calificarea la Campionatul European. Romania incepea cu Mandru – Popa, Alexandru Apolzan(22 de selectii si capitanul echipei), Soare – Jenei, Ion Nunweiler – Emanoil Hasoti (antrenorul care l-a debutat pe Hagi in prima divizie), Gavril RAKSI, Viorel Mateianu, Haralambie Eftimie, Nicolae Tataru.
Cehoslovacii, cu Stacho, Bomba, Bubernik, Pavlovici, Vojta, Bubik, Dolinski sau Kvasnak au invins lejer, cu scorul de 2-0, prin golurile marelui Masopust (8`) si Bubnik (45`).

Returul – fara Raksi – avea sa fie castigat cu 3-0 de cehoslovaci. In acel an, Romania a disputat doar aceste 3 meciuri, astfel explicandu-se cifrele de selectii ale unor jucatori uriasi. De curiozitate, vedem ca in 1961, Romania a jucat 2 amicale duble, cu Turcia si Maroc, un amical cu RD Germania si un singur meci oficial (infrangere cu 6-0 in Spania). Alaturi de Tataru si Constantin, s-au succedat multe nume in atacul nationalei (niciodata acelasi de la meci la meci, timp de multi ani), niciunul dintre acestea nemaifiind al lui Gabriel RAKSI: Mircea Dridea, Gheorghe Ene, Ion Parcalab, Vasile Szeredai, Marin Voinea, Titus Ozon, Vasile Gergely, Dumitru Popescu, Cicerone Manolache, Creiniceanu, Nasturescu, Ion Ionescu, Nicolae Selymes, sub comanda cuplurilor Gheorghe Popescu, Emerich Vogl, Nicolae Rosculet/ Constantin Teasca/Silviu Ploiesteanu.

In sezonul 1961-1962, in Cupa Campionilor, Steaua era eliminata de extrem de puternica Austria Viena, in urma unei duble manse. Pe 21 septembrie 1961, in prima mansa, Steaua – in formula Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivănescu - Jenei, Bone - Cacoveanu, Constantin, Crişan, RAKSI, Tătaru I – ceda cu 2-0 (goluri marcate de Stotz (38-11m), Nemec (40) si aborda returul din 28 septembrie in formula Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivănescu - Jenei, Bone – Stănoaie, Constantin, Alecsandrescu, Raksi, Tătaru I, cu Stanoaie si Alecsandrescu in locul lui Cacoveanu si Crisan si cu RAKSI de neclintit din banda stanga.

In campionat, Steaua termina pe locul 5, Raksi jucand 25 de meciuri si inscriind 6 goluri.

In sezonul 1962-1963, Steaua termina pe locul 2, intr-un campionat marit la 15 echipe, Raksi fiind genial, cu 25 de meciuri si 8 goluri.

Pe 12 mai 1963, Gavril Raksi bifeaza a treia si ultima prezenta sub tricolorul nationalei mari. Romania intalnea Republica Democrata Germana, intr-un amical disputat pe 23 august, sub privirile a 80.000 de oameni si sub fluierul iugoslavului Tesanic. Ilie Datcu – Popa, Ion Nunweiler (30` Dan Coe), Ivan – Jenei, Lica Nuweiler IV – Parcalab, Iosif Varga, Manolache (46` Pavlovici), RAKSI, Iuliu Haidu, sub comanda lui Silviu Ploiesteanu, era echipa care invingea cu 3-2 pe est-germani, prin golurile lui Pavlovici (`49), Haidu (`84) si Parcalab (`89), respectiv P.Ducke (`13) si Neuldner (`21). In acest joc debutau la nationala Dan Coe, Titi Varga, Cornel Pavlovici, (de la Steaua, care si marca), Ilie Datcu si Iuliu Haidu.

In sezonul 1963-1964, Steaua termina pe locul 3, intr-un campionat cu 14 echipe, iar Raksi evola in 24 de meciuri, inscriind 4 goluri.

In sezonul 1964-1965, Steaua termina pe locul 3, Raksi jucand 24 de meciuri. Pe 9 decembrie 1964, contra croatilor de la Dinamo Zagreb, in turul 2 al Cupei Cupelor, dupa ce in primul tur eliminasem Derry City, cu 5-0 la general, RAKSI inscria singurul sau gol in cupele europene. In meciul disputat acasa, in formula Haidu - Georgescu, D Nicolae, Petescu, Dumbravă – Negrea, Raksi - S Avram, Constantin, Voinea, Creiniceanu, Steaua pierdea cu 3-1 (RAKSI (20)/ Matus(25), Pavici(61), Kobescian(87).

In sezonul 1965-1966, Steaua termina pe locul 12 din 14, cu 22 de puncte, cu 2 peste echipele retrogradate, Crisul Oradea si Siderurgistul Galati (pe larg despre acest sezon cu alta ocazie), Raksi jucand 23 de meciuri si inscriind 4 goluri.

Steaua sterge rusinea unei clasari dezastruoase in campionat, castigand Cupa Romaniei, in urma unei evolutii de forta. Dupa un traseu in care a eliminat Victoria Calan (3-0), Soda Ocna Mures (2-0), Dinamo Bucuresti (2-0) si Rapid Bucuresti (3-0), Steaua intalnea, pe data de 17 iulie 1966, formatia UT Arad (care eliminase pe Farul, foarte greu cu 3-2, dupa ce fusese condusa cu 2-1 la pauza, in semifinala din 13 iulie, disputata la Pitesti) in finala Cupei.

Sub privirile a 30.000 de spectatori, si sub fluierul neamtului Erwin Vetter, Steaua alinia urmatorii jucatori: Vasile Suciu, Mircea Petescu, Emerich Jenei, Dumitru Nicolae, Lajos Sătmăreanu, Vasile Negrea, Dumitru Popescu, Sorin Avram, Gheorghe Constantin, Florea Voinea, Gavril RAKSI, Carol Haidu, sub comanda lui Ilie Savu, in timp ce Batrana Doamna aflata sub comanda lui Nicolae Dumitrescu alinia urmatorii combatanti: Carol Weichelt, Gavril Birău, Dumitru Chivu, Hristo MeÈ›caÈ™, Ioan Igna, Vasile Jac, Emil FloruÈ›, Nicolae Pantea, Flavius Domide, Mihai Țârlea, Mircea Axente, Ladislau Petschovski.

Dupa o prima repriza in care aradenii s-au blocat bine, si in care cele doua formatii mai mult s-au tatonat cu obiectivul de a nu gresi decisiv, repriza a doua incepea furtunos. Gavril RAKSI deschidea scorul pentru Steaua, in minutul 63. Acelasi RAKSI marea avantajul Stelei, in minutul 70. Tot Raksi construia golul marcat de Florea Voinea, in minutul 75, aradenii fiind ingropati de reusita lui Satmareanu, din minutul 88. Steaua-UTA 4-0.

Sezonul 1966-1967, este ultimul pentru Raksi la Steaua care termina pe locul 5. Din cauza unor probleme, Raksi juca doar 7 meciuri pentru Steaua, si, la finele sezonului, primea ordin sa se transfere la ASA Targu-Mures. Capitan de Armata fiind, a fost obligat sa execute, astfel incheindu-se povestea de 9 ani a lui Raksi la Steaua.

Dupa 2 sezoane (1967-1969) la Targu Mures, in care va juca 26 de meciuri, cu 2 goluri, in primul si 26 de meciuri cu 3 goluri, in al doilea, Raksi va reveni in Bucuresti, la Progresul (intrand in rezerva), ajutand echipa sa promoveze in Divizia Nationala, de pe locul 1 in divizia B, in campionatul 1969-1970, el jucand 27 de meciuri, dar nereusind mentinerea Progresului – la care jucau, printre altii, Paul Manta, Viorel Popescu, Jean Grama, Mandoiu, Adrian Constantinescu, Dinu Iordan, Beldeanu, Matei, Dudu Georgescu si Taralunga – in prima divizie in campionatul 1970-1971 (locul 15, cu 25 de meciuri jucate si 3 goluri marcate), iar in campionatul urmator terminand pe locul 2 in Divizia B, cu 22 de meciuri jucate. Avea sa se retraga la finele sezonului 1971-972, de la Metalurgistul Cugir, unde jucase si anul precedent (alaturi de Guta Iancu), avand 23 de meciuri in primul sezon si 7 in cel de-al doilea, ultimul al carierei sale.

Va activa ca antrenor, incepand din 1975 (debutul a fost la IMGB Bucuresti) la diviziile B si C. La Revlonul Savinesti (76-78 si 80-82), Carpati Sinaia (`83), Poiana Campina (`84), Stiinta Draganesti Olt (`85), Unirea Alexandria (`86), Sticla Ariesul Turda (87-89), iar dupa `89 la echipe bucurestene din Onoare, Vointa si Granitul, ultima echipa la care a antrenat fiind Viitorul Chirnogi, in divizia C, in sezonul 1993-1994.

Raksi avea 29 de ani cand Steaua a renuntat la el, fiind inlocuit de tanarul Anghel Iordanescu, in atacul in care mai aparuse si Pantea, in sezonul 1967-1968. Avea sa fie o despartire nesimtita ca o mare pirdere, caci Steaua avea sa castige campionatul in acel sezon, chiar primul de dupa despartirea de Raksi.

Gabi Raksi a aparat timp de 9 sezoane culorile Clubului Steaua, prinzand marii jucatori ai CCA-ului si impartasind valorile lor sportive si de viata. Atacant de picior stang, cu un fizic legat, tipul de extrema vanjoasa – 1 metru 67 inaltime si 67 de kilograme – avea o cadenta incredibila a alergarii, fiind supranumit motoreta. A fost jucator de baza al atacului Stelei jucand langa monstri sacri precum Tataru, Constantin, Cacoveanu sau Alecsandrescu, timp de un deceniu.

Raksi a jucat, cu exceptia primului si ultimului sezon la Steaua, 90% din meciurile echipei, atingand constant cifra de 25 de meciuri, in conditiile in care se jucau 26 de etape sau mai putin. Raksi nu a fost un mare marcator, ci mai degraba un pasator de calitate, cu o buna cultura tactica, centrarea cu stangul fiind elementul sau de baza. Extrema stanga, dar distribuit si pe dreapta, ori uneori – foarte rar, e drept – chiar atacant central sau half central, Raksi a fost unul dintre pilonii Stelei care, chiar daca nu castiga campionate pe banda, crea spectacol si impunea stilul acela ofensiv si generos, cu un joc de pase elaborat, in viteza si spre poarta tot timpul, stil care a facut-o cea mai iubita echipa romaneasca.

Raksi are 257 de meciuri si 39 de goluri in prima divizie, 3 meciuri la nationala mare, 11 la tineret (8 goluri) si 3 pentru Romania B, cu 8 meciuri si un gol in Cupele Europene.
Pentru Steaua are nu mai putin de 16 goluri marcate in Cupa Romaniei, fiind pe locul 8-9, alaturi de Lacatus, in clasamentul golgheterilor Stelei in Cupa, intr-un top 10 care arata astfel:

Florea Voinea – 39,
Gheorghe Constantin – 32,
Nicolae Dragan – 26,
Nicolae Tataru I – 25,
Anghel Iordanescu – 20,
Victor Piturca – 18,
Marius Lacatus/Gavril RAKSI – 16,
Carol Creiniceanu – 15.

Nu mai bun sau cu merite mai mari decat ai oricarui alt jucator atat de valoros incat sa evolueze la Steaua, in acea perioada, Gabi Raksi – zis si tzoi , si scris in toate felurile Gabriel/Gavril Raksy/Raksi – este una dintre figurile mai putin cunoscute, dar absolut meritorii, ale Stelei.

Langa Zeii Constantin, Voinescu, Apolzan, Alecsandrescu, Jenei, trebuie remarcata statura unora care s-au ridicat la nivelul acestora – prin simplul fapt ca au putut sta langa ei – motiv pentru care cei de azi le suntem datori cu recunoastere si respect.

Indiferent de unde locul in care se afla acum – unele surse il dau in viata, in timp ce altele il declara disparut dintre cei vii – suntunii pentru care Gabriel Raksi nu va disparea niciodata, memoria contributiilor sale la Clubul STEAUA fiind onorata ca atare.

Cei care va datoreaza asta, va multumesc, domnule Gavril RAKSI!

Steliştii – veşnic aproape!

Gandalf