03-09-10

Marius Stavrositu

Nascut la data de 3 septembrie 1980, la Constanta, intr-o familie de români de origine aromână, Marius Stavrositu avea sa fie cel care a dominat, prin talent si carisma, perioada 2000-2010 in ce priveste postul de conducator de joc, in handbal, ca imagine.

In anul 1980, in care Clubul Steaua, la 26 noiembrie, la Goteborg, era reprezentat de 3 nume notorii – Radu Voina si Vasile Stanga, ca jucatori si Ioan Kunst Ghermanescu, ca antrenor – in Selectionata Mondiala care invingea cu 28-24 Suedia, intr-un eveniment traditional, de mare impact, asteptat in fiecare an de toata lumea handbalului mondial, facea primii pasi Marius Stavrositu, cel care avea sa se dovedeasca un demn urmas al celui mai bun handbalist din toate timpurile – Cristian Gatu.

Inceputul a fost tipic pentru modul in care se facea performanta in zonele puternic urbanizate, in socialism. Antrenori de la CSS Constanta au venit personal in scoala in care invata Marius, invitand toti copiii cu dorinta si placerea de a face sport, in speta handbal, la sala.

Se intampla in 1992. Contactul cu mingea de handbal a fost dragoste la prima vedere.

Favorizat de un talent realmente deosebit, se remarca prin calitatile tehnice de mare exceptie, compensand deficitul fizic printr-o inteligenta rara in joc, pasa fiind atributul sau de excelenta.

Este slefuit de catre cel care l-a descoperit si care i-a orientate primii pasi – profesorul C. Damian (prematur disparut, in urma unui accident de masina) –, antrenor cu vechi state in sectorul handbalului constantean juvenil.

Trece apoi, pe mana reputatului technician Mihai Fagarasanu (campion naţional în 1975, 1976, 1980, la Juniori I), facand parte dintr-o generatie de exceptie, unde se impune ca lider valoric si de atitudine.

Se consacra ca unul dintre cei mai valorosi handbalisti din tara, cu prezente constante la loturile nationale de juniori, fiind cel mai valoros conducator de joc la nivelul sau de varsta si una din marile sperante ale federalilor pentru echipa mare.

Se consacra la nivel national prin performanta maxima atinsa, care a incununat munca unei generatii de exceptie pentru sportul constantean. Campion National cu echipa CSS Constanta, la juniori I (Editia 36), in sezonul 1996-1997, in urma turneului desfasurat la Odorhei, in fata CSS Piatra Neamt(locul 2) si CSS Sighisoara(locul 3), apoi LEFS Brăila, CSŞ LPS CFR Iaşi, LPS CSŞ MIORIŢA Focşani, CSŞ Sibiu, LFS DINAMO Braşov.
Remarcati absenta CSS 3 Steaua din clasamentul turneului final...

Condusi de antrenorii Mihai Fagarasanu (principal) si Ion Craciun (secund), tinerii handbalisti constanteni confirmau traditia de performanta incetatenita prin Bedivan Mircea, Ionescu Claudiu (medaliati olimpici), Adrian Ghimes, Sorin Baican, Valeriu Solomon, Omer Aihan sau Florin Vasiliu (internationali de seniori), la nivelul reprezentarii Constantei.

Lotul CSS Constanta era format din GEORGE VASILE, DAN IGNAT, MIHAI MARIN, SILVIU BĂICEANU, SILVIU MURTAZA, MIHAI RADU, CRISTIAN PENU, GEMIL APSELAM, MARIUS STAVROSITU, MARIUS CHIRIAC, FLORIN LUNCANU, DENIS ALI, EDTS BILAL.

Stavrositu si Baiceanu aveau sa fie, apoi, multipli internationali romani de seniori, sub culorile Stelei, iar Ali si Bilal sa apere si ei ros-albastrul.

In sezonul 1997-1998, Marius Stavrositu este promovat la echipa de seniori a orasului, Portul Constanta (actuala HCM), jucand, pentru primul sezon, cu dubla legitimare.

In paralel, se remarca din ce in ce mai puternic, la Lotul National de Juniori, intr-o generatie cu (printre altii), Ionut Coada, Gheorghe Irimescu, Ionel Rosca, Cristian Adomnicai, Rudi Stanescu, Marius Novanc (toti acestia ajunsi apoi internationali de seniori) si Alexandru Radulescu, Ovidiu Pavel, Marian Filip, Marius Mihoci, Balcan, Cristian Penu, Dan Grigoras, Marius Kovacs, Alin Pop, Adrian Ani, Bogdan Nemisca, Adrian Filip, sub conducerea antrenorilor Lucian Tucan si Stefan Deacu.

In acel an, la nationala mare se remania un lot considerat imbatranit. Se renunta la Toacsen, Voica, Prisacaru, Buligan, Mocanu, Ghimes, Coman, Zaharia, Berbece (care jucasera la CM din Islanda `95), fiind pastrati din vechea garda doar Robert Licu si Alexandru Dedu.
In lot erau Apostu, Ianos, Ganau, Pop, Popovici, Mihaila, Bota, Paraianu, Stefan, Voica, Stot, Moldovan, sub conducerea lui Otto Hell si Nicolae Munteanu.

La echipa de tineret erau, printre altii, Iordan, Sandu Iacob, Dima, Tase, Iakab, Cojocea, Soanca, Alesu, Mircea Muraru, iar la juniori Enis Murtaza (3 sezoane la Steaua), Cenuse, Stanescu, Fortuneanu, Petrea, Zenoviu, Tudor, Bejan, Suruncan, Aronescu, Stamate.

Steaua avea sa fie eliminata in acel an inca din primul tur (1/16) al Cupelor Europene, dupa ce trece de turul preliminar al Cupei Campionilor, fiind la un pas de grupe, sub comanda cuplului Gheorghe Goran/ Nicolae Munteanu. Precizam ca Steaua a disputat – din motive economice – ambele tururi in deplasare. Sezonul `97-`98 gaseste Steaua pe locul 3, la final, in spatele campioanei Minaur (antr. Ion Gherhard) si Fibrex Savinesti (antr. Otto Hell). Cupa Romaniei nu s-a disputat in acel an decat la fete.

Clubul Sportiv Şcolar Nr. 3, Steaua Bucureşti, devenea campion naţional la juniori I 1998, cu urmatorii jucători: BOGDAN CROITORU, BUCUR BĂDĂNOIU, IONUŢ NEMEŞI, CRISTIAN GHEORGHE, ADRIAN VLĂDESCU, FLORIN BĂBULEA, MIHAI CIOREANU, ADRIAN HULPAN, BOGAN CENUŞĂ, MIHAI GHENEA, MIRCEA LUPU.
Era al doilea succes pentru CSŞ 3 Steaua şi tânărul antrenor Zambri după cel din 1993, titlul la juniori III. Prima clasare pe podium la J.I. a clubului Steaua, datează din 1977, locul III în turneul final de la Vaslui, cu antrenorii GHEORGHE GORAN şi ION PARASCHIV.

Marius Stavrositu, la 18 ani neimpliniti, era copilul teribil al Constantei handbalistice, care revenea in acel an in prima divizie la baieti (la fete terminase pe 4), Portul fiind echipa care a promovat din Seria de Est. (din Vest a promovat U. CUG Cluj).

Actuala HCM, sub comanda profesorului Fagarasanu revenea pe prima scena la 10 ani de la prima promovare (`88-`89), sub comanda legendarului Oprea Vlase, cel care castigase cu Romania primele Campionate Mondiale (`61, `64, `70, `74), de 8 ori campion national cu Dinamo.

Intr-o echipa dominata de valoarea lui Murtaza (mai mare cu 4 ani, care contau mult) si experienta lui Hairi, Stavrositu, alaturi de Cazan, Vasile, Puscasu, Racovitanu si Buricea, erau cei tineri si nelinistiti.

Din acel moment, pentru Marius totul a fost un progres continuu. La fiecare intrare in teren (impunerea sa a fost progresiva), exhiba niste calitati care aduceau aminte – asa cum spunea toata lumea, de la ilustri antrenori federali, nume de legenda si pana la simpli spectatori – de Cristian Gatu.

Sezonul 1998-1999 a insemnat pentru Marius anul in care s-a prezentat spectatorilor de handbal din toata tara (chiar daca multi il stiau de la juniori). Portul a terminat sezonul pe locul 7 din 12, in anul in care Minaur reusea al doilea titlu consecutiv (antr. Aihan Omer), iar Steaua termina pe 2 (antr. Goran), cu un loc mai sus decat in precedentul sezon, anuntand logic progresul anticipat pentru urmatorul sezon.

Stavrositu straluceste in echipa de Tineret, impunandu-se printre cei mai valorosi jucatori, orientand tot jocul, asa cum ii permiteau calitatile tehnico-tactice remarcabile.

Spre exemplu, conducerea federatiei a considerat ca generatia de juniori, al carui lider era Marius, sa fie promovata in corpore la tineret, avand ca obiectiv calificarea la CE din Portugalia (august `99), unde se dorea un loc in apropierea podiumului. In perioada 15-17 ianuarie, se programeaza trei jocuri amicale impotriva Iugoslaviei (la Kucevo), apoi un turneu la Deva (12-20 februarie), in compania Iugoslaviei, Ucrainei si Hunedoarei (seniori), in care Marius impresioneaza, marcand 17 goluri, in cele 3 meciuri. Turneul de calificare la CE din portugalia a fost, ca de obicei, ratat. Grupa noastra s-a jucat la Beyne-Heusan (Belgia) in intervalul 21-23 mai 1999. Rezultate: cu Belgia: 20-16 (7-8); cu Rusia: 24-34 (9-17); cu Norvegia: 24-31 (10-16). Clasament: 1. Rusia 6 puncte; 2. Norvegia 4 puncte; 3. ROMÂNIA 2 puncte; 4. Belgia 0 puncte.

In ianuarie-februarie, in echipa nationala de juniori, in urma dublei cu Ungaria (29-29 (14-14) şi 22-31 (10-13), se evidentieaza Viorel Mazilu(7 goluri), Iulian Stamate(6), Ionut Georgescu (11) si Alin Sania (2).

In CN de seniori (editia 42) 1999-2000, Steaua Bucuresti participa in Cupa Cupelor, sub comanda lui Stefan Birtalan. Este exceptata de turul preliminar si intra direct in turul 2 (1/16) de care trece relativ usor, fiind eliminata in optimi de o puternica echipa spaniola. Birtalan aduce Steaua pe primul loc, in cuplu cu Nicolae Munteanu, devansand Minaur si CUG Cluj, intr-un an in care HCM termina pe locul 6.

Golgheterul campionatului, cu 185 de goluri devine viitoare extrema a Stelei, Andrei Cian, de la Dinamo Brasov. Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti reuşeşte în acest sezon 1999-2000 al patrulea event Cupă-Campionat, după cele din 1981, 1985, 1990. In finala Cupei, STEAUA Bucureşti – FIBREX Săvineşti: 22-14 (8-7), dupa ce, in semifinale, fusese STEAUA Bucureşti – HC MINAUR Baia Mare: 29-25 (17-11) şi 18-19 (9-11).

In acest sezon, Marius devine titular in prima echipa a Constantei, care juca o semifinala de Cupa Romaniei, H.C. PORTUL Constanţa – FIBREX Săvineşti: 19-26 (8-11) şi 0-10, echipa din Constanţa neprezentandu-se la mansa retur.
In turneul de calificare pentru C.E. de Tineret, (18-19 mai 2000-BACU), Romania rateaza iar calificarea. Clasament: 1. Croaţia 6 puncte; 2. ROMÂNIA 4 pct.; 3. Ucraina 2 pct.; 4. Azerbaidjan 0 pct. Se califica doar prima clasata. Rezultate: cu Croaţia: 21-30 (11-15); cu Azerbaijan: 35-25 (21-13); cu Ucraina: 26-24 (14-13).

In sezonul 2000-2001, la finalul CN de seniori (editia 43), Steaua cucereste inca un titlu de campioana (al doilea consecutiv), sub comanda aceluiasi Bibi Birtalan, devansand Savinesti (antr. Liviu Paraschiv) si Dinamo UTI (antr. Mihai Stark), intr-un sezon in care HCM Constanta termina pe locul 4, avand in Marius Stavrositu motorul echipei.

Lotul Stelei, campion national la seniori, 2001, era format din Laufceac, Stan, Muraru, Strjea, Gheorghe, Mihaila, Luca, Popovici, Sandu Iacob, Baiceanu, Vladescu, Florea, Adrian Cosma, Bilal, Cenuse, Gabrean, Mazilu. Steaua a cucerit, ca si anul precedent, Cupa Romaniei.

Turneul de calificare pentru CM de tineret din 2001, din Elvetia, are loc in Polonia (13-15 aprilie 2001). Sub comanda lui Aihan Omer, secondat de Eugen Basturea, ne mai facem inca o data de ras. Cu Cipru: 32-17 (12-9), cu Lituania: 35-25 (9-13), cu Polonia: 24-29 (13-10). Clasament: 1. Polonia 10 puncte; 2. Lituania 10 pct.; 3. ROMÂNIA.
Marius are 4 goluri (1 joc 1, 3 joc 2, 0 joc 3). Spre comparatie, la fete, conduse de profesorul constantean Dumitru Musi (aroman de origine si el), eram campioni mondiali si europeni!

Sezonul 2001-2002 este unul al maturizarii accelerate pentru Marius. Se impune natural ca lider nu numai valoric al Constantei, care incepe sa construiasca fundamentul care o face azi cea mai puternica echipa masculina de handbal a Romaniei.

HCM termina pe locul 3, in CN 44, castigat de Fibrex Savinesti (antr. Omer), cu podium completat de Dinamo UTI (antr. Ioan Checiches), in timp ce Steaua, aflata in dezintegrare, termina pe 5, dupa Minaur, anuntand eclipsa ce avea sa se instaleze.
STEAUA Bucureşti, antrenata de ŞTEFAN BIRTALAN si NICOLAE MUNTEANU, intră direct în Turul 3 al Cupei E.H.F., după ce fusese eliminată din Liga Campionilor, dar pierde şi aici, surprinzător, cu KADETTEN SCHAFFHAUSEN-Elveţia, la Bucureşti: 23-22 (11-13), în deplasare: 23-25 (12-14), total: 46-47 şi părăseşte competiţia, din cauza unui singur gol în minus. Pentru Steaua se termina o era, pentru ca autoritatile locale de la Constanta ridicau stacheta la un nivel inaccesibil strategiei comandantilor Stelei, pentru aproape 5 ani.

La 18-22 decembrie 2002, fortata de indisponibilitatea unor jucatori de la Savinesti, Omer convoaca la nationala mare o serie de jucatori de la tineret, printre care si Marius Stavrositu, pentru trofeul Carpati. La TROFEUL MARANNE, (26-30.12.2002), FRANŢA, se obtin ezultate bune cu Qatar 32-28 (17-15), cu Egipt 23-31 (8-16), cu Rusia 32-23 (15-20), cu Bosnia-Hertegovina 28-28 (13-14). 4 jocuri, 1 victorie, 1 egal, 2 pierdute. Au jucat: STANESCU, LAUFCEAC, BÂRZĂ, ŞANIA 14 goluri, VOICA 20, MURARU 11, IACOB 18, STAVROSITU 7, STAMATE 16, JURCĂ RAREŞ, VOINA BOGDAN 9, CÂTU 7, MAZILU 10, TOMA 6. Din acel moment, pentru aproape 7 ani, Marius avea sa fie o prezenta constanta (cu diverse grade de responsabilizare si reusita) a echipei nationale de handbal seniori.

Sezonul 2003-2004 este unul de forta pentru HCM, la care revin Baiceanu si Buricea (chiar de la Steaua), si, imediat dupa inceperea CN, in urma desfiintarii Fibrex-ului, Mihai Timofte, Gabriel Armanu, Rica Paraianu si Adrian Tucanu, formeaza, alaturi de Rudi Stanescu, Florin Nicolae si Toma, condusi de capitanul (vremelnic si cam depasit de responsabilitati si imbatat de aerul succesului) Marius Stavrositu, echipa ce va domina sezonul cu autoritate.

Marius se exprima superb, avand colegii pe care sa-i puna in valoare, remarcandu-se astfel si el. Jocul cu doi pivoti al Constantei este absolut de necontracarat, atat Baiceanu (cel cu care Marius s-a simtit cel mai bine), cat si Paraianu fiind jucatori de nivel international.

Jocul cu pivotii rezolva multe, iar talia interului stanga, experimentatul Tucanu completa detenta exploziva a mai tanarului Nicolae.
Faza a doua si contraatacul erau letale, Toma siTimofte fiind vitezistii campionatului.

Peste toti era talentul lui Marius. Pase pe la spate, accelerari de sprinter olimpic, schimbari de directie a` la Tomba, pase ca la baschet, fara sa priveasca coechipierul, pivotari din doi pasi, cu aruncare pe pozitie inversa, suturi de la parchet, sau din sarituri de pe loc, pase din pirueta, toate aducand aminte de Gatu, acestea facandu-l de departe cel mai iubit handbalist al Constantei, de catre un public care atunci se forma.

HCM castiga primul campionat din istorie, după 56 de ani de la primul „match” de handbal (în 11 jucători) la Constanţa (1949) şi la 15 ani de la intrarea în Divizia A, condusa de constanteanul Aihan Omer, care confirma astfel valoarea scolii de handbal constantene, desavarsita astfel, dupa cele 8 titluri de campioni la juniori si junioare. Pe 2 vine Dinamo, iar pe 3, Minaur.
Iata lotul Constantei: SILVIU BĂICEANU, DENIS ALI, GEORGE BURICEA, PAUL GIOTOIU, PAUL MEMENCO, FLORIN NICOLAE, IONUŢ OSELINSCHE, EREMIA PÂRÂIANU, MIHAI POPESCU, IONUŢ PUŞCĂU, ADRIAN RACOVIŢEANU, ROBERT TASE, MIHAI TIMOFTE, ADRIAN TUCANU, DARIUS ŞANIA, IONUŢ SĂULESCU, BOGDAN SOLDĂNESCU, IONUŢ STĂNESCU, MARIUS STAVROSITU, GICU TAŞCĂ, LAURENŢIU TOMA, GEORGE VASILE, MARIUS VASILE.

Steaua termina pe locul 5, dupa Uztel. In Cupa Cupelor, Steaua Bucureşti intră în Turul 2, îl depăşeşte, dar iese în Turul 3, eliminată de TUSEM EŞSEN – Germania. În Turul 2, cu DENIS TURKU-Finlanda, în deplasare: 28-32 (16-15), la Bucureşti: 31-21 (15-12), total: 59-33 şi calificare în turul următor. În Turul 3, cu TUSEM EŞSEN, ambele jocuri s-au desfăşurat în deplasare – din raţiuni financiare, dar şi fără şansă – la BOTTROP: 23-29 (11-15) şi la Essen: 17-29 (9-17), total: 40-58 şi Steaua iese din competiţie în şaisprezecimi (1/16).

In sezonul 2004-2005, HCM pierde primul loc in fata echipei Ministerului de Interne al Guvernului condus de primul vanator-colectionar-caine de rasa (neagra-n.n.) al tarii, onor domnia sa, Bombonel. Steaua termina pe locul 4, in spatele HCM-ului (2) si Minaur (3). Viitorul stelist, ionut Georgescu, castiga trofeul „Aurel Bulgariu”, acordat celui mai bun marcator, cu nu mai putin de 266 de goluri, in tricoul celor de la Uztel Ploiesti.

Stavrositu joaca din ce in ce mai bine. Printre altele, castiga foarte mult din punct de vedere fizic, acumuland in jur de 5 kg de masa musculara intr-un singur an. Isi rafineaza procedeele tehnice si castiga o anume maturitate care ii permite sa eficientizeze procedeul tehnic in beneficiul mai practic al echipei. Se maturizeaza.

Cuplul Ivanescu/Rasnita il evita pentru turneul Carpati, preferand sa mearaga in continuare pe mana (moarta) a (prea) experimentatului Bibirig, falimentul (ne)inspiratiei acestora fiind contemplat in splendoarea lui in dubla contra Ucrainei pentru calificarea la Campionatul European din 2006 – Elvetia. Dupa ratarea participarii la CM din Tunisia – 2005, ce mai conta o pata pe obrazul ingrosat al handbalului romanesc. S-a jucat un play-off contra Serbiei Muntenegru, care a maturat cu echipa cuplului Ivanescu/Rasnita, pe jos. Ne-au batut usor, sa nu ne demoralizeze prea tare, cu 26-25, la Bucuresti, si apoi, indiferent cat s-au chinuit sa nu ne dea prea multe, mai putin de 35-25 n-au putut sa nu ne dea.

Stavrositu, la 26 de ani, ca cel mai bun coordonator al campionatului, se uita la televizor la Bibirig si Dimache, cum coordonau esecul. De ce? „E mic! N-are talie!” Bine ca are Bibirig.

In Liga campionilor, cu FC Barcelona, acasă 29-27 (14-12), în deplasare: 32-25 (18-10); cu PICK Szeghed, în deplasare: 24-27 (12-16), acasă: 21-23 (13-9); cu VARDAR Skopje, acasă: 25-26 (14-15), în deplasare: 22-22 (7-10), HCM s-a descurcat onorabil. Să subliniem victoria asupra celebrei echipe FC Barcelona (29-27) la Constanţa. Victoria rămâne victorie de consemnat în anale, mai ales asupra echipei care va câştiga Cupa Campionilor într-o finală spaniolă cu Ciudad Real.

Sezonul 2005-2006, este castigat la pas de HCM, dupa caderea lui Bombonel atmosfera fiind respirabila. HCM termina la 5 puncte de locul 2, Dinamo, Steaua terminand pe 3, condusa fiind de Vasile Stanga. Marius joaca din ce in ce mai bine, intr-o echipa completata de foarte valorosii straini Adzic si Dragicevic, precum si de Kazic si Butulja (mai modesti). HCM cucereste si Cupa. Sezonul 2006-2007, consacra HCM ca unul din cluburile mari ale Romaniei. Castiga iar titlul, in timp ce Steaua castiga Cupa.
Nationala, cu Marius, in sfarsit, printre oamenii de baza, rateaza calificarea la CM din 2007, in urma unei duble dramatice contra Norvegiei, in care am fost la un pas de marea surpriza si anunta saltul valoric pentru reusita urmatoarei campanii.

Marius Stavrositu a fost – de departe – cel mai bun om al nostru in grupa de calificare, cifrele fiind edificatoare: golgheterul echipei (conducator de joc-nota bene!) cu 28 de goluri in 6 meciuri. Timofte a avut 25/6, Georgescu, 20/5, Paraianu 19/5, iar ceilalti, in ordine, 17, 16, 13 goluri si mai putin.

In cupele europene, Marius confirma ca a ajuns la maturitate sportiva si are cu HCM, un parcurs de exceptie in Cupa Cupelor.
In turul 2, cu STROVOLOS Nicosia- Cipru, acasă: 30-20 (14-9), în deplasare: 34-29 (14-15), total: 64-49 şi calificare în turul 3. Turul 3, cu SPORTING CP Lisbona-Portugalia, în deplasare: 32-30 (13-13), acasă: 28-22 (16-13), total: 60-52. Turul 4 (optimi de finală), cu ZTR Zaporoje-Ucraina, în deplasare: 28-32 (14-10), acasă: 33-23 (17-10), total: 64-50. 4. Turul 5 (sferturi), cu SKJERN Handbal- Danemarca, în deplasare: 35-31 (17-20), acasă: 35-28 (17-12), total: 70-59 şi calificare în semifinale.
In semifinale, cu CMB Valladolid, HCM face acasă: 29-33 (19-15), în deplasare: 31-40 (10-19), total: 60-73 şi părăseşte competiţia. Acesta a fost un moment important in cariera lui Marius. A fost remarcat de catre antrenorul spaniolilor, care l-a laudat in toata presa, spunand despre el ca este un jucator care ar face fata lejer campionatului spaniol, si pe care ar vrea sa-l aiba in echipa.

In acelasi timp, Steaua Bucuresti are un parcurs de mare exceptie in Cupa Challenge (competitie destul de modesta, totusi), unde reuseste cucerirea trofeului, in 2006. Finala, cu Sporting Club Horta, în deplasare: 21-26 (10-11), acasă: 34-27 (15-12), total: 55-53, aduce Stelei a treia Cupa Europeana, dupa Cupa Campionilor (1968 si 1977), dar, repetam, sa nu fim ipocriti si sa recunoastem ca era o competitie de plan cel mult secundar. Asta nu stirbeste cu nimic din meritele jucatorilor CIOBANU IONUŢ, BIRTALAN ŞTEFAN Jr.(1), NOVANC MARIUS (3), MIHĂILĂ OVIDIU (1), MAZILU VIOREL (2), STAMATE IULIAN (1), PREDA CRISTIAN, PANCU MIHUŢ (2), SANIA ALIN (5), CIAN ANDREI (4), RĂPCIUGĂ MARIAN, PETRE ALEXANDRU, VASILE ADRIAN, VOINA BOGDAN (2), LAUFCEAC ŞTEFAN, GHEORGHE CRISTIAN.

In acest moment, Marius a ales sa vina la Steaua. Avea tot ce-si putea dori la Constanta, era adorat de fan(e)i, era aproape de familie si prieteni, era starul unei echipe care promitea dominatia pentru multi ani de atunci inainte. Avand o oferta dubla financiar celei de la Steaua, din Turcia, si una apropiata financiar de la HCM, el a ales Steaua dintr-un singur motiv: „Cand eram la juniori si jucam la Steaua, ii vedeam pe toti fostii mari jucatori in tribune. Nu stiu sa-ti zic ce sau cum, dar acolo ma simteam handbalist”.
Marius Stavrositu a ales sa vina la Steaua pentru Steaua, fiind convins de ideea de Steaua. Toata istoria acestui club ii radia ideal, constituindu-se intr-un simbol care nu putea fi respins de cel care era stelist de mic.

Marius Stavrositu a ales sa vina la Steaua pentru ca doar asa simtea ca poate sa-si implineasca fiinta lui sportiva, in mediul unic, aureolat de gloria numelui de Steaua.

Activitatea sa la Steaua este cunoscuta de iubitorii handbalului, motiv pentru care nu voi face altceva decat sa punctez, neinsistand pe detalii cunoscute, sau usor gasibile.

Sezonul 2007-2008 este unul ideal, Steaua aducand aminte de vremurile de glorie. La finalul sezonului marcat de meciuri memorabile, Steaua MFA se incununeaza Campioana a Romaniei. ŞANIA ALIN-FLORIN, LAUFCEAC ŞTEFAN, MAZILU VIOREL, ILIEŞ DAN, NOVAN MARIUS, CIAN ANDREI, RUDIC BOZO, BURICEA GEORGE, VOINA BOGDAN, VUJADINOVICI PREDRAG, CIOTANU MARIUS, MIHĂILĂ OVIDIU, PETREA RADU, ARBONE ADRIAN, IVEZIC ORBAND, STAN CLAUDIU si MARIUS STAVROSITU sunt jucatorii care au readus Steaua acolo unde ii era locul, condusi de Radu Voina (primele 10 etape) si Dumitru Berbece (pana la final). Era al 28-lea titlu de campioana pentru Steaua.

Steaua avea sa castige si Cupa, in finala STEAUA MFA–HCM Constanţa: 33-32 după prelungiri, la finalul celor 60 de minute, 30-30 (12-12), Marius facandu-se astfel regretat de catre toti constantenii.

Contributia lui Marius in acest an a fost masiva, el castigand duelul cu Mazilu pentru postul de centru. Foma lui Rudic si valoarea lui Sania, pusi in valoare de Marius, combinate cu aportul extremelor si conlucrarea buna cu pivotul, au fost fundamentul performantelor.
Toate favorizate de un cadru financiar confortabil oferit de MFA Mizil, intr-un parteneriat reciproc favorabil cu Armata Romana, pe care nu insistam.

In Cupa Cupelor, C.S.A. STEAUA MFA Bucureşti, antrenori RADU VOINA, NICOLAE MUNTEANU din retur, DUMITRU BERBECE, intră în turul 2, promovează în turul 3 dar este eliminată de optimi de Veszprem, ungaria, care va câştiga Cupa Cupelor 2007. Turul 2, cu WISLA PLOCK, în deplasare: 28-29 (14-14), acasă: 31-27 (18-12), total: 59-56. Turul 3, cu SANDEFJORD TIF în deplasare: 28-27 (15-17), acasă: 30-25 (15-15), total: 58-52. În optimi, cu VESZPREM KC, în deplasare: 23-31 (12-17), acasă: 26-34 (12-17), total: 49-65 şi părăseşte competiţia.

Sezonul 2007-2008 avea sa aduca pentru Marius Stavrositu consacrarea deplina, prin aportul substantial la calificarea (in ianuarie 2008) Romaniei la Campionatul Mondial din Croatia 2009, dupa 14 ani de seceta.
Sezonul 2008-2009 reprezinta pentru Steaua unul de tranzitie. Problemele financiare incep sa se simta, la fel ca schimbarea prea rapida a antrenorilor. Steaua termina pe locul 4, dupa HCM, Resita si Dinamo, reusind, in schimb, castigarea Cupei Romaniei (pentru a treia oara consecutiv), condusa de Bozovici, finala fiind STEAUA Bucureşti-HCM Constanţa: 29-27 (15-15). Asta demonstra valoarea punctuala a jucatorilor si echipei, si arata ca motivele esecului in campionat fiin labilitatea provocata de la nivelul conducerii.

La Mondialul din Croatia, intr-un clasament general 1. Franţa; 2. Croaţia; 3. Polonia; 4. Danemarca; 5. Germania; 6. Ungaria; 7. Suedia; 8. Serbia; 9. Norvegia; 10. Slovacia; 11. Macedonia; 12. Korea; 13. Spania; 14. Egypt; 15. ROMÂNIA; 16. Rusia; 17. Tunisia; 18. Argentina; 19. Algeria; 20. Cuba; 21. Brazilia; 22. Kuweit; 23. Arabia Saudită; 24. Australia, am avut urmatoarele rezultate: ROMÂNIA – Franţa: 21-31 (9-12), ROMÂNIA – Ungaria: 27-30 (16-13), ROMÂNIA – Argentina: 30-26 (15-13) ROMÂNIA – Australia: 40-20 (21-9), ROMÂNIA – Slovacia: 23-28 (13-12), ROMÂNIA – Cuba: 39-28 (21-15), ROMÂNIA – Kuweit: 34-27 (16-12), ROMÂNIA – Spania: 32-40 (16-19), ROMÂNIA – Rusia: 42-38 (25-21). Linie de clasament – 9 jocuri: 5 victorii, 4 pierdute, 228-268.

Jucatorii stelei au avut urmatoarele cifre: STAVROSITU MARIUS, centru, 29 ani, Steaua MFA Bucureşti – 9/9; GEORGESCU IONUŢ, ex.dr., 27 ani, Steaua Bucureşti – 18/4; Golgheterul echipei a fost Jurca, cu 23 de goluri.

In cupele europene, STEAUA MFA Bucureşti, antrenor la început, CORNEL OŢELEA, apoi RIVA RUDICI, depăşeşte turul preliminar din Liga campionilor, in meci dublu cu campiona Belgiei, dar nu ocupă decât locul III în grupa E de calificare şi este eliminată.

Sezonul 2009-2010 va fi unul punctat de situatia financiara grava, jucatorii avand restante financiare de cate 6 luni. Din punct de vedere sportiv, se cara apa cu ciurul, echipa pur si simplu fiind handicapata de faptul ca nu avea interi! Era o zbatere in gol, in care Stavrositu si Georgescu erau obligati sa joace interi si unde orice anihilare a jocului cu pivotul nu lasa decat sansa fazei a doua si a contraatacului, jocul pozitional find foarte greu de materializat.

Dubla din sferturile Cupei Cupelor, contra sarbilor de la Kolubara a reprezentat un frumos cantec de lebada pentru handbalistii stelisti ai acestei generatii onorabile pentru Clubul Sportiv. Dupa 31-26, pe teren propriu (asta a insemnat acum, dupa calduroasele gazduiri ale Buzaului, Chiajna), Steaua a pastratat avantajul, infrangerea cu 24-21, fiind statistica. Puternica echipa spaniola BM Granollers a fost strivita de sustinerea exemplara a 4000 de stelisti, in Sala Polivalenta, Steaua invingand cu 32-28 in prima mansa, rezultata ce s-a dovedit insuficient.

Sustinerea celor 4000 de oameni este semnalul ca nimic nu s-a terminat. Dimpotriva, de-abia acum incepe!
Pe plan personal, anul 2010 are lumini si umbre pentru cel poreclit Pablo. Personalitate foarte deschisa, punctata de sarm si spontaneitate, si-a gasit in sfarsit perechea in persoana Ralucai, cu care s-a casatorit in aceasta vara. Tot in aceasta vara, viata si-a aratat cele doua extreme. Nasterea baietelului sau – Eric Stefan – si moartea absolut neasteptata a tatalui sau – Costel – de care era extrem de apropiat.

Despartirea de Steaua si revenirea la Constanta il gaseste pe Marius Stavrositu la o alta dimensiune nationala, dand si lasand, la randul lui, Stelei, atat cat a primit de la Ea! MULT!

STEAUA Bucuresti, cu 28 titluri din 51 de editii, (1963, 1967,1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1987, 1988, 1989, 1990, 1994, 1996, 2000, 2001, 2008), detine recordul absolut in handbalul masculin romanesc in 7, urmata la mare distanta de catre Dinamo, cu 12 titluri (1959, 1960, 1961, 1962, 1964, 1965, 1966, 1978, 1986, 1995, 1997, 2005) si de HCM Constanta, cu 5 (2004, 2006,2007, 2009, 2010). La fel in ce priveste Cupa Romaniei, cu 9 trofee, din cele 24 de editii (1981, 1985, 1990, 1997, 2000, 2001, 2007, 2008, 2009), urmata de Minaur, cu 5 (1978, 1983, 1984, 1989, 1999) si Dinamo, cu 3 (1979, 1982, 1988).

Stavrositu Marius apara din 1997 culorile tarii sale in meciuri internationale. La juniori are 13 meciuri si 40 de goluri, la tineret are 9 meciuri si 11 goluri, iar la Nationala Mare are 234 de goluri in 105 meciuri. De 105 ori i-a cantat Tricolorul, la seniori, acestui sportiv. De 127 de ori, in total, a reprezentat Romania.

Are 2 Cupe ale Romaniei, 3 participari in grupele Ch.League, este semifinalist al Cupei Challenge si al Cupei Cupelor si de 4 ori Campion al Romaniei, azi, la 30 de ani.

El nu este nici cel mai bun, nici mai talentat, nici cel mai frumos, nici cel mai puternic. Sunt si altii ca el. Si mai reprezentativi.
El este doar un sportiv roman care a inteles ca pentru a se desavarsi ca personalitate sportiva are nevoie de ceea ce inseamna Steaua. Prin Steaua a inteles sa-si intregeasca caracterul sportiv, cand orasul natal, familia si prietenii il rugau sa ramana si contracte duble i se aruncau din alte parti.

Marius Stavrositu a dat Stelei 3 ani dintr-o cariera frumoasa, in care nu a sarit etapele si in care tot ce a obtinut a fost pe munca si talent. Steaua i-a dat lui o valenta pe care oriunde altundeva nu ar fi putut-o capata.
Este o poveste despre ce inseamna Steaua. Despre ce produce Steaua.Despre traditia glorioasa care se transmite astfel mai departe, prin cei care preiau valorile oferite de Marius Stavrositu si de altii ca el (care la randul lor le-au preluat de la altii).

Dovada ca Steaua nu va muri, si ca va straluci vesnic prin cei de azi, care trebuie sa multumeasca celor de ieri si sa ofere celor de maine. Ziua de 3 septembrie 2010 ne ofera prilejul de a multumi unui fiu al Clubului Steaua.

La multi ani, Marius Stavrositu!

Stelistii – recunoscatori!

Gandalf