25-10-10

Jenei, patitul

Luaţi aminte la Emeric Ienei când se pronunţă pe marginea ultimului caz Mutu şi e atât de tranşant. “Poate că acum Răzvan va începe reconstrucţia. Mutu nu mai trebuie convocat”. Nea Imi chiar are habar despre ce e vorba. E păţit doar.

Pe vremea primului său mandat la Steaua, din anii ‘70, Ienei era cam de vârsta de acum a lui Răzvan Lucescu. A primit o echipă la cheie după o revoltă a jucătorilor cărora predecesorul Titi Teaşcă le număra paharele. După mulţi, a fost cea mai talentată generaţie din istoria Stelei. Nu le-a stat în gât s-o recunoască nici celor de la Sevilla ‘86. Era echipa lui Iordănescu, Liţă Dumitru, Marcel Răducanu ori Tudorel Stoica… Toţi musteau de har, nu era jucător să nu treacă testul stopului cu scrumiera ca Marcel Răducanu în studioul Procesului etapei.

Mucaliţii pretindeau că procedeul tehnic a fost desăvârşit de mai toţi elevii lui Ienei la antrenamentele nocturne cu scrumierele de la barul Continental, plasat undeva pe lângă BNR şi ajuns un munte de moloz la cutremurul din ‘77.

Dacă te puneai la bârfa ospătarilor de la acel Bamboo al timpurilor, steliştii comandau nu cu sticla, nu cu frapiera, ci cu raftul. Gică, opreşte un raft de fernet, băutura la modă. Dacă ar fi existat pe atunci presă bulevardieră se spune că paparazzi ar fi tras din greu noapte de noapte către cântatul cocoşilor. Două filme cu Costică Zamfir şi Bilă Dumitriu IV, alte trei cu Ion Ion şi Firu Smarandache… Aceasta a fost Steaua boemă a lui Ienei Întâiul, care nu avea cum să nu le ştie pe toate. Continental, fernet, 5 dimineaţa. Echipa a ars rapid, ca un vreasc uscat, după doar două titluri de campioană şi câteva clacări europene, care ar fi început să-l albească pe molcomul Ienei dacă n-ar fi fost încă de pe atunci grizonat. Firele negre care au rezistat la escapadele lui Costică Zamfir sau Cristache au albit şi ele în cel de al doilea mandat, cu Iovan şi Bumbescu.

Ca să-l parafrazăm pe Cornel Dinu, o generaţie “care a ştiut însă şi să bea, şi să se oprească…” Singura cronică a vremii care ne spunea şi cum se bea e cea rămasă de la Corneliu Vadim Tudor din Săptămâna. Iovan şi Bumbescu s-au rătăcit trei zile şi trei nopţi în crama unui stabiliment.

Mihai Ciucă
blog.prosport.ro